569 matches
-
prin așa forme exocarstice cum sunt dolinele și uvalele și câteva formațiuni de carst conic, forme unicale pentru teritoriul Republicii Moldova Din punctul de vedere al condițiilor meteorologice, zona reprezintă un spațiu de risc slab la fenomene climatice. Este amplasată pe izoterma +21°C a lunii iulie și între izotermele −4°C, −3°C a lunii ianuarie. Valoarea maximă a temperaturii, de +41,5°C a fost înregistrată în 21 iulie 2007, iar valoarea maximă a iernii, de −38,5°C a
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
uvalele și câteva formațiuni de carst conic, forme unicale pentru teritoriul Republicii Moldova Din punctul de vedere al condițiilor meteorologice, zona reprezintă un spațiu de risc slab la fenomene climatice. Este amplasată pe izoterma +21°C a lunii iulie și între izotermele −4°C, −3°C a lunii ianuarie. Valoarea maximă a temperaturii, de +41,5°C a fost înregistrată în 21 iulie 2007, iar valoarea maximă a iernii, de −38,5°C a fost înregistrată în data de 25 ianuarie 1942
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
unele mai au apărut din cauza izolării geografice parțiale, cum ar fi subspecia britanică M. a. yarrellii, descrisă de William Yarrell, ușor diferită la colorit . Specia cuibărește în Eurasia până la latitudinea de 75°N, fiind absentă din zonele arctice în care izoterma lunii iulie e sub 4 °C. Mai cuibărește în munții din Maroc și în Alaska vestică. Ocupă o varietate largă de habitate, dar lipsește din deșerturi.[ 5] Codobatura e rezidentă în zonele temperate ale arealului său ca Europa vestică sau
Codobatură albă () [Corola-website/Science/312754_a_314083]
-
ofițeri de Miliție sub conducerea colonelului Ghircoiaș a realizat operațiunea de verificare a cadavrelor și de triere a lor, apoi în seara aceleiași zile au introdus cele 43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izotermă adusă de la Autobaza COMTIM. A doua zi dimineața (în jurul orei 4:15), autoizoterma plină cu cadavre a plecat spre București, fiind însoțită de un autoturism al Miliției Timișoara. Cele 40 de cadavre au fost arse la Crematoriul "Cenușa" din București
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
dispoziția lor, o echipă de ofițeri de miliție sub conducerea colonelului Ghircoiaș Nicolae a realizat verificarea cadavrelor și trierea lor, apoi în seara aceleiași zile au introdus 43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izoterma adusă de la Autobaza COMTIM. A doua zi dimineață (în jurul orei 4:15), autoizoterma plină cu cadavre a plecat spre București, fiind însoțită de un autoturism al Miliției Timișoara. Cele 43 de cadavre au fost arse la Crematoriul "Cenușă" din București
Velicu Mihalea () [Corola-website/Science/312840_a_314169]
-
cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o diagramă p-V (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub "izoterma critică", care trece prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub "izoterma critică", care trece prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Din relațiile pentru transformarea politropică: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentalpică este identică cu transformarea izotermă. La nivel diferențial, aplicabil nu numai pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie relațiile: unde: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
mai redus. La fel ca la schimbătoarele de căldură cald și rece, realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerințe mai sus amintite. Ciclul Stirling ideal este un ciclu termodinamic cu două izocore și două izoterme. Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic realizabil, eficiența sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot. Cu toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficiența în realizare - un mecanism mai simplu fiind avantajat față de o realizare
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficiența în realizare - un mecanism mai simplu fiind avantajat față de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic. Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări și comprimări compus din două transformări izoterme și două transformări izocore. Se utilizează următoarele prescurtări: formula 1 = Cantitate de căldură , lucru mecanic în J formula 2 = Masa gazului în mol formula 3 = Capacitatea calorică molară la v=const. in J/mol formula 4 = Constanta universală a gazului în J mol K
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
formula 4 = Constanta universală a gazului în J mol K formula 5 = Temperatura superioară și inferioară în K formula 6 = Volumul în punctul mort superior în m³ formula 7 = Volumul în punctul mort inferior în m³ Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Căldura absorbită Q și lucrul mecanic efectuat L sunt legate prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea inițială. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este egal cu căldura cedată. Q Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului, valoarea acesteia fiind: Lucrul mecanic
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
unde: Este presiunea ipotetică a unui anumit gaz dintr-un amestec. Presiunea parțială corespunde în acest caz presiunii ipotetice exercitate de acel gaz dacă ar ocupa singur tot volumul amestecului de gaze, conform Legii lui Dalton. Se bazează pe transformarea izotermă virtuală: Presiunile de explozie sau deflagrație sunt create prin aprinderea gazelor explozibile, a aerosolilor, a suspensiilor în spații închise sau deschise. Aceste presiuni se propagă sub forma unei unde de șoc. Deși presiunile sunt de obicei pozitive, în câteva cazuri
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
atinge nici măcar randamentul termic al ciclului Carnot, deoarece transformările din acest ciclu sunt considerate "reversibile", un ideal imposibil de atins conform celui de al doilea principiu al termodinamicii. În plus, în stadiul actual al tehnicii este practic imposibilă realizarea transformărilor izoterme cu o viteză suficientă pentru aplicațiile practice, iar inerentele pierderi prin frecare, oricât ar fi ele de mici, împiedică realizarea transformărilor izoentropice. Teorema lui Clausius
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru, dacă mașina lucrează între aceleași temperaturi T și T. Studiind randamentul mașinilor termice ce funcționează după un ciclu format din două izoterme și două adiabate, Sadi Carnot a formulat următoarele teoreme: Daca ambele mașini, atât cea reversibilă cât și cea ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeași cantitate de caldura Q și cedează sursei reci cantitatea de căldură Q, respectiv Q', rezultă că
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
mediu al zilelor cu cer acoperit variază între 100 și 180 zile pe an). Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord (altitudini mai ridicate) spre sud, dar un rol foarte important îl are culoarul larg al Oltului care face posibil insinuarea izotermei de 100C (caracteristică celei mai mari părți a Câmpiei Române) până la nord de Râmnicu Vâlcea. Expunerea către sud și adăpostul oferit de către munți conduce la încălziri mai ridicate decât în celelalte regiuni în depresiunile dintre dealuri. În general, se observă
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
temperatura critică). Împreună ele definesc punctul critic, deasupra căruia existența simultană a fazelor lichidă și gazoasă nu este posibilă. Valorile factorului de compresibilitate a gazelor reale în funcție de parametrii "p", "T" și "V" diferă de la un gaz la altul, însă alura izotermelor într-o diagramă este asemănătoare. Pe baza comparării valorilor experimentale exprimate în funcție de presiunile și temperaturile reduse se pot construi diagrame „universale” ale factorului de compresibilitate. În figura alăturată este prezentată o asemenea diagramă, construită pe baza a 10 gaze (majoritatea
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
2 1.4.38.│Ciubărașe din aluminiu pentru servit hrană │ 3 1.4.39.│Clești argintați sau din oțel inoxidabil pentru zahăr sau pentru gheață │ 8 1.4.41.│Congelatoare, conservatoare, vitrine frigorifice orizontale/verticale │ 5 1.4.42.│Containere izoterme a 10-20 litri pentru transport hrană preparată │ 3 1.4.46.│Coșuri din PVC pentru rufe │ 1 1.4.47.│Coșuri inox pentru servit pâinea │ 5 1.4.49.│Cratițe din oțel inoxidabil a 5-50 litri cu capac │ 3 1
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
4.85.│Gamele din aluminiu cu capac │ 3 1.4.86.│Garnițe a 20 kg pentru untură │ 3 1.4.90.│Grill-uri (frytop-uri) electrice/gaz │ 3 1.4.95.│Lăzi cu ustensile pentru BRA │ 5 1.4.96.│Lăzi izoterme pentru transportat carne │ 5 1.4.97.│Lăzi metalice pentru transportat carne │ 5 1.4.98.│Lăzi metalice pentru transportat pâine │ 5 1.4.101.│Linguri din oțel inoxidabil pentru masă │ 5 1.4.102.│Lingurițe argintate pentru ceai, înghețată
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
2 1.4.38.│Ciubărașe din aluminiu pentru servit hrană │ 3 1.4.39.│Clești argintați sau din oțel inoxidabil pentru zahăr sau pentru gheață │ 8 1.4.41.│Congelatoare, conservatoare, vitrine frigorifice orizontale/verticale │ 5 1.4.42.│Containere izoterme a 10-20 litri pentru transport hrană preparată │ 3 1.4.46.│Coșuri din PVC pentru rufe │ 1 1.4.47.│Coșuri inox pentru servit pâinea │ 5 1.4.49.│Cratițe din oțel inoxidabil a 5-50 litri cu capac │ 3 1
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
4.85.│Gamele din aluminiu cu capac │ 3 1.4.86.│Garnițe a 20 kg pentru untură │ 3 1.4.90.│Grill-uri (frytop-uri) electrice/gaz │ 3 1.4.95.│Lăzi cu ustensile pentru BRA │ 5 1.4.96.│Lăzi izoterme pentru transportat carne │ 5 1.4.97.│Lăzi metalice pentru transportat carne │ 5 1.4.98.│Lăzi metalice pentru transportat pâine │ 5 1.4.101.│Linguri din oțel inoxidabil pentru masă │ 5 1.4.102.│Lingurițe argintate pentru ceai, înghețată
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]