727 matches
-
pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic călugărul nebun dela Nț. Ifrim vraciul dela bolniță harmasarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Două biserici din Iași (Sf. Lazăr și Zlataust Sf. Ioan Gură de Aur) și anii ctitoririi lor. * Note din 1935, privind pe copiii săi Mircea (1914-1986); Teodora (1909-1992), Lucia (1915-1958) și Costache (Popa), ginerele său, strecurate între notațiile pentru Frații Jderi (n.n. O.R.) * Carnet XXVIII * Carnet XXXIV * Carnet XXIX * Carnet XXIX * Carnet XXXII * Carnet XXXII * Carnet XIV * Carnet XIV ** Carnet XVII * 1 apărute în nr. 9/1970 al revistei "Viața Românească" (p. 8). * Carnet XVII * 1 apărute în nr. 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de învățăturile pe care dascălul lor li le-ar fi predat. Dintre mamiferele carnivore, dorim a spune că prin pădurile noastre mai există: La familia Felide, Mâța sau pisica sălbatecă (Felis catus L.), Rîsul (Linx vulgaris). La familia Mustelide cunoaștem Jderul (Martes abietum), Dihorul (Foetorius putorius Kais et Bl.) , Nevăstuica (Foetoriusvulgaris K. Bl.), Nevăstuica albă ( Foetorius Erminea K et Bl.) Norița (Putoris lutreola L.), Iidra (Lutra vulgaris L.) și Iezurele ( Meles taxus Pall) La familia Insectivore avem de-a face cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a sa, pe Ștefan Pop Simion, cu condiția de a se angaja că va desființa credința bisericii răsăritene în Transilvania, învățarea de către toți românii de pe întreg cuprinsul provinciei mitropolitane a catehismului calvinesc, impunerea unui bir de 32 de piei de jder și de râs pe care mitropolitul era obligat să le dea principelui cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă alte câteva condiții umilitoare. E de prisos a spune că de diplome
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în literatura română, de la origini până la cel de-al doilea război mondial. Deși materia este dispusă în funcție de texte și nu de paradigme, criticul descoperă totuși două linii evolutive: romanul construit „pe dimensiune mitologică” (Viața la țară, Creanga de aur, Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
reportericești ale lui Traian Coșovei. O adevărată pasiune vădește față de narațiunile inspirate din istoria și peisajul țării ale lui Mihail Sadoveanu, impresionând prin calitatea transpunerilor. Din suita textelor de inspirație istorică traduse nu lipsesc romanele Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului, Frații Jderi și evocările Nada florilor și Dumbrava minunată. „Versiunea germană a romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu, datorată Theei Constantinidis, are în ce privește evocarea culorii istorice și locale, inconfundabile, o valoare de exemplaritate. O performanță asemănătoare i-a reușit aceleiași traducătoare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
Blumenbucht [Nada florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre [Anii tineri], București, 1962; Liviu Rebreanu, Der Aufstand [Răscoala], Berlin, 1962; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre [Anii tineri], București, 1962; Liviu Rebreanu, Der Aufstand [Răscoala], Berlin, 1962; Nicolae Velea, Das
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
arc de vânătoare, capcană de urs, capcană pentru vulpi, capcană cu lanț, capcană pentru vrăbii, arme de vânătoare, corn pentru vânătoare, cotlere pentru praf de pușcă, tașcă, scaun de vânătoare precum și o serie de trofee: craniu de lup, craniu de jder, craniu de pisică sălbatică, trofeu de cerb, trofeu de căprior. Acest segment de expoziție l-am divizat în două: primul prezintă imagini și piese care ilustrează creșterea vitelor și a cabalinelor (am expus: coasă, tioc și cute de ascuțit coasa
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
nu și-ar fi pierdut mințile cu un minut în urmă, face un pas înapoi. Mai există și cîțiva zimbri (vii), cîțiva mistreți (morți : ceva îmi spune că nu s-a suferit de foame la filmarea asta) și cîțiva (frați) Jderi (cu misiunea de a trage cît mai mult de timp pînă la bătălia aia nenorocită), dar mult mai important pentru efectul întregii întreprinderi există peruca lui Gheorghe Cozorici. Ea îl face pe ștefan să arate ca o păpușă Barbie cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la Fălticeni! unul franc orientat spre modernitate, altul evoluând consecvent sub pavăza tradiției. La fel, Ion Pillat (născut în 1891), Lucian Blaga și Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lung, lung pe [o] podeală de tei... zurgălăii cailor de la sanie zângăneau în răstimpul treapătului cailor și în sanie, înveliți în blane de lup cu fața de postav măsliniu, era doctorul de Lys, cu urechile-nfundate într-o căciulă de jder, și Angelo, a cărui blană se ținea abia de umeri, încît pieptul era neacoperit de ea, așa cât asupra-i flutura o mare legătoare de gât ce flutura triumfătoare-n vânt... Pe cap o pălărie naltă de castor, și fața
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poate din Veneția. Dar în această toată mulțime distinsă, apariția lui Mihnea fusese de-a dreptul strălucitoare. Era un bărbat tânăr, cu păr negru și bogat, pe care-l lăsa să fluture sub căciula ușoară și fandosită, din piele de jder. Și avea o expresie impunătoare, de om pregătit să treacă peste orice. Își rotea ochii negri în toate părțile, ca și când n-ar fi vrut să scape ceva important, și fiecare avea impresia că pe el îl privește în mod special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
multe din cunoștințele sale cinegetice. Cărțile sunt constituite nu doar din descrieri, mărturisind devoțiune și nesfârșita încântare, nu doar din reverii naturistice, hrănițe de o realitate ridicată spre mit, ci și din evocarea dramelor unor sălbăticiuni, spre exemplu a unui jder care cade într-o cursă, a unui tap negru din Munții Făgărașului ș.a. De asemenea, sunt portretizați savuros, frecvent cu un umor delicat, oameni simpli, inițiați și uneori chiar erudiți în tainele naturii. Câteva volume că De la urs la pănțăruș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană de sobol și valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă una de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scumpe. Slugerul Preda și fiul său, postelnicul Mihai, au zălogit satul Patineine la niște cojocari pentru blănurile achiziționate de la aceștia: „[...] mărturisim cum amú luoat de la jupan Dima și de la jupan Zota neguțitori doi foe de samur și un fial de jder pentru cinci sute și șasezeci de galbeni. Și am pus zi să le dau banii toți la mâna a loru [...] Și pentru bună credință am datú și zălogu acest satu anume Pateniine și cu toți rumânii, ca să fie de credință
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Apa morților (1911), Neamul Șoimărestilor (1915), Țara de dincolo de negura (1926), Dumbrava minunată (1926) Hanu-Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Sale” și ai țării; prin îmbinarea elementelor clasice cu cele romantice, devin personaje legendare. Ei sunt caracterizați de trăsături spirituale ale fibrei naționale străvechi - setea de adevăr și dreptate, vitejie, curaj, putere de sacrificiu, dorința de libertate. Opere reprezentative: Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor . - Epoca de decădere a Moldovei, în timpul domniei lui Duca-Vodă, un despot lacom, egoist, indiferent la viață grea a oamenilor, necruțător, ilustrând antieroul absolut, complet opus imaginii de pater familias a lui Ștefan cel Mare. Românul Zodia Cancerului sau
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
devine un imperativ, aproape un program estetic manifestat pe toate planurile. În cinematografie, se fac planuri pe mai multe cincinale și cuprind filme cunoscute acum: "Dacii" (1967), "Columna" (1968) "Mihai Viteazul" (1970), "Săgeata căpitanului Ion" (1972), "Dimitrie Cantemir" (1973), "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare Vaslui 1475" (1975), "Vlad Țepeș" (1979), "Burebista" (1980), "Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu" (1980) etc. Filmul "Dacii", coproducție româno franceză, ajunge și pe marile ecrane din Franța. Prezentat în țară drept epopee națională, act de apartenență la
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interioare, în care teatrul și poezia se întrepătrund, altoite pe trunchiul unei existențe subsumate culturii. Stanca nu este un cronicar literar de meserie, dar urmărește, de pildă, actualitatea literară a anilor ’40, scriind nu numai despre poeți, cât despre Frații Jderi, Gib I. Mihăescu, Liviu Rebranu, Al. Dima, Panait Istrati. Sau despre spectacole și piese de teatru, despre concerte simfonice, cărți de artă (Pagini de artă, de Klikor Zambaccian). Această incursiune în rețeaua de valori care configurează personalitatea scriitorului este indispensabilă
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
propria creație epică. Se află la originea unor filoane epice care vor constitui specificul sau personalitatea distinctă a prozatorului. Pe filonul istoric din Șoimii vor evolua direct romane ca Neamul Șoimăreștilor (1915) și Nicoară Potcoavă (1952), sau indirect ca Frații Jderi (1935-1942), emblemă a maturității creatorului în inventarea unei utopii a arhaicității eroice. Cu alte personaje și altă lume, toposul hanului din Crâșma lui Moș Precu va fi exploatat ca idee, viziune și vocație a povestirii în Hanu Ancuței (1928), o
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
nu a fost asimilat mentalității noastre colective, deși modernizarea noastră de la el începe, în schimb Neagoe, cel privit cu jenă de aceeași cultură, este de fapt "părintele" nostru, sângele lui ne curge prin vine; iar cînd Sadoveanu reconstituie în Frații Jderi statul perfect, acesta seamănă ca două picături de apă cu cel teoretizat în Învățături... E deci formula politică și umană păstrată în "genomul" nostru cultural și care era foarte departe de a presimți măcar marile prefaceri ale umanismului occidental și
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
lui Andrei Rusu), Mircea Eliade neincluzînd-o în ediția sa, în două volume, din 1937. Trama nuvelei lui Hașdeu se petrece la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare și, prin subtitulurile capitolelor (paragrafelor) vestește modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
sunt) în polemicile pe care le purtăm sau le urmărim. Nu știm, însă, să punem degetul pe rană, să indicăm exact unde greșește preopinentul (sau opinentul) în discursul său. Ne comportăm adică, întocmai ca personajele sadoveniene din specia lui Ionuț Jder. Suntem isteți și abili. De sofisme (de limbaj și, respectiv, extra dictionem) n-am auzit. Sau am auzit vag. Cu atât mai mult ne încurcă (inclusiv în pronunție) sintagme ca ignoratio elenchi ad baculum, sau, din altă categorie, fallacia a
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Piei de nurci masculi I buc. 600 ÎI buc. 400 III buc. 300 IV buc. 150 V buc. 50 Piei de nurci I buc. 500 femele ÎI buc. 350 III buc. 250 IV buc. 100 �� V buc. 25 Piei de jderi de copac I buc. 800 ÎI buc. 600 III buc. 400 IV buc. 200 V buc. 50 Piei de jderi de piatră I buc. 1200 ÎI buc. 900 III buc. 600 IV buc. 300 V buc. 75 Piei de vidra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127852_a_129181]