3,194 matches
-
colegului. Bărbații ranchiunoși s-au întors în scurt timp cu osânza și, pe furiș, au uns corzile viorii la vedere și arcușul. După terminarea pauzei, cei doi, foarte veseli au strigat la Călin: -Ia cântă, mă, magraoane, un cântec de jale și dor! Vino-aici, la masa noastră! Călin a zâmbit, a luat vioara și le-a cântat...Așa de frumos încât nevestele lor închideau ochii de plăcere. Ranchiunoșii se uitau înciudați unul la altul, pleznind de furie. Când a-nceput
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
să rămână cuvânt). Trei coordonate susțin atelajul vieții, în viziunea autorului: „Trăiește”; „Iubește”; „Iartă”. De aceea, el îi povățuiește pe semenii lui: „Pune gândul să-ți caute calea, / Rostul tău ce ți-e dat pe pământ. / Ocolește și ura și jalea.../ Rostul meu l-am găsit în cuvânt” (Am sădit între vorbe, lumină!) Credința în cuvânt îl face să rămână ferm, orice s-ar întâmpla: „Nu-mi pasă ce vor crede acei ce vor citi / Pun versul să mă ierte; eu
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
pe care poetul George Stroia le retrăiește nemijlocit și apoi le reprezintă luminate din interior. Câteva din aceste performanțe ale vechilor teme care străbat întregul volum sunt edificatoare: evocarea chipului mamei: "Sâmbure de adevăr, / mugur de credință, / lacrimă / doinind a jale / de-atâta dor / și neputință." (Portret uitat de Timp), durerea generată de situația grea în care se află țara, pe care poetul ne spune că: "În fiecare an / te regăsesc mai tristă... / Stai singură-așteptând / iar veste de departe, / ți-e
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
șoptit el, tot așa blând, eu am să vă rabd mereu, oricâte rele mi-ați făcut și îmi veți face, pentru că eu sunt răbdător. Dar nu vă mai rabdă oasele străbunilor voștri, că se răsucesc în morminte și țipă cu jale la voi, precum fluierul ciobanului vostru mioritic, în ajun de moarte. Cel mai tare țipă oasele eroilor voștri care s-au jertfit pe câmpurile astea ale mele, ca să le păstreze intacte pentru voi. -Cu ce i-am supărat pe străbuni
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
trudă și gustul ulciorului rece, ce-l puneam la gură. Văd lanul bogat ce se alintă legănat de vânt, câte fioruri adânci mă pătrund la acest gând, mă doare primăvara când se întoarce-n vad, aud naiul ce plânge cu jale-n pădurile de brad. Mă dor Carpații, umiliți de voi și de atâta trudă, sângele românesc cerut de viața asta crudă, gândurile-mi plutesc rătăcind pe plaiurile sfinte, văd morminte părăsite, ascult dureri și rugăminte. Mă apasă-n suflet văzând
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1433745994.html [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
condeiul de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania-n leagăn, De prea torida verii-nfășare, Ce mult râvnim la ploaie, la reavăn Și ce departe s-a dus orice răcoare! Prea străină-i doina în crânguri, Prea cu jale suspină-n amurg; Prea s-au pitulat peștii în râuri Și apele prea trudite mai curg. Prea încovoiată spinarea, Sub mii de bice la boier pe moșie Și prea s-a scurs până și lumânarea, Din sfeșnicul tău, Românie! MIRACOL
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
Acasă > Poezie > Cântec > JALE MI-I, SĂRACĂ VATRA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
Acasă > Poezie > Cântec > JALE MI-I, SĂRACĂ VATRA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
Acasă > Poezie > Cântec > JALE MI-I, SĂRACĂ VATRA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii S-au îmbolnăvit, săracii, Via s-a pătat întreaga Și s-a desfrunzit, beteaga, Apa-i cu gust de rugina, Toate-s moarte prin grădină, Jale mi-i și iar mi-i jale, Când mă uit la deal, la vale, Si nu văd nici o scăpare. Numai când mă uit în sus, După norii ce s-au dus, Te întreb pe tine, Doamne, Câte primăveri și toamne
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii S-au îmbolnăvit, săracii, Via s-a pătat întreaga Și s-a desfrunzit, beteaga, Apa-i cu gust de rugina, Toate-s moarte prin grădină, Jale mi-i și iar mi-i jale, Când mă uit la deal, la vale, Si nu văd nici o scăpare. Numai când mă uit în sus, După norii ce s-au dus, Te întreb pe tine, Doamne, Câte primăveri și toamne, Vei mai rupe legământul, Vei stropi cu
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
După norii ce s-au dus, Te întreb pe tine, Doamne, Câte primăveri și toamne, Vei mai rupe legământul, Vei stropi cu foc, pământul, Și vei mai lăsa stăpânii Să ne ia și dreptul pâinii? Ridică, Doamne, românii! Referință Bibliografica: Jale mi-i, săracă vatra / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
neajutorate ca și când... Sigur! Înțelege! Ele sunt puii... Acum știe: ea, sau el... Ea trebuie să apere puii! Visează... Prea târziu! Legea ei adevărată, legea câinească, a descoperit-o, biata Draga, prea târziu. Legea omului a învins-o!... Urlă surd, a jale și pustiu. Urlă a înfângere... A moarte... Își anunță spiritele străbunilor că vine! Se întoarce ''acasă''. Trecerea ei printre ființele ''superioare'', s-a sfârșit. E împăcată... E bine... Amintiri încețoșate din această trecere, vin spre ea! Icoana Mădălinei, îi zâmbește
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Oameni_fara_noroc_fracment_lucia_secosanu_1338500630.html [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
de omenie”, cum mai rar găsești iar Doamna Ileana este „pâinea lui Dumnezeu”.Chiar și copiii mei,Anda și Bogdan - mai zicea Ion a lu'Ciucu -au prins drag de ei ,iar dacă or pleca mai pe la toamnă,o să fie jale mare în casa mea... -Sărut-mâna ,Doamna profesoară ! Glasul fetiței sună respectuos și cald. Ilenei îi plăceau ochii negri și inteligenți ai Andei, iar formulă de salut o mângâia pe suflet.A descoperit la acestă copilă de 12 ani o sensibilitate
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1426356209.html [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
unui sărut... Fetele jucau îndrăcit, erau îmbrăcate în rochii de borangic ca niște voaluri transparente prin care li se vedeau formele rotunde ale corpurilor lor feciorelnice. De la un timp fluierul cânta o horă duios și trist, a moarte și-a jale căci o dăduse-n doină și fetele părea că plutesc luate de vânt prin aerul nopții. Norocel și cu Zina se prinseră și ei în vârtejul acelei hore și jucau și ei și nu mai puteau de bucurie și se
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
picior azi nopte! -Ce tot îndrugi, tu, acolea, păcatele mele? Noi ardem în altele... Femeia era disperată și plânsă și Norocel o întrebă ce are. -Tu stai aci, n-ai auzit c-a murit domnița boierului azi noapte și e jale mare în tot conacul? Norocel rămase trăznit clipe întregi: -Când a murit?-mai avu el puterea să mai întrebe. -Azi noapte! A prins-o pârlita aia de ploaie și atât i-a fost că suferea, sărmana, de piept, și-a
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
suna precum o auto-revelare. Mi-am dat seama că Gheorghe e un strălucit dascăl al nocturnelor incantații de dor și al tainelor mirifice, dar și un excepțional purtător de cuvânt al celor mai înalte sensuri artistice, exprimate prin cântecul de jale. L-am ascultat cu atenție și am descoperit că domnia sa nu se adresează numai celor care îl ascultă ci, în același timp și în aceeași măsură, memoriei străbunilor noștri, intențiilor de a ne suprapune în amintiri și în spații de
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
în cursul anului 2015, inclusiv din „poezii” laureate cu Marele premiu sau cu Premiul întâi. Se vede cu ochiul liber că unii dintre poeții și prozatorii ce recurg la astfel de „metafore” au talent. Dar vai de emanațiile lor literare! Jale! Unde ați întâlnit în marile opere ale literaturii asemenea inepții? Îmi iubesc toți semenii, iar pe poeți îi iubesc ceva mai mult și de aceea mă doare cumplit când observ cum harul poetic se risipește irecuperabil în creații grotești, lipsite
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489465322.html [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
culturale”, 9 ianuarie 2016, rubrica „Caligrafii”) X Cu siguranță, Cultura română este și va rămâne patria creștină a cuvintelor latino-slavone, a doinelor și horelor coborâte din veșnicie, a culorilor, a formelor, a gesturilor morale și estetice, a lacrimilor sincere de jale și de bucurie, cu origini ancestrale sănătoase, cu piscuri înalte și prăpăstii adânci și cu capitala la Eminescu. În ea nu-și vor putea face loc niciodată emanațiile vulgare, schizoide, mizerabile ale unor bieți diletanți ce fac risipă de cerneală
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489465322.html [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
ale celor ce vor să conducă destinele celor oropsiți de soartă. De soartă și de mahării ghiftuiți, cu buzunarele doldora, cu cefele cât ale unor plăvani și, mai ales cu nesimțirea care-i caracterizează. Mă durea să mă uit cu jale la spicele secătuite de vlagă, așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu căutam Binele și tot de rău dădeam. Când voi reuși să ajung să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
străbătut apoi Lexington Avenue, Park și Madison până am ajuns pe celebra 5th Avenue. Tot acum am descoperit și clădirea sediului ONU de la intersecția 1st Avenue cu strada 42, unde se comemora genocidul din Uganda. Auzeam, de afară, gongul de jale al clopotului din mică pagoda aflată în interiorul parcului din fața blocului adminstrativ. Dacă impresiile comerciale de început - primire, servire, n-au fost dintre cele mai bune, m-am îndreptat spre partea culturală, care avea să-mi ofere multe satisfacții! Primele vizite
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
e mila din noi. La horă cu sunet de stele, Și sferele sacre se-nchin S-au prins într-un cânt de nuiele, Vibrații sfinte de crin. Suflu tainic, cadențe, visare, Ritmuri simple din aurul pur, Cristalină e doina de jale, Și măreață e floarea-zefir. Dacă-nvață urechea din suflet, Să osebe tot cei duios, Cântul omului, cel ce o cerne, E esență a tot ce-i frumos. Asta-i muzica Floare-Zamfiră Ce-o doinești în frunză de dor Toți din
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451842287.html [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
în vers mângâietor. Doina Bârcă trăiește iubirea ca fiind sublima maladie în flăcările căreia inima îi arde strălucind. Își simte străfundul ființei clocotind ca un vulcan gata să erupă de dorul Dorului ei voinic vrăjit, căruia îi cântă Doina de jale, spre a-și alina sufletul pustiit. Mărturisește sincer și deschis iubirea ca boală a sufletului în care mai trăiește încă Dorul-Dor, precum și dulcea suferință pe care o suportă cu demnitate, căci prin durere iubindu-te eu am plătit, deși știam
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Dispare tot din toamna-aceasta bună, Nici cerul, marea n-o s-o mai sărute. Tot mai ades vin ploile-n averse, Iar ceața groasă umple toată valea, Pe drum sunt piedici grele și diverse Și uneori ne ia în brațe jalea. Când căile spre Dumnezeu sunt șterse, Doar către tine se mai vede calea. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SCAIEȚI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI, 30 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SCAIEŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1475220771.html [Corola-blog/BlogPost/371431_a_372760]
-
mai șchioapă, toată săptămâna luna n-are apă, au aflat savanții, toți cercetătorii, că de-acolo, cică, se încarcă norii. Însă de o vreme, cam de-o săptămână, cineva, hoțește, ia apă din lună, norii se tot plimbă, lunecând cu jale, însă fără apă, nici măcar pe poale. Se-opintește vântul, haide, poate-poate, degeaba-i efortul, el n-are nici roate, nu se știe cine, când și prin ce mijloace, s-a ascuns pe lună și face ce-i place. Soarele se-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]