1,606 matches
-
nihiliștii (nifiliștii, vorba lui nenea Iancu, n.n.) ne-am mai liniștit", precizează: "Consiliul federal a luat măsuri înțelepte pentru ca sfîntul obicei de azil pe care Elveția l-a avut ca deviză fiind respectat, să se dea satisfacere și țărilor vecine, izgonindu-se criminalii politici ordinari". Rezon! Și mai spune Tell: "În coloniile rusești de aici se observă o liniște mare. O fi aparentă sau reală? Nu știu". Ce nu știa Tell, la 1890, aveam s-o știm noi, mai tîrziu, citind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
faptul că în Ministerul de Interne au mai rămas elemente vechi un timp îndelungat, poate mai sunt unele și azi, aceștia au putut contamina, influența în mod negativ. Trebuie să ținem seama de înconjurare, de existența claselor care au fost izgonite de la putere, dar n-au fost lichidate, ținând seama de stadiul în care se găsește construcția statului nostru. (...) Trebuie să ținem seama că în perioada când partidul a trimis în Ministerul de Interne loturi masive de oameni pentru schimbarea vechiului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care ar fi fost în contradicție cu interesele țării, cu toate că starea sănătății sale se agravase. La 21 mai 1939 o scrisoare adresată surorii sale, Cornelia Nenișor, justifică această afirmație: „În august se vor împlini 3 ani de cînd am fost izgonit din Minister după ce cu o lună înainte mi s-a refuzat demisia, într-o formă fără precedent nici chiar în țara noastră. Nici azi nu știu de ce s-a procedat așa cu mine...Am fost acuzat că am lucrat contra
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita eforilor, aceștia din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este incomprehensibila. În afara celor trei împărații, spune Böhme, se întinde tot puterea Sfintei Treimi, căci Dumnezeu-Tatăl nu are margini 155. Astfel, căderea lui Lucifer, împreună cu regatul sau, este căderea unei părți însemnate a divinității (că la Blake). Lucifer "a fost izgonit cît mai în afară, ceea ce înseamnă și cît mai înăuntru"156: Lucifer nu a mai privit pe Dumnezeu, s-a voit pe șine Dumnezeu cum va face Urizen și s-a scufundat în sine, începîndu-și căderea, si astfel devenind exterior
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
face Urizen și s-a scufundat în sine, începîndu-și căderea, si astfel devenind exterior lui Dumnezeu, cel putin parțial (din perspectiva lui Böhme, Dumnezeu este totul, deci este incomprehensibil cum ceva poate fi exterior lui Dumnezeu). Lucifer a fost astfel izgonit din "nașterea cea mai lăuntrica" (privită că "lăuntrica" numai după cădere, căci la începuturile creației nașterea aceasta era singura realitate) în "nașterea cea mai exterioară". Paracelsus, pe de altă parte, era de părere ca primă materia este materia unică, misterium
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
simt pentru Enitharmon. Ci Milă. Ea-n sînu-mi și-a găsit refugiul și s-o alung nu pot. 30 Oamenii rănile de moarte și-au primit și Emanațiile lor fugit-au La mine pentru adăpost și nu pot ca să-i izgonesc, din Mila." Enion spus-a: "Teamă ta să tremur m-a facut, groazele-ți m-au împresurat. Pierdută-i toată Dragostea: urmează Groază, si Ură-n loc de Dragoste, Și-aspre chemări la Datorie și Dreptate în loc de Libertate. 35 Fost
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de argint dîndu-și-l jos, cu apă îl umplu și a băut; Însă cînd, setea-i fiind nepotolita, cerca mai mult s-adune, 5 Iată, trei groaznice femei la marginea șuvoiului strălucitor, Ce nu-l lașară să se-apropie, ci-l izgoniră cu furtuni. Urizen nu le recunoscu, si ástfel se-adresă el spiritelor beznei: "Femeie, tu, cea mai în Vîrstă, cine ești, șezînd în norii tăi? Ce-i numele acela scris pe fruntea-ți? ce ești tu? 10 De ce reverși această
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiice față de care dragostea noastră a crescut, Pentru fiecare potrivit înmulțirii noroadelor lor. Însă Satan îl învinovăți pe Palamabron naintea fraților săi; de-asemenea scose din minți 365 Caii grapei lui Palamabron, drept pentru care Rintrah și Palamabron Din Golgonooza-l izgoniră. Dar Enitharmon scăldată-n lacrimi Plînse-asupră-i, și îi Crea un Spațiu 288 cu o plăpînda lună-nchis Și el se duse jos de-a roată sub vîlvătăile lui Orc, un Glob nemăsurat Acoperit de nea într-un întunecat neant; aici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
all things, parted by th' empyreal bounds,/ Hîș quadrature, from thy orbicular World [...]." ("Aicea vei domni că un monarh;/ Acolo nu domneai; acolo încă domnească-nvingătorul tău,/ Așa cum hotărît-au sorții bătăliei, plecînd din/ Lumea Nouă, cea din care s-a izgonit prin propria-i osînda,/ Cu tine de acum nainte-mpartă domnia/ Peste lucrurile toate ce despărțite sînt prin hotarele-Empyreului,/ Cetatea Lui pătrată, de-a ta orbiculara Lume.") "Cetatea cea pătrată" aparține, așadar, lui Dumnezeu, în vreme ce "Lumea orbiculara" aparține lui Satan. 77
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înainte de a intra, toți proslăvesc justiția venețiana. Adus din închisoare, Jacopo Foscari, fiul Dogelui, așteaptă să fie citat în fața Consiliului: el își salută Veneția lui iubita pe care nu a mai revăzut-o de mult timp deoarece fusese exilat și izgonit din oraș (Dal più remoto esilio... Odio solo, ed odio atroce). Un oficial îi spune să spere într-un act de clementa, dar Jacopo acuză ură atroce a cărui victima este. Tabloul 2. Un hol în palatul dogal. Lucreția Contarini
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
anului 1848 în perioada în care Verdi locuia la Paris. Spiritele erau foarte agitate în Nordul Italiei înainte și după celebrele “cinque giornati“ din Martie 1848 de la Milano când avusese loc o răscoală populară, care în fapt reușise să-i izgonească pe austrieci din oraș, dar numai temporar. Întrucât statele italiene nu putuseră să se înțeleagă asupra unui front comun datorită unor probleme privind garanțiile și subordonările, războiul s-a stins încetul cu încetul, iar târziu în vară, Milanul a fost
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lagărul grotesc în care ne aruncă propria lașitate și prea marea noastră deschidere spre compromis și obediență; concluzia descurajantă că ne aflăm într-un fel de cerc vicios în care realitatea dură și absurdă rămîne victorioasă, oricît am încerca să izgonim din noi înșine fangtomeel spaimei; concluzia că omul contemporan e condamnat să eșueze în grotesc dacă nu are tăria și curajul să-și asume riscul de a sări pe fereastră așa cum face tînărul Alex -, singurul mod de a evada din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
țara noastră. De aceea, un român influențat de filme, jocuri pe Internet sau reviste are o vârstă mai mare decât unul american. Desenele animate și metamorfozele unui copil de cinci ani La doar cinci ani, un copil supradotat a fost izgonit de la trei grădinițe. Motivul, micuțul este incapabil să-și găsească un loc printre cei de vârsta lui, din cauza violenței de care se folosește în toate împrejurările. Copilul provine dintr-o familie de oameni simpli. Doi părinți din orașul Slatina au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
estetic”, repede uitată sau, mai bine spus, convertită. Trecuseră și cele câteva secvențe „cazone” pe care vom mai avea prilejul să le amintim. Dar unul dintre episoade, mai exact Întâlnirea cu Oscar Wilde, În 1891, circulă ca o legendă. Irlandezul izgonit din patria lui Shakespeare, În a cărei limbă scrie, e primit ca un prinț la Paris. Îi cunoaște pe Marcel Schwob, Robert de Montesquiou, Jean Lorrain, Pierre Louÿs, Léon Daudet, Jules Renard, André Gide (care, dacă ar fi să luăm
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ai magazinului La Mode și le aruncă o privire triumfătoare colaboratorilor săi: — Acest om există, zise el. Un râs general Întâmpină această introducere, Însă imediat se lăsă o tăcere plină de admirație când el adăugă: — BRUMMELL! Brummell este la Boulogne, izgonit din Anglia de prea numeroșii creditori, cei care au uitat de nenumăratele servicii pe care acest patriarh al modei le-a adus patriei sale!... Și abia atunci publicarea unui tratat privitor la viața elegantă păru simplă și se rezolvă cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Profesorului este tulburată oarecum de un anumit amestec de miopie sau de o oarecare tendință perversă și ineficientă spre ironie; cititorii noștri vor judeca de care dintre ele este vorba: „În aceste vremuri de zăpăceală”, scrie el, „când Principiul Religios, izgonit din majoritatea Bisericilor, fie că zace ascuns În inimile oamenilor buni, contemplând, tânjind și trudind În tăcere la pregătirea unei noi Revelații, fie că rătăcește prin lume, lipsit de adăpost, ca un suflet fără trup În căutarea Învelișului terestru, câte
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ibidem. 63 Căderea se produce de la sine, omul recunoscându-și prin mușcarea fructului oprit o dublă și chinuitoare apartenență. Parte a lui Dumnezeu, pentru că putea cunoaște binele și răul și, în același timp,parte a nimicniciei și păcatului pentru că fusese izgonit din rai prin încălcarea poruncii sfinte. În această dualitate, imposibilă dilemă, se petrece viața noastră. Tot ceea ce am construit a stat și stă sub semnul chinului și muncii intens și infinit asumate. Spaimele ne vor domina și sub semnul lor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de chant/Sous le noir terreau des cieux. "853 Dans son ouvrage Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Mariana Sora écrit à propos du leitmotiv des chanteurs lépreux icône du poète : Neintegrați în " cetate " prin funcționalizare și izgoniți din paradisul cunoașterii nemijlocite, poeții suferă în carne și în spirit durerea lumii : " toată durerea/ce-o simt, n-o simt în mine,/în inimă,/în piept,/ci-n picurii de ploaie care curg. " (Melancolie)854 Îl est intéressant d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
barbari, la care fug cu grămada, fără gând de întoarcere: "O singură și unanimă rugăciune a săracilor romani este aceea de a li se da voie să trăiască viața lor sub barbari. Și ne mirăm că nu sunt învinși și izgoniți goții".4 Prin comparație cu situații similare din Galia, Britania sau Spania, în aceleași secole (III-V), ajungem la următoarea concluzie: "Dacă nu s-a întâmplat redacizarea dacilor romanizați, aceasta vine tocmai din faptul că ei n-au fost părăsiți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ar fi dorit-o mai presus de-a lui Traian, podul peste Dunăre de la Celei, fortificația de la Constantiniana Daphne, reconstrucția lui Tropaeum Traiani.7 Cum se înfățișa viața populației autohtone? Barbarii (migratorii), precizează Iorga, n-au distrus și n-au izgonit pe "romanii" sud-dunăreni, acum închegați, în secolul III cel puțin, ca și galoromanii în Apus. În schimb, ei i-au fărâmițat și sărăcit, n-au ocupat intenționat provinciile, ci au distrus pentru mult timp drumurile (comunicațiile) cu urmările ce decurgeau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
produs și ca urmare a năvălirii ungurilor. Geograful anonim de la începutul secolului al XIV-lea menționează în sudul Dunării, "între Macedonia, Ahaia (Grecia) și Salonic", prezența marelui popor al vlahilor, care fuseseră odinioară păstorii romanilor și pe care ungurii îi izgoniseră de pe pășunile lor. Este plauzibil ca instalarea ungurilor și năvălirile lor, din prima jumătate a secolului al X-lea, să fi determinat un reflux al romanicilor din Panonia și Dacia (Transilvania) spre sud și de-aici numărul considerabil de "vlahi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a Haliciului până la Dunărea de Jos este menționată replierea spre cursul ei inferior a lui Ivan Rostislavici (numit și Berladnicul), pretendent la tronul Rusiei haliciene. El este amintit pentru prima dată la Dunăre, în 1144, în momentul în care este izgonit de cneazul Vladimir al Kievului. Cneazul Ivan rămâne mai mult timp în regiunile dunărene, apoi, sprijinit de "mulți cumani" și berladnici (turanici), el pătrunde pe teritoriul Haliciului. De-aici rezultă că prezența efemeră a lui Rostislavici în teritoriile din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotarele Țării Bârsei, la sud și est de Carpați. Cavalerii au încercat să-și asigure un statut autonom în cadrul regatului Ungariei, cee ce a provocat îngrijorarea acestuia. În aceste împrejurări, în 1225, cavalerii Ordinului Sf. Marii a teutonilor au fost izgoniți de regele Andrei prin forța armelor din Țara Bârsei, iar insistențele repetate ulterioare ale Papei de a fi readuși acolo nu au fost ascultate.51 NOTE 1. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura Academiei, 1982, p. 55-56. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Operațiile militare din zonă sunt descrise de cronicarii Cinnamos, Nicetas Choniates și de Eustathios al Thessalonicului, ei vorbesc despre "sciți", nume sub care istoricii bizantini desemnau neamurile din stepele nord-pontice. Acești pecenegi se refugiaseră în sudul Dunării, după ce au fost izgoniți din sudul Rusiei de cneazul Vladimir Monomahul, în 1121, împreună cu berendeii (vezi mai jos). Dealtfel, ei nu puteau rămâne oricum în sudul Rusiei, din cauza presiunii cumanilor, și au fost siliți să se refugieze la Bizanț. În 1143, pecenegii sunt menționați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]