689 matches
-
acolo, mi-a spus Midori, arătând cu mâna spre un scaun din plastic de la picioarele patului. M-am așezat unde mi se spusese. Midori i-a dat tatălui ei să bea puțină apă și apoi l-a întrebat dacă vrea jeleu de fructe. Nu. — Dar trebuie să mănânci ceva, a insistat Midori. — Am mâncat, a spus el. Pe noptiera de lângă pat se afla o sticlă cu apă, un pahar, o farfurie și un ceas mic. Midori a scos dintr-o sacoșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pahar, o farfurie și un ceas mic. Midori a scos dintr-o sacoșă de sub masă o pijama și lenjerie curată, le-a netezit cu mâna și le-a așezat în dulăpiorul de lângă ușă. La fundul sacoșei mai erau două grepfruturi, jeleu de fructe și trei castraveți. — Castraveți? Ce naiba caută aici? întrebă Midori. Doar i-am spus surorii mele la telefon ce să cumpere și sunt sigură că nu am pomenit de castraveți. — O fi înțeles gre[it, am încercat eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Ce era de făcut? Ultimul lucru de care aveam acum nevoie era ca doi ofițeri de poliție să se folosească de mine ca să se răzbune unul pe celălalt. Îngrijorat, am tăiat-o prin scuar. Aerul palpita de căldură, ca un jeleu invizibil, iar muncitorii de la construcții nu păreau preocupați de starea mea. Bronzați ca niște greci, râdeau și strigau, perfect conștienți că joacă teatru În fața unor spectatori În pauza de prânz. Cei mai mulți erau la bustul gol; unii Își etalau tatuajele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
stătu în loc. Alături, în prelungirea raftului central, se deschidea o nouă porțiune de vitrină, unde păliră brusc, ca și cum nimic nu ar mai fi putut străluci în încăpere dacă obrajii ei erau înroșiți și ochii îi înotau, parcă, în lacrimi, somptuoase jeleuri de anko închise la culoare. Până mai înainte explodaseră în carnea lor irizații aurii ca niște grăunțe înflorite din jad. Și, într-adevăr, obrajii ei erau înroșiți ca niciodată, mâinile i se frângeau, întreaga-i făptură, atât de fragedă în ciuda
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
orez nu-i spune nimic; ea tocmai i-a adus lui sensei o tartă enormă făcută de ea, ca un chec pufos, pudrat cu zahăr și lansând în aerul rarefiat al casei efluvii de șofran. Trebuie să o ia totuși, jeleul transparent, miniatural, imitând discret un fulg de zăpadă, îi scapă printre bețișoare, ninge pe tatami; aici, mă încurc cu brio, încerc să nu râd și nu mai știu dacă am învârtit bolul în palme, de trei ori, cum trebuia, sau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
carton prins în pioneze pe care scria SR. GONZALEZ, decorat și acesta cu panașul Regelui Alfonso. O cruce formată din multe secțiuni era bătută în cuie pe un pilon din birou. Secțiunile pe care scria SUC DE ROȘII LIBBY și JELEU KRAFT așteptau să fie acoperite, așa cum spusese domnul Reilly, cu vopsea maro și câteva dungi albe, ca să sugereze lemnul. Deasupra dulapurilor cu registre, în câteva pahare de carton în care fusese înghețată, încolțiseră deja lujere de fasole. Draperiile violete din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oricum nu aveau nici o șansă să găsească ceva. Nu după trei luni. Și afară turna În continuare. Va fi o treabă lungă, umedă și nasoală. — Știu că veți avea bătăi de cap, spuse Insch, căutându-se În buzunar după un jeleu. Îl privi atent, Îi desfăcu ambalajul și Îl făcu nevăzut În gură. — Dar nu mă interesează. Vorbim aici despre un copil de trei ani. Îl vom prinde pe nenorocitul care a făcut-o. Nu avem voie s-o dăm În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
agitat. Nu era tocmai vina lui. Dacă ziarele nu ar fi sunat-o pe... Insch i-o tăie scurt. — Tu ar trebui să lucrezi cu inspectorul McPherson. — Păi... Da. Insch Încuviință din cap mulțumit și trase din buzunar un alt jeleu pe care Îl făcu repede nevăzut În gură și Începând să Îl mestece În timp ce vorbea. — Nu mai e cazul. Până când McPherson Își repară capul, ești al meu. Logan Încercă să-și ascundă dezamăgirea. McPherson fusese șeful lui timp de doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
permit să fiu Înconjurat de fătălăi precauți. Fie Îți faci treaba ca lumea, fie n-o mai faci deloc. Autopsia este Într-un sfert de oră. Să fii acolo. Se dădu jos de pe birou și Își pipăi buzunarele În căutarea jeleurilor. — Eu am o Întâlnire foarte importantă de la opt și un sfert la unșpe jumate, așa că va trebui să Îmi povestești când mă Întorc. Logan privi Înspre ușă și apoi din nou la Insch. — Ai vreo problemă, sergent? Logan minți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Watson acceptând să ia o tabletă portocalie pe care scria În relief „SHERRY“. Există un singur cadavru, nu mai multe, și criminalul se poate să nici nu fie din zonă... Insch clătină din cap fără să spună. Logan alese un jeleu „PORT“. — Cadavrul a stat liniștit acolo trei luni. Criminalul chiar s-a Întors la un moment dat, cu mult după ce starea de rigor mortis s-a instalat și a luat o amintire. Trebuia să știe dacă ascunzătoarea lui era sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și crimele. Insch se holbă la el. — Și i-ai zis? — I-am... I-am spus că orice informație trebuie să treacă mai Întâi pe la dumneavoastră, domnule. La această replică, Insch zâmbi. — Bun băiat. Scoase din buzunar o pungă cu jeleuri și i-o Întinse lui Logan. Dar dacă aflu că mă minți, te sparg. 13 Prânzul gratuit al lui Logan se transformă Într-o indigestie de nestăpânit. Îl mințise pe inspectorul Insch și acum se ruga să nu afle. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
asta a făcut-o. Chestia cu pantomima și acum asta. N-am vrut să-i zic nimic până nu discut cu dumneavoastră. Nu i-a plăcut chestia asta. Insch nu spuse nimic, ci doar scoase un pachet cu bebeluși din jeleu și Începu să le muște capetele. Nu-i oferi punga lui Logan. — Uitați ce e, domnule. Nu putem să dăm o declarație? Adică: trupul era acolo de ani buni. Faptul că i-am dat drumul după ce a fost bătut n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe comandant: dacă mai durează mult, Îmi ia cazul. Lothian și Borders vor face jocurile. — N-am vrut să se Întâmple asta, domnule. Un zâmbet miji pe fața lui Insch. Știu că n-ai vrut. Îi oferi punga deschisă de jeleuri, iar Logan luă unul verde. Gustul lui era mai prețios ca aurul. Insch oftă. — Nu-ți face griji: vorbesc eu cu trupa. O să le zic că nu ești un nenorocit. Dar Logan tot se simțea ca unul. Atenție! zise inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
porniră Înapoi spre camera principală de anchetă. Nicholson era o epavă, suspinând, jelind, tremurând. Insch băgase groaza-n om și acum voia să-l fiarbă-n suc propriu. Logan și Insch petrecură un timp bând cafea, mâncând figurine tremurătoare de jeleu și vorbind despre fetița moartă pe care-o dezgropaseră În grămada Hoitarului. Echipele fuseseră din nou acolo toată ziua, avansând prin mormanele de mortăciuni, negăsind nimic. Logan Își deschise din nou dosarul, scoase o fotografie de la școală a lui David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Undeva În siguranță. Își frecă fața muiată de sudoare. — M-omoară dacă află c-am vorbit! Buza de sus Îi tremura și, pentru o clipă, Logan crezu că va izbucni iar În lacrimi. Insch Își scoase pachetul de forme de jeleu și-și vârî două În gură. — Nu-ți promit nimic, zise el cu gura plină de dinozauri de portocale și căpșune. Pornește banda, sergent,. Nicholson Își lăsă capul În jos, privindu-și fix mâinile, care continuau să tremure pe tăblia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Întorsese Logan În poliție. — Azi e săptămâna, nu? Întrebă Insch pe când stăteau rezemați de perete și se uitau la Biroul de Investigații ce-și făcu treaba. Logan admise că așa era. Insch scoase la iveală o pungă de bebeluși din jeleu din buzunarul hainei sale și le oferi În jur. — Ce săptămână al naibii de minunată am avut, spuse el, mestecând. Te gndești să-ți iei liber cât de curând? Să lași statisticile criminale să revină la normal? — Ha, la naiba, ha. Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
descurca neașteptat de bine. Ca și cum nu era primul interogatoriu la poliție pentru el. Ca și cum gândise totul de dinainte. Numai că nu exista nici o Înregistrare cum că mai fusese arestat vreodată. — Ce ciudat, spuse Insch, scoțând un pachet de bebeluși de jeleu. Îi oferi unul lui Logan, luă unul el Însuși și Îndesă pachetul la loc În buzunar. Vezi tu, Doug zice că n-aveai nimic pe sub halat. Zice că i-o trăgeai. — Douglas MacDuff minte. — Păi, dacă el minte, cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bancheta din spate a unei mașini de patrulă și dus de acolo. — Bine, zise inspectorul, cu respirația ieșindu-i sub forma unor aburi mari și albi. Omul greșit, motivul corect. Jumi-juma. Întinse către Logan capătul desfăcut al unei pungi cu jeleuri În formă de sticle de cola. Nu? Asta e. Insch se servi cu o mână plină, aruncându-le În gură una câte una, În timp ce se Întorceau la Range Rover-ul lui stropit cu noroi. — Crezi că-l aranjează? Întrebă Logan când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
receptorul în furcă, își șterse sudoarea de pe gât și se gândi la niște apă cu gheață. Văzu frigiderul, se întinse și îi deschise ușa, apoi, când văzu ce era înăuntru, se aruncă spre chiuvetă. Doi globi oculari spoiți cu un jeleu transparent într-o scrumieră. Un deget uman retezat deasupra unui pachet de fasole verde. Danny vomită până ce începu să-l doară pieptul și stomacul i se goli de tot. Deschise robinetul, se spălă până când apa începu să i se strecoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
moment În care individul putea apela la cele mai bune Însușiri ale lui. Domnul Sammler trăise mult și Înțelegea aceste cazuri de cavalerism. Dacă era timp, ocazional se făceau lucruri bune. Dacă aveai un anume fel de noroc. — Unchiule, Încearcă jeleurile astea de fructe. Lămâia verde și portocalele sunt cele mai bune. Din Beersheba. Nu ești atent ce mănânci, Elya? Nu, nu sunt. Fac niște chestii grozave În Israel În ultima vreme. Doctorul cumpăra de la o vreme obligațiuni și imobiliare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un ,,j’’ în ele. Să-l găsești tu, de se poate! Joi mâncat-am prăjitură, Foamea când m-a apucat Și-am făcut o julitură Când pe-afară m-am jucat. N-am curaj să spun că-n joacă Cu jeleu și unt am uns O jachetă; ce-o să-mi facă Mama! Joarda am ascuns! Dacă ești isteț și-ai minte, Poți ușor să afli dacă ,,J’’ apare în cuvinte. Câți de ,,j’’ pe-aici se joacă? Am mers, contra-cronometru, Cu
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
n-avea să expire înainte de moartea noastră. O viață de raft până după ce majoritatea bebelușilor din ziua de azi or să fie oale și ulcele. Brioșe cu căpșuni cu durată de valabilitate de un secol. Am mâncat miel dehidomnișoaratat cu jeleu de mentă dehidomnișoaratat, în vreme ce Lady Zdrență descoperea în adâncul inimii ei că-și iubea cu adevărat soțul decedat. Îl iubea, se tânguia ea înspre căușul palmelor. Umerii încovoiați îi zvâcneau înăuntrul vizonului. Cu diamantul barosan cuibărit în palme, se văita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
dintre americani umblă. Numai miercuri, în ziua sosirii lui Adi, 4,6 milioane luaseră avionul și zeci de milioane, mașinile pe autostrăzi. Cei rămași, gazdele, au de obicei între 10-20 de musafiri care vin la curcan umplut, cu garnitură de jeleu și la plăcintă cu dovleac, plus ce mai poate fantezia fiecăruia. Thanksgiving este faimoasa Happy Turkey Day, ziua curcanului. Dar nu știm de ce fericirea este asociată bietului curcan, înfățișat adesea pe felicitări fugărit cu un satâr în jurul unui copac sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu ochii. Și, dintr-odată, a dat norocul peste ea: acum patru ani, i-a murit soacra. A ars-o la crematoriu și a pus cenușa la rădăcina smochinului. Acum smochinul dă două recolte pe an. Din smochine, Fatima face jeleu, dulceață și, în anii secetoși, chiar și lichior. Ce mai, a prins gustul soacră-sii, deși a urât-o toată viața: o savurează aproape zilnic. Vă spun așa, că suntem prieteni, deși nu-i frumos să bârfești, dar am impresia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
făcusem la stânga și ne pregăteam să traversăm, când am simțit că îmi scapă. L-am apucat de haină, dar prea târziu și n-am avut destulă forță să-l țin să nu cadă. Picioarele i s-au înmuiat ca un jeleu. Acum stătea prăbușit în coate și în genunchi. Nu venea nici o mașină, dar eram îngrozită. M-am aplecat și am încercat să-l ridic, dar nu se mișca nicicum. —Patrick! Ridică-te! Mă întrebam dacă n-ar fi fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]