12,356 matches
-
în civil puși pe arestat teribilii infractori fumători de iarbă. Îi depistăm repede; dăm muzica la maxim și lălăim din toți rărunchii ca Demis Roussos. În cinci minute clachează și dispar și noi dăm muzica înapoi încet. Io aș angaja jandarmi surzi. Cred că ar striga lumea după ei tot felul de porcării. Tot nu-i bine. Aseară am făcut greșeala pe care îmi spun de fiecare dată că n-o mai fac niciodată: am părăsit bârlogul ăsta fain ca să mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
îmi spun de fiecare dată că n-o mai fac niciodată: am părăsit bârlogul ăsta fain ca să mă las târât de grupul de cheflii așa, de-aiurea, prin Centrul vechi. Specia de imbecili are mai multe ramuri, de-aia a jandarmilor v-am zis deja. Mai e una, aproape la fel de aproape de specia umană cum sunt io de crocodil, și aia e specia bodigarzilor de Centrul vechi. După ce am ieșit din 74, în două ore am făcut KO tot grupul de cheflii
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
îi spuse Miluță și-o luă la fugă. Strecurându-se prin locuri dosnice, fugi până în apropierea pieței din fața depoului, unde se uneau toate drumurile ce duceau și ieșeau din oraș. Piața și depoul, cu intrările și ieșirile, erau păzite de jandarmi. Văzu doi agenți aprinzându-și țigările și intrând în bufetul gării. Sări câteva pârleazuri din fugă, nici nu simți parii sub el, parcă zbura -, apoi se tupilă pe lângă garduri, prin grădini, ocolind strada circulată, cu huruitul motoarelor mașinilor militare. Sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii și jandarmii formau clientela Invalidului. Acum era prea de dimineață. La 6, la schimbarea gărzii, veneau și, cu toate că de obicei picau de somn, adormeau de-a-npicioarelea, se așezau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii și jandarmii formau clientela Invalidului. Acum era prea de dimineață. La 6, la schimbarea gărzii, veneau și, cu toate că de obicei picau de somn, adormeau de-a-npicioarelea, se așezau câte patru la două mese, cereau spirt denaturat singurul de care se găsea în tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și șalele și spinarea și clătină capul să se dezmeticească. Îl auzi pe Invalid citind cu glas tare: "Bonurile valabile azi, 21 august 1944: pâine, bonurile numărul 269 și 270; săpun, bonul 276 pentru 250 de grame..." Afară se auzeau jandarmii urcând pista netedă de beton, tropăind să-și scuture colbul de pe bocanci. Întoarse capul și-i văzu în ușă pe toți zece sau unsprezece bulucindu-se grămadă, ca la pomană. Parcă erau înnodați de centiroane și nu se puteau desprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un curcan, gata să plesnească, apoi își reveni și se strâmbă caraghios, făcându-i pe toți să râdă. Da dumneata?! Ia fă-te-ncoa, mătușă! Unde mi te-ai pitit pân-acu? Spionezi, hai? Spionezi forța publică? Curăț podelele, domnu jandarm, se dezvinovăți bătrâna făcându-i-se frică, și o năuci presimțirea că ceva nu-i cum trebuie cu Miluță. Va să zică așa, hai? continuă s-o toace la cap plutonierul, numai din răutate, s-o sperie, să râdă de ea. Sari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îngăimă bătrâna, nesigur. Nu-i, hm! făcu plutonierul, gânditor. N-ai să zici c-a fost și ea la bal! Poate-o fi fost! șopti în doi peri bătrâna, și continuă să se târască pe jos, printre mese și picioarele jandarmilor, storcând cârpa între degete, să nu i se vadă tremurul mâinilor. Păi, ziceai că nu-i din alea... Ia mai las-o moartă, șefule! interveni pe neașteptate Invalidul, înălțându-și capul din ziar. Vocea lui autoritară și aspră, deprinsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
despre ce-i vorba! Ei, despre ce-o fi, că doar nu dau rușii peste noi! Bagi femeia-n sperieți! Eu am isprăvit, domnu. Mă duc, șopti bătrâna, și dădu să se retragă de-a-ndăratelea spre ușă. Încotro? o opri un jandarm. Du-te. Las-o să se ducă, spuse plutonierul. Du-te și-l adă pe băiat. Am nevoie de el. Vreau să-l văd la față. Numai să-l văd, și vă las în pace pe toți.. Și pe dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu tine? Mi-a dat Invalidu să-i pregătesc o omletă, spuse Cerboaica, liniștită, și-i arătă farfuria pe care-o ținea în mână. Aha! Bine, bine, o aprobă bătrâna, și-i făcu un semn șiret cu ochiul. Au venit jandarmii! Și ce dac-au venit? Nimic. Ziceam și eu așa. Nora miji ochii și-o privi ca pe-o gânganie. Ce-ți umblă prin cap, mamă!? C-un zâmbet ciudat pe buze, bătrâna o învălui într-o privire grăbită: Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că te duci! Nu te duci? Unde să mă duc? După Toma. N-ai zis că-i în oraș? Nu te duci să-l cauți? Ce stați, bă, ciobanilor? Simțiți-vă! strigă plutonierul. A intrat o doamnă. Greoi și neîndemânatici, jandarmii săriră de la mese și se îmbrânciră să-i ațină calea. Unul înalt, cu mustață de prepelicar, întinse brațele s-o prindă, dar ea se feri, zvâcnind umărul, cu-o expresie de mirare încremenită pe chip și, fără să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Vrei? De ce să nu vreau! Aide! CAPITOLUL 6 Cum adormise din nou, după plecarea cumnatei, suflând greu, cu pieptul plin de sudoare, Miluță sări buimac la prima zgâlțâială a bătrânei. O zări ca prin vis aplecată deasupra lui: " Te caută jandarmii! Ce-ai făcut?" Nu mai avu putere să-i răspundă. Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce și legănat ca orice șoldovean sadea. "O holercă, bădie!" La depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță, după plecarea de-acasă, de frica jandarmilor, a ținut-o tot într-o fugă până la Ghiță Todireanu. Vino cu mine! i-a spus mecanicul. Unde? s-a pierdut cu firea Miluță, și l-a împuns gândul c-a făcut altă prostie venind. Unde? mai întrebă o dată. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte c-a fugit Țurcanu. Și pe tine te credeam fugit. Toată noaptea te-au căutat jandarmii. Nemții au întărit paza. Să-i ia mama dracului! E cazul să-ți spun. Apucându-l de mână, se aplecă peste masă: Țurcanu e la loc sigur, să n-ai nici o grijă. S-a ascuns. Aflase mai dinainte. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în locul agențiilor poștale comunale, a căror activitate aproape încetase. Conducătorii acestor unități erau numiți din rândul funcționarilor administrativi, care îndeplineau la vremea respectivă funcția de casier comunal. Aceste oficii funcționau pe lângă primării, iar pentru distribuirea trimiterilor erau folosiți premilitari și jandarmi. În județul Baia, au fost numiți conducători ai oficiilor poștale comunale rurale, 31 de casieri comunali, 5 secretari casieri, 2 secretari comunali și temporar 2 ajutori de primar(la Râșca și Sirețel) până la numirea titularilor. Oficiile au fost înființate pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
SART, în aceste cazuri etc. Potrivit convenției, prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai acele posturi conectate cu rețeaua județului, care erau instalate la sediul prefecturii, primăriilor, companiei de jandarmi, secțiilor și posturilor de jandarmi, preturilor, plaselor, serviciilor și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau considerate particulare. Posturile telefonice județene puteau fi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Potrivit convenției, prefectura putea menține toate posturile telefonice oficiale, deja instalate folosite de autorități. Erau considerate posturi telefonice oficiale numai acele posturi conectate cu rețeaua județului, care erau instalate la sediul prefecturii, primăriilor, companiei de jandarmi, secțiilor și posturilor de jandarmi, preturilor, plaselor, serviciilor și secțiilor tehnice județene. Altele, în afara acestora, trebuiau desființate acolo unde SART avea serviciu telefonic propriu. Unde SART nu avea serviciu telefonic, posturile neoficiale erau considerate particulare. Posturile telefonice județene puteau fi folosite de public în condițiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau la oficiile Fălticeni și Pașcani. Principalele instituții de stat nu lipseau din rândul abonaților. La Oficiul reședință Fălticeni, exista înainte de anul 1940, o centrală telefonică tip “Standard” de 20 numere, având conectate autoritățile localeăprefectură, pretură, parchet, poliție, legiune de jandarmi etc.). Prin această centrală s-a făcut legătura cu celelalte oficii. După naționalizare, numărul abonaților telefonici a crescut, ceea ce a determinat modificarea necesarului de personal. Astfel, la oficiile Boroaia, Dolhasca, Liteni și Mălini, lucrau în anul 1953, câte trei telefoniste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de lemn. După mai multe astfel de încercări, printre care a luat parte și Dumitru, care din toate spusele era un trăgător bun, a avut loc o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
barba sură. Au rămas surzii și orbii să scoată la fete ochii. Plânsete și jale s-a așternut peste tot. Muncile grele au căzut pe copii și femei. Ici-colo a mai rămas câte un șobolan care se avea bine cu jandarmii și cu autoritățile locale de nu a plecat sau nu a fost luat la război și aceștia își băteau joc de cei rămași în sat. Unul dintre aceștia a fost și crâșmarul. La început s-a dat bine cu nemții
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene. Oamenii s-au alertat și au mers la Țibănești și au anunțat pe boierul P.P. Carp și pe cei de la jandarmerie. Când au venit jandarmii la fața locului, l-au găsit pe Ion în dreptul bordeiului lui Carolina. Jandarmii au întrebat-o pe aceasta cine mai vine pe la ea și au mai întrebat și pe alte persoane din sat. Din toate declarațiile a reieșit că Ghiță
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
numai în izmene. Oamenii s-au alertat și au mers la Țibănești și au anunțat pe boierul P.P. Carp și pe cei de la jandarmerie. Când au venit jandarmii la fața locului, l-au găsit pe Ion în dreptul bordeiului lui Carolina. Jandarmii au întrebat-o pe aceasta cine mai vine pe la ea și au mai întrebat și pe alte persoane din sat. Din toate declarațiile a reieșit că Ghiță era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu ulcica pentru a-și salva odrasla. Ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu leacurile lor de demult că l-au oblojit și cu chiu cu vai l-au lecuit. Într-o bună zi, un gospodar s-a dus la comună la jandarmerie și s-a plâns că Lucache i-a furat găinile. Jandarmul l-a arestat și l-a pus să văruiască beciul, că veneau sărbătorile și, ca să fie treaba bună, i-a cerut reclamantului să-i aducă trei găini, că doar el nu-i dator să-l aresteze pe Lucache, mai ales
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dori să ne povestiți câteva lucruri despre familia dumneavoastră, despre anii copilăriei, pe care nu-i uitați. Este o reîntoarcere permanentă în timp, în satul natal ? L.D.:Sunt născută în satul Volovăț Rădăuți, din județul Suceava. Tatăl meu a fost jandarm și a lucrat în multe localități, de aceea am fost încredințată bunicilor care m-au crescut. Eram singurul copil la părinți, toată atenția focalizându-se asupra mea. Bunicii erau originari din Cernăuți, acasă se vorbea germană, poloneză și LUCRETIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]