534 matches
-
din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20, p 155 (26 mai 1900). „Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian) la tipografia lui Sigmund Gross, spunea „că e publicată de societatea „Under 87 the british Flag" al cărei scop e sistematizarea emigrației evreilor români și asigurarea de cămine emigranților
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
66 Glasul nostru* ............................................... ......68 Glasul nostru ............................................... .......78 Glasul țăranului ............................................... ...79 Glasul meseriașilor ..............................................8 0 Gura lumii.......................................... .................81 Hipodromul ............................................... ..........81 Ideea românească ............................................... .81 Înainte........................................ .........................82 Informatorul teatrului cinematografic...................84 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile maiiunie 1914........................................... ........................85 Îndrumare nouă ............................................... ...86 Jidovul rătăcitor ............................................... ...86 Junimea ............................................... ...............87 Junimea Zionistă....................................... ..........89 465 Legalitatea ............................................... ............90 Liberalul...................................... ........................93 Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad. .............................93 Libertatea ............................................... .............94 Lumina......................................... .......................96 Lumina Poporului ............................................... .97 Moldova........................................ .......................98
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
conacul de la Rădeana, alături de un bărbat, nu-i dă pace ("nu distingea bărbatul, dar simțea nevoia de a-l ști lângă dânsa, de a trăi din viața lui"), Bârzulica se identifică în vis cu Luțica, "ce arunca pâine crapilor împreună cu jidovul ei", imaginea cuplului aplecat pe oglinda apei dobândind caracterul unui topos arcadic, "ca în tablourile lui Watteau și Chardin": "[...] privind la crapii în așteptarea hranei, le vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece ușor brațul după
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri, unul să o poată sătura. Au purces, au trecut toată Europa, au cercat toți bărbații și și-au găsit pe plac tocmai în Ispania, un târtan, jidov spaniol, și l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țațe gangsteri, instigate de ziari? ți corup? i ? i ? antaji? ți, considerau c? este imaginea adev? rului 25. Mesajul sună cam a? a: �Iorga ? i?a luat partea de la casieria b? ncii Blank ? i vrea acum, �mpreun? cu c�inii lui �Jidovi? i� , s? ne lipseasc? de partea noastr? �. Acesta era motivul petru care era el �ap? r? torul ? i lefegiul evreilor! � Tema aceasta va fi adesea adus? pe tapet �n ultimii ani ai vie? îi lui Iorga. Efectele cumulate ? i exasperante ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
multă vreme acesta n-a desemnat altceva decît un grup de străini amestecați cu populația în mijlocul căreia se introduseseră.107 Era vorba de negustori de origine germană în Anvers, de studenți englezi la Sorbona, de musulmani europeni, bizantini, armeni sau jidovi în Imperiul otoman, dar în nici un caz nu se vorbea de națiunea franceză în Franța sau, cu atît mai puțin, de națiunea italiană în Italia. Specificarea de sine a completat această noțiune simplă de alteritate abia mai tîrziu, cînd grupurile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]