685 matches
-
Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris) Familia Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii, Iatba hiarelor (Vincetoxicum laxum). Familia Gentianacee. Șovovârf, Siminic vânăt (Swertia perennis), Gințura, Lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea, Gentiana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai îndrăzneț), în Senatorul melcilor ele sunt stânjenitoare (filmul însuși fiind mai convențional). Daneliuc demonstrează că e în stare să conțină subiectul, revenind la un story clasic cu morală la urmă : Dacia de la-nceput, urmărită de zeci de milogi cu jalbe, va fi urmărită în final de aceiași numai că jalba e întregul film ! Demonstrația, spuneam, e reușită ; însă filmul e născut pe jumătate paralizat Până la urmă, poate că e bine totuși că Daneliuc se întoarce la o coerență a povestirii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fiind mai convențional). Daneliuc demonstrează că e în stare să conțină subiectul, revenind la un story clasic cu morală la urmă : Dacia de la-nceput, urmărită de zeci de milogi cu jalbe, va fi urmărită în final de aceiași numai că jalba e întregul film ! Demonstrația, spuneam, e reușită ; însă filmul e născut pe jumătate paralizat Până la urmă, poate că e bine totuși că Daneliuc se întoarce la o coerență a povestirii căreia îi datorează câteva dintre cele cele mai bune filme
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Constantin Tamâș Elenă Vinderman Seida Clasa a XI-a Umană Alexandroaie Maria Baciu Ion Bugeag Vasile Bulgaru Lucia Căpraru Eleonora Carp Teodor Cretu Constantin Chirilă Maria Darie Viorica Dima Ioan Fiendler Victor Florea Domnica Grigoraș Ștefan Ignat Elenă Idriceanu Elenă Jalba Ioan Leonte Florica Mîcnea Georgeta Mihai Ana Moșu Areta Onea Maria Oniță Rodica Popa Corneliu Părpăuță Valeriu Romașcu Rodica Rotaru Sergiu Scurtu Aurica Sile Ioan Sîmbotin Cornelia Spîneșteanu Constantin Stîngaciu Virginia Ștefănescu Laurențiu Trișca Elenă Țîmpu Iulia Vaimberg Silvia Vîrnă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Costin ÎI. Gina Gălușca M. Lenuța Hâncu V. Ioan Cristinel Marcu Ghe. Luminița Maxim St. Elenă Mocanu M. luliana Moldovanu Dtru. Petrică Movila A. Adrian Oajdea I. Luminița Pascal M. Anișoara Rădoi Dtru. Ivanca Tălpălaru V. Elenă Cosma I.Cătălin Jalba E. Mihaela Hâncu V. RodicaGabriela Gârdea Const. Angela Mihaela Registru matricol 22/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.241. XIII Seral 3 Alexandrachi I. Elenă Bălan St. Liliana Bosna V. Luminița Chirițoiu V. Liviu Ciobanu St. Claudia Costrășel C. Marinel Gheorghe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
devenit străini, „breasla jidovilor” a devenit „națiia jidovască” <endnote id="(vezi 505, p. 78)"/>, „constituind o națiune aparte, lipsită de drepturi” <endnote id=" (125, p. 46)"/>. Este un moment de graniță, când „deputații nației jâdovești” din „toată Moldaviia” - Într-o jalbă adresată, la 3 decembrie 1831, Divanului Împlinitor din Iași - Încă mai vorbesc În numele unui liberalism În cadrul căruia „este obștească toleranțiia tuturor religiilor și pozvolenie fără perorisire a Îmbrățoșa tot feliul de negoți” <endnote id="(505, p. 80)"/>. Pentru pașoptiștii români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată a lor viață”. Sentința s-a dat pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la Sfântul Vasile cel Mare citire, secolul al IV-lea), fapta lor fiind asimilată cu „prădarea de lucruri sfinte (hierosolie)”, care „se pedepsește cu moarte”. În urma unei jalbe adresate domnitorului Moldovei Mihail Sturdza de către „toată nația evreească din acest Principat”, pedeapsa capitală a fost comutată În „ocnă pe viață”. Nu este vorba de vreun tainic și tenebros obicei al evreilor, fiind unicul caz de acest gen atestat documentar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pungă cu miez de nucă și un borcan de miere, achiziționate din piața Dorobanți. Quod erat demonstrandum! Saltul dialectic de la traiul în comun cu frumoasele de la Grozăvești la mucoșii din căminul ministerului nu ne-a prea convenit și, insistând cu jalbele noastre, după vreo 6 luni ni s-a "rezolvat" problema ca și absolvenții seriilor anterioare, am primit de la Primărie, în urma intervențiilor MAE, câteva apartamente de 4 camere în Balta Albă, pe care urma să le utilizam "la comun". Camerele s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe spinare. Cine ce are cu noi? "Aiasta-i pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune surâzând. Îi trimitem Slăvitului Padișah, cu umilința cuvenită -, îi trimitem în dar un steag verde al Profetului, însoțit de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da' scurt! Pe scurt! Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul ,bob cu bob, clipă de clipă... O pricină cu un moșneag, un răzăș din Broscăuți, care, de trei zile, adastă în genunchi la porțile cetății cu jalba-n proțap și rogojina aprinsă-n cap. Suspină la mila Măriei tale... Eu nu-mpart mila! Județul! se corectează Tăutu. Străjerii n-au dovedit să-l alunge. Mai cu binișorul, mai cu anasâna... Pas de te-nțelege cu moșneagul. Căpățânos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Isaia. Cupcici cade în genunchi, îl imploră: Nu spui! Tac mâlc! Mormânt! Jur! Pe pruncii mei! Jur!... Apăi, nu merge așa, sare și Alexa furios. Jur! Jur! Și gata! Crezi că... Măă! "Cârpă"! îl zgâlțâie Isaia. Cine a semnat pâra... jalba către Înalta Poartă, de l-am turnat pe Vodă că-i "ucigaș al cinului boieresc și să vină degrabă padișahu' să ne scape de așa urgie?!" Ai ținere de minte cam scurtă, cinstite boier Cârpă! Eu n-am... Eu n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cea mai bună pâine din sat și ca atare din țară, că la comparații de astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că acum ne privește din ceruri și are bucuria de a ști că fiul său, medicul Liviu Matran ne-a fost prieten, copie omenească de rară valoare a tatălui său. Aș fi dorit să ajung medic, după exemplul doctorului Ion Jalbă de la Nicorești. Nu s-a putut deși aveam promisiuni de ajutor. Mă bucur însă că doi dintre fiii lui și prietenii mei, Aurel și Tudorel au urmat profesiunea tatălui. Eu, doctor în az-buche. Dar să revin la foc și la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia Stepan Volcov, bulgar. și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Sfintei Ana; mersul la autorități pentru a-și spune necazul. Partea a doua, începând cu cap. VII, când Vitoria “are într-însa știința morții lui Nechifor Lipan si crâncena durere, se văzu totuși eliberată de întuneric”; părintele Dănila îi scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar basmale. Tot acolo [observația a fost reluată ulterior și în Istoria literaturii române de la început pînă azi] cuvîntul turcesc arzuri e folosit cu înțelesul de incendii. „Vezi să nu fie așa: înseamnă petiții, jalbe”. „E o țoapă intelectuală!”, conchidea Bălăiță după fiecare din aceste observații. De cînd s-a văzut refecat în „Săptămîna”, el îl disprețuiește profund pe nașul său literar. Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Angela Marinescu, șt. Bănulescu și alții, în genere scriitori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros, 134-152; Ștefănescu, Jurnal, 6-7, 203; Cristea, Faptul, 25-33; Ungureanu, Imediata, I, 43-48; Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, București, 1981
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
ori la ospețe omora fără județ." - consemnează cronicarul Ureche în descrierea Moldovei (M.Kogălniceanu - „Cronicile României", vol. I, p.178). Iar Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei", referindu-se la „Urmările judecăților în trecut" adaugă: „Când voiește Domnul să asculte însuși jalbele și pricinile cele mari, atunci cheamă înaintea sa - în Divan - pe pârâșul și pe cel pârât, și dă voie la amândoi ca să spuie toate ce cu - pârâșul de pârât și cel pârât în apărarea sa; și cercetându-se pricina, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și trebuință din lenevire și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în ținut cu porunca de aice și în cea de a doua toate cărțile de poruncă ce vor merge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Că viața vecinilor în Moldova era sau ajunsese la gradul de robie, ne-o spune însăși Hotărârea obștească întărită de Constantin Mavrocordat la 1749 când obștia bisericească și toți boierii țării aveau să ia în discuție „părerile oamenilor" exprimate în jalba că „acest nume de vecinie n-are osebire de robie", pentru că, se spune în pricini, „unii din stăpânii satelor s-au obișnuit a-i vinde pe vecini ca pe robi ș-ai împărți cu împărțeala ca pe țigani, și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moment dat să boierească și pe o slugă a sa, cam violentă în purtări. Cedând stăruinței boierilor, Domnul îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg. Ce făcu atunci Domnul Radu cel Mare? Aflăm din spusele cronicarului Miron Costin: „Avea o slugă Radu Vodă, încă din copilăria sa, căruia socotind că nu-i de boierie îl ținea de-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă. Cu urșinice mulți și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați; și ori la cine și la ce boierie mergea cu carte domnească în picioare sta boiarinul, până cetea cartea. N-a trecut săptămâna și au și venit jalbă din târg la divan de la niște femei, pe acel vătaf de aprozi nou, pentru sili ce le făcuse și le bătuse în târg. A căutat Radu Vodă la boieri și le-a zis: „au nu v-am spus că acest
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământurilor posedate de clăcași și răscumpărarea sarcinilor acestora. Încă de pe la 1833 sunt menționate raporturi de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci aleși de localnici, cum susține I. Antonovici în lucrarea sa „Istoria comunei Bogdana", unde vorbește despre alegerea lor de obicei în zi de sărbătoare a satului. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era Alexandru Ipsilante, urmare a jalbelor primite, avea să dea hrisov domnesc pentru înființarea Cutiei milelor care să fie alimentată cu „reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul" și din care se „întrețineau cei scăpătați" și neajutorați. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]