533 matches
-
readuce la viață pe Sf. Petru și îi încredințează cheile împărăției. Ulterior, Sf. Petru ascunde adevărul legat de Iuda, transformând numele său în trădătorul cunoscut din Biblie. Căutând ispășirea faptelor sale violente, Iuda devine, timp de o mie de ani, Jidovul Rătăcitor, înainte de a i se alătura din nou Hristosului în Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgând textul, Har Veris descoperă că este atras de imaginația acestuia, găsind-o mai intersantă decât majoritatea celorlalte erezii apărute din dorința de putere și bani. Sosit
Calea Crucii și a Dragonului () [Corola-website/Science/323236_a_324565]
-
Pe Hristos omoară Cei ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte, Pe tine mort văzându
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
că personajul Cucoaneș nu este singurul macrantrop din opera lui Eliade. Un alt exemplu este Oana, fata cârciumarului din Obor, din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, care avea la 18 ani „aproape doi metri patruzeci” și „părea o fată de Uriași Jidovi”. Nuvela „Un om mare” a fost tradusă în mai multe limbi străine: engleză („A Great Man”, în vol. "Fantastic Tales", Dillon’s, Londra, 1969; traducere de Eric Tappe, reeditată în 1990), maghiară („Egy nagy ember”, în vol. "Különös kalandok", Editura
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
și imagini reflectând pure stări de spirit că de exemplu în „Singurătate” sau „Ceasuri triste”, ori înfățișând diferite etape ale somnului. Tabloul „Ahasver la sfârșitul lumii” din anul 1888 descrie, așa cum se explică în inscripția însoțitoare, „imaginea ultimului dintre oameni, „jidovul rătăcitor”, mergând într-o pustie polara, încolțit între îngerul speranței și un schelet reprezentând Moartea. În fața sa zace o figură feminină, întruchipare a omenirii stinse din viați, înconjurată de corbi amenințători. Razele unei lumini străvechi răzbat dinspre un alt înger
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
scrisă de George Coșbuc și publicată pentru prima dată în 1893 în volumul "Balade și idile". În poezia „” George Coșbuc a versificat o legendă românească în care se spune că, într-o seară, în timp ce Isus se afla într-o casă, jidovii - vrând să-l prindă și să-l omoare - au înfipt o creangă verde de copac în fața casei, ca să o recunoască a doua zi. Însă dimineața era câte o creangă asemănătoare în dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
o casă, jidovii - vrând să-l prindă și să-l omoare - au înfipt o creangă verde de copac în fața casei, ca să o recunoască a doua zi. Însă dimineața era câte o creangă asemănătoare în dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare. Pentru păstrarea acestei amintiri, în fiecare an în ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii își înfig în fața casei cât o ramură verde de copac. Coșbuc a inserat în
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]