1,146 matches
-
Era cu adevărat calmul prevestitor de furtună. La câteva sute de kilometri înaintea noastră, un război crâncen începuse. Și noi nu ne dădeam seama încă de nimic. După o oră și ceva de zbor ajungem la punctul de sosire: un izlaz mare și pustiu mărginit pe două laturi de salcâmi <...>. Observăm într-o parte a câmpului un avion de vânătoare, ce părea să fi aterizat forțat deoarece se găsea pe burtă. Aterizăm și, rulând, ne dăm seama că în lizierele de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ce să-și hrănească copiii. Cum se ajunsese aici, am aflat tot mai apoi. Părinții ei, la căsătorie, aveau două hectare pământ arabil și un hectar și j umătate hectar teren neproductiv, un fel de teren fugit iv, folosit ca izlaz a comunei. Între timp bătrânul Gorea a primi t un act de împroprietărire cu 5 hectare teren arabil de la regele Ferdinand, recompensă pentru participarea la primul război mondial și a actelor de vitejie în luptele de la Mărășești și de pe alte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
loc până la noi ordine. Mor de plictiseală. Dorm destul de des și destul de mult pentru a scăpa de ea. Plecarea acasă m-ar scoate pentru câteva săptămâni (două la număr), din mediu acesta teribil! Depăn amintiri, împreună cu Marian Plop din comuna Izlaz, colegul meu de salon. Plop îmi povestește întâmplări din viața sa unele triste, altele vesele. Dar tot ce spune, spune cu zâmbetul pe buze și cu umor autoironic. * * * Relațiile dintre cadrele medicale dintre asistente și pacienți sunt bune și mai
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
își amintește Regele Mihai, „mama avea o vilă, între plajă și lacul Siutghiol” (la mică distanță, spre nord, de actualul restaurant Cazino din Mamaia - n.n.). Aici și-a continuat exercițiile de șofat, începute în anul 1927 „pe un fel de izlaz, în apropiere de București (probabil la Scroviștea - n.n.)... uneori și la Sinaia”. Exersa pe automobilul Rolls-Royce, ce aparținuse Regelui Ferdinand. În 1992, Regele Mihai mărturisea: „am început să conduc (să șofez - n.n.) în 1927, la vârsta de șase ani ! Întâi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și cât de mult am căutat-o în momentele mele de cumpănă pe zâna mea cea bună, Silvia? 15. VINE AMARADIA MARE! De la casa noastră până la marginea satului Romanești era ceva mai mult de un kilometru. Din spatele ultimei case începea izlazul comunal: o mare de verdeață care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Romanești era ceva mai mult de un kilometru. Din spatele ultimei case începea izlazul comunal: o mare de verdeață care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie, ploaie deasă, rece și persistentă. Zăpada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie, ploaie deasă, rece și persistentă. Zăpada din amonte s-a topit sub efectul ploii și împreună au contribuit la depășirea cotei de inundație. Cu mult timp înainte de a ajunge la marginea izlazului, am văzut fețele oamenilor transpirate, zbuciumate, schimonosite, urlând cu disperare aceeași propoziție formată din trei cuvinte: "Vine Amaradia mare!" Silvia mă ținea strâns de mână pe când alergam amândoi spre locul în care Amaradia ne prezenta o imagine de Apocalipsă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și-l mâncau așa cum era. Asta era hrana. Iarba se făcuse maronie, izlazul era uscat, pârjolit. Frunzele copacilor îngălbeneau și picau una câte una pe pământul încins ca un cuptor. Era jelanie mare. Tot mai des băteau clopotele bisericilor, anunțând plecarea într-o lume mai bună și încetarea suferințelor pentru cei răposați. Păsările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
s-a intrat în dispozitiv cu traistele de gât pentru culegerea prețiosului elixir. S-a făcut o treabă pe cinste! După-amiază patul meu arăta ca o iesle umplută cu verdeață care-și aștepta, cu masa plină, pașnicele rumegătoare venite de la izlaz lihnite de foame. Toată lumea era în alertă, așteptând cu nerăbdare ora stingerii, pentru a vedea efectul letal al medicamentului împotriva lighioanelor intruse și imorale. Obosit de alergătura de peste zi, de efortul depus la culegerea plantei și încurajat de mama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să-mi spună că până prin anii ’50 -’60 a existat această tendință permanentă de a grupa Brăila și cartierele sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
sau telefon. Trecînd peste ele am avut un gest complet idiot de a ridica picioarele de pe palonier confundîndu-le probabil cu roțile de la trenul de aterizare! Cu toată panica mea, am aterizat ca la examen, adică "ca o floare", pe un izlaz, lîngă satul "Fierbinți". Chiar că mi-a fost tare fierbinte. 4. Gropile de pe teren sau iarba înaltă. Trebuia să aterizez pe un teren accidentat cu avionul RWD 13 (targă și două scaune). Am venit cu viteză redusă și am rulat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
pic ieșiți în afara frunții și răciți de curentul de aer, erau prea mari pentru găvanele lor. Respirația mi-era lâncedă, pielea de pe brațe și picioare jegoasă, plină de julituri, unghiile verzui și maronii. Cerul văii era un gunoi mare albastru, izlazul un gunoi mare verde, iar eu însămi, la mijloc, un mic gunoi fără însemnătate. În dialectul satului nu exista cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț. Acesta se pronunța „alleenig“, ceea ce sună a „wenig“ șpuținț - și chiar așastăteau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Apa era verde cu spume albe. Cu privirea înverzită de sat, marea îmi părea pajiștea cea mai mare și netedă pe care-o văzusem vreodată, acoperită de cele mai bogate ierburi de crețuri înspumate. O pajiște plină ochi. Cunoșteam întinsele izlazuri verzi care atingeau marginea cerului, atât de netede că orice om se zărea de departe. O vedere ca-n palmă, o transparență în care deveneai vizibil mai înainte de toate tu însuți, străveziu din tălpi și până-n creștet, mai-mai să te
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ca să le avă la timpuri grele. 18 aprilie, 1973 .... Și acuma să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște (miriște să zice la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de deputați prezenți, 217 au votat pentru, iar 78 împotrivă, aceștia făcând parte din «opoziția națională» care se explicau că reforma are o serie de lacune care-l dezavantajează pe țăran ca fiind o lege care nu dă acestuia nici izlaz, nici pădure (ulterior se vor aduce amendamente în acest sens). La 13 iulie legea a trecut și de senat cu 116 voturi pentru și 17 contra. Cu toate limitele ei, reforma agrară din 1921 a avut o influență pozitivă asupra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rele - Domnule Costache! Madam Marie! Sunteți acasă? Bună ziua! - Bună ziua domnilor învățători, dar cu ce treburi pe la noi? - Avem mai multe treburi pe la dumnevoastră, dar în primul rând unde-i Săndel? - Săndel e plecat de dimineață cu vitele. Le duce pe izlaz, după via lui Jac Marcopol, acolo e de găsit. - Cea ce vrem noi să știm despre el, putem discuta și cu dumnevoastră, că-l știm băiat ascultător. Ia spuneți îl înscriți în clasa a V-a, la școala din Pungești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
război acolo. și câte seminții o fi amestecat pământul acesta românesc mereu strecurat printre degetele orgoliilor și puterii?! Primarul, Atanase Demirov, un om foarte bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru care primarul i-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
au întocmit liste și cataloage cu repartizarea fiecărui cadru didactic și pe lângă munca la catedră, cadrele didactice făceau recenseminte de câte ori ordona partidul. Imediat după secetă a inundat invazia de șoareci la care au fost antrenate și cadrele didactice, iar pe izlazul comunal erau prea mulți mărăcini, și tot cadrele didactice ieșeau, după ore, cu elevii și tăiau mărăcinii. Doar toamna, copiii se bucurau, mărăcinii fiind uscați, se adunau într-o grămadă mare după ce erau tăiați și se dădea foc, iar școlarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
au întocmit liste și cataloage cu repartizarea fiecărui cadru didactic și pe lângă munca la catedră, cadrele didactice făceau recenseminte de câte ori ordona partidul. Imediat după secetă a inundat invazia de șoareci la care au fost antrenate și cadrele didactice, iar pe izlazul comunal erau prea mulți mărăcini, și tot cadrele didactice ieșeau, după ore, cu elevii și tăiau mărăcinii. Doar toamna, copiii se bucurau, mărăcinii fiind uscați, se adunau într-o grămadă mare după ce erau tăiați și se dădea foc, iar școlarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]