1,007 matches
-
Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a-i obliga pe aceștia „să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote id="(70, pp. 136 și 180- 181)"/>, evreii au puteri asupra stihiilor naturii anume toamna, „la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracul ia pe unul, rămănându-i numai papucii ca semn. Apoi aprinzându-se lumânările din nou, cel mai mare al lor citește numele tuturora și află cine e acela care lipsește. O bătrână spunea că a văzut cum ducea dracul un jidan În spate la o baltă, ca să-l Înece. Ei [evreii] atunci, fiecare au În mâni câte un cucoș, pentru suflet, apărându-se În jurul capului (credință probabil din Moldova ; <endnote id="cf. 162, pp. 172-173"/>). Vârticușul e Dracul. Vârticușul [se] zice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
baltă, ca să-l Înece. Ei [evreii] atunci, fiecare au În mâni câte un cucoș, pentru suflet, apărându-se În jurul capului (credință probabil din Moldova ; <endnote id="cf. 162, pp. 172-173"/>). Vârticușul e Dracul. Vârticușul [se] zice că ia toamna un jidan, În ziua lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se] zice că ia toamna un jidan, În ziua lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor, să-l omoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor, să-l omoare (legendă din Bucovina ; cf. 149, p. 23). Omor ritual ce-l făptuiesc, după cum pretinde poporul [din Moldova], Înșiși evreii asupra unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă. - Spune-mi drace ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat. - Un târtan Împelițat. - Spune-mi drace unde-l duci Unde-l duci făr’ de papuci Unde-l duci și unde-l muți ? - În iadu unde-s
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grupuri discriminate și persecutate (fie ele etnice, confesionale sau politice) și-au recunoscut destinul În al lor. Chiar și poeții s-au identificat cu evreii, prin celebrul vers compus În 1924 de Marina Țvetaeva : Vse poetî jidî („Toți poeții sunt jidani”). Un vers preluat ulterior, În 1961, ca motto la un poem, de Paul Celan : Alle Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interdicția, pentru a-i da totuși un sens, europenii au imaginat o stranie legendă etiologică. În legendele românești din amplul ciclu având ca subiect „Căutarea lui Isus de către Sf. Maria” apare următorul episod : aflând că Isus a fost răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de canibalism” ar fi, după unii comentatori <endnote id="(4, p. 103 ; 107, p. 124 ; 422, p. 249)"/>, motivația mito- rituală arhaică a acestei prohibiții culinare, dar cred
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
porcul, așa că de atunci nu mănâncă ei carne de porc, ca să evite să mănânce din partea cu care porcul s-a frecat de cruce” <endnote id="(107, p. 124)"/>. Românii au o legendă similară ca structură, dar cu semn opus. Pentru că „jidanii lui Iuda” voiau să-l ucidă pe Isus, Fecioara Maria și-a ascuns pruncul Într-o cocină. Pentru că „porcii l-au Încălzit și l- au hrănit”, Isus i-a binecuvântat : „Blagoslovită să fie carnea de pe dânșii și să se Îndulcească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O altă legendă românească explică „de ce nu mănâncă jidanii raci” : pentru că ei ar fi oameni raționali („cu cap”, zice legenda) și „vor să știe unde se duce și de unde vine lighioana aceasta” care merge cu spatele. Țăranii români știu ceva. Într-adevăr, evreii ortodocși nu au voie să mănânce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptului că evreul este privit În popor cu destulă antipatie. În conformitate cu o veche credință populară românească, atunci când un creștin se Întâlnește la Început de drum cu un evreu, va avea noroc În tot ceea ce va Întreprinde : „Când te Întâlnești cu jidan, Îți merge bine” - sună credința magică În forma ei cea mai scurtă, așa cum este atestată În Moldova și Bucovina sfârșitului de secol XIX <endnote id="(137, p. 156)"/>. Dar și În Polonia zilelor noastre : „Dacă te Întâlnești dimineața cu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unele cazuri, credința populară se referă nu numai la evreu, ci și la alți „străini” : „Țiganul are pieze bune, căci, când te-i Întâlni cu el În drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezint pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme relictuale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de țigan (un alt „personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a dovedit atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul cel mai mare” sau „Mitropolit visând, arată că puțină speranță să ai” <endnote id="(259, pp. 431 și 258 ; 309
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca fiind o specie preumană, o populație ratată de androizi giganți, care a fost nimicită prin potop. Noi, oamenii, am fi urmat după ei. Cu toate că este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi” (evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi” (evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(3, p. 71)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca este convinsă că teoria lui Șăineanu este o „rătăcire”, preluată „după autorii ce se orientează numai din cărți”, dar propune În locul ei o altă soluție livrescă, mult mai confuză și mai artificială : „jidanii despre care Își amintește poporul sunt Titanii - adică Cronos și frații săi, zeii fenicieni - tot evrei și aceștia” <endnote id="(162, p. 209)"/>. În 1896, influențat de un studiu publicat În 1890 de bulgarul A.T. Iliiev („Tradițiile bulgărești despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]