788 matches
-
Acolo se aciuaseră, într-o perioadă de anarhie, după plecarea lui Mavrogheni, o seamă de derbedei și teleleici, în frunte cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste câte un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși avea un mers șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noi, iluminarea sistematică a locurilor ascunse [...], plimbarea perpetuă în plină zonă interzisă”. Preconizata „recuperare” urma să culmineze cu accederea în „acel punct al spiritului din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, comunicabilul și incomunicabilul, susul și josul nu mai sunt percepute contradictoriu”. O asemenea „suprarealitate” e un absolut ce nu se confundă cu cel mallarméean, identificat cu neantul, dar nici cu acela al spiritelor religioase, ce implică o unio mistica cu divinitatea. Spiritul gândirii lui Breton și
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
bătrânii și oamenii neinstruiți. Ovid Densusianu, în „Grai și suflet”, remarcă ideile expuse de T. în introducerea cărții, precum și includerea unei serii de doine „cu o notă mai deosebită” sau a unor „strigături cu mult duh de satirizare”. Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri (1934) este o lucrare cu o declarată finalitate pedagogică, în care, folosindu-se de un citat aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc din veacurile trecute
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
la Chișinău, sub titulatura „Tineretul Moldovei”, iar din iunie 1950 sub aceea de „Tinerimea Moldovei” până la 20 martie 1990, când revine la denumirea „Tineretul Moldovei”. Între redactorii de după 1944 se numără Vladimir Galiț, P. Cranga, N. Dârul, V. Babilunga, I. Josul, F. Casian, Aureliu Busuioc, Vasile Spinei ș.a. Rubrici permanente: „Gaudeamus”, „La steaua...”, „Debut”, „Pe-un picior de plai”. T.M. și-a făcut un merit - în special în perioada de după 1950 - din lansarea și susținerea tinerelor talente literare. Între colaboratori se
TINERETUL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
a Început să crape peretele Între sala de așteptare și farmacie. Igrasia ajunsese la Înălțimea de vreun metru și jumătate, doi și atinsese deja și hârtia aceea roșie: „Mă, fir-ar al dracu’”... Și-am dat-o și pe-aia jos, și cu asta am terminat povestea, ca omu’ care și-a făcut treaba ca lumea. Când colo, intră Vizitiu: „Ce faceți, dom’ doctor?” Zic: „Măi, Fănică, mă, fii atent, acuma o reparat de un an și ceva și, uite, deja
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la fel, ajutoare, militari cu cai, cu câini. M-au luat, m-au legat cu sârme de picioare și de mâini la spate... Și aveam niște chiloți lungi pe mine, și așa m-au dus la colonie. Opt kilometri pe jos... Ardea nisipu’ ăla la picioare ca jaru’. Și ei mă-mpingea cu calu’ și cădeam cu gura În țărână, În pietrișu’ ăla... Mă ridicau cu câinii la spatele meu... Și, așa m-au adus până-n colonie. Și, când am ajuns
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu tavanul scund și cu un rând de loji la nivelul sălii, în genul sălii Majestic; era și sala de bal mascat. După dispariția sălii Slătineanu, această sală a rămas cea dintâi și mai șic întâlnire de bal mascat.139 Jos, intrai pe sub scară într-un local de berărie și, de multe ori, local de café chantant. Palatul Imobiliara e de dată recentă 140, la 1871 era Hanul Mercuș. Engliș Hotel nu era decât o casă cu un etaj. În acest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unele dăinuind până către 1870) se referă și Anton Pann în Îndreptătorul bețivilor (1832): „Bețivii tot strânși colac / Pe la grădini beții fac, / Pân’ mahala la Izvor, / Și la Breslea în pridvor, / Dar mai mult și mai vârtos / Pe la Tabacii de Jos, / Unde petrec la vin bând / Și împreună cântând“ (Anton Pann, Scrieri literare, ediție îngrijită de Radu Albala și I. Fischer, Ed. pentru Literatură, București, vol. I, 1963, pp. 72- 73). 248. Până în anul 1871 străzile Bucureștilor au fost iluminate cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cîteva locuri trotuarul fusese blocat de dărîmături. Văzîndu-le, m-a cuprins frica: dacă plecam cu cinci-zece minute mai devreme?... Calea Victoriei devenise dintr-odată îngustă și periculoasă. Înaintam prin mijlocul ei, ocolind grămezile de moloz, prudent, crispat. Din susul și din josul străzii, bărbați și femei alergau spre cartierele și casele lor. În această agitație, mă simțeam singur, străin și inutil. Voiam să ajung cît mai repede la Zuța (Elisabeta Isanos-Goian), unde locuiam, dar în același timp îmi era teamă de ceea ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Pe urmele lui Creangă - la Fălticeni”. E Îndreptățită Întocmirea și publicarea lui. Citește ce-am scris și cum am scris și de-i găsi vreo nepotrivire - Îndreapt-o, adăugând câte o floricică literară acolo unde s-ar prinde. (Trei rânduri din josul pag. 2 sunt puse Între paranteze fiindcă informațiile nu aparțin perioadei cât I. Creangă a fost la Fălticeni, dar Întregesc În oarecare măsură scurta biografie a scriitorului). În cazul când nu e posibilă publicarea, te rog stăruitor să-mi 657
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un semn politicos să se apropie. Abia atunci Înțelege că, În realitate, soldatul era el, acum, cel care curăța spălătorul pentru fostul captiv. Zâmbetul său slugarnic exprima nerăbdarea de a-l servi pe sclavul de ieri. „Lumea se răsturnase cu josul În sus, fără să se schimbe totuși decât prin faptul, deloc neglijabil, că ieri eu eram Învinsul, iar astăzi era el.” Fostul Învins devenit peste noapte Învingător trăiește, apoi, sub psihoza că „nemții s-ar putea Întoarce oricând”, fie și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
etichetă improvizată, din hârtie de ambalaj, de culoarea nisipului, pe care artistul scrisese mare, cu creionul, și Încadrase: FIRST CLASS. Eticheta era, de fapt, o porțiune dintr-o bandă de lipit, comunicând cu cele două petice de același tip din josul și din dreapta pătratului, capetele fâșiei care sigilase versoul plicului. Jumătatea de jos a paginii era ocupată de frumoasa caligrafie, În tuș negru și litere de mână: șase rânduri indicând numele și adresa destinatarului. Harta de mari dimensiuni, pliată Înăuntrul plicului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe Primul Ministru, Octavian Goga, evidențiindu-se astfel ofensa adusă M.S. Regelui Carol al II-lea. Pentru stabilirea adevărului m-am transportat în comuna Ghijana și am cercetat cazul, rezultatul fiind după cum urmează: Informatorul Solomon Ioan, domiciliat în Ghijana de Jos nr. 100, județul Sibiu și informatorul Novac Ioan declară că în adunare a vorbit întâi Dumitru Banea și apoi Nicolae Petrașcu. Acesta, răspunzând întrebării din sală ce este „Camarila”, a explicat ce se înțelege prin acest termen.” La aceste declarații
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
C. nu poate lipsi din antologii. Profilat în dimensiuni mitice, Horia (ca precedent, cel eminescian: „Horia pe-un munte stă călare...”) a intrat în fondul activ al poeziei noastre, unii citând primele versuri ca și cum s-ar vorbi de Luceafărul: „de jos / te-ai ridicat drept, pietros, viforos,/ pentru morți,/ pentru cei săraci și goi, pentru toți / și-ai despicat în două istoria, -/ țăran de cremene / cum n-a fost altul să-ți semene,/ Horia!” Energice linii finale actualizează, în fapt, un
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
între 15 octombrie 1934 și 1 februarie 1935 (șapte numere, dintre care 3-4 și 6-7, duble). „Revistă de arte, litere și filosofie” de orientare umanist-spiritualistă, C. este profilată pe eseistică și comentariu critic. La primul număr, o notă discretă din josul paginii a patra declară că publicația „nu reprezintă Asociația de arte, litere și filosofie” cu același nume, dar îi întreține spiritul: „Titlul acestei reviste se explică prin faptul că redactorii ei, toți membri ai Asociației Criterion, înțeleg să continue ideile
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
imaginile, simbolurile și miturile lui arhetipale, criticul a reușit să reconstituie și să tălmăcească întregul cosmos poetic al clasicului nostru. În viziunea exegetului, Narcis și Hyperion simbolizează marile extreme ale vieții, între care Poetul se zbate în odiseea cunoașterii Ființei: josul și înaltul, pământul și cerul, bulgărele și steaua, Satan și Demiurg, efemerul și eternul, relativul și absolutul. Alte două cărți de incontestabil merit, Căderea în sus a Luceafărului (1993) și Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologii din întreaga lume
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
este "transformată" de fantasmă pentru a ni se arăta sub chipul ei ficțional". Abrevieri și referințe Abrevieri utilizate s.: secol ex.: exemplu cf.: confer Referințe bibliografice Cuvintele urmate de un asterisc (*) sunt definite în glosar, la sfârșitul lucrării. Notele din josul paginii propun, cel mai adesea, comentarii explicative. Referințele bibliografice prezintă numele autorului și/sau titlul operei, alături de data apariției acesteia. N. Ed. Operele traduse în românește, menționate în notele de subsol, au fost publicate în cea mai mare parte în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam "Șoșoiu", pentru că așa spun țiganii la iepuri - a luat un bulgăre de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut o criză de epilepsie. Scotea spume pe gură, se zbătea. Domnule, am vrut să-l omor pe Șoșoi. Aveam seceră și m-am dus la el, l-am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a subiectului incert ce se afirmă ca prezență doar în act, pe măsură ce se derulează procesul autotelic de investigare a spațiului interstițial". E ca și cum ne-ar întîmpina un bărbat îmbrăcat solem, în frac și cu papion, dar gol de la brîu în jos...
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
093356525 20649 ANTAL PETER MARIA (n. 1952) Săcele, str. Nicolae Iorga nr. 59 țel. 161784 2027 ANTON ANIȘOARA (n. 1955) Brașov, Str. Minerva 2 sc. D ap. 5 țel. 319848 095036219 9873 ANTON CONSTANTIN (n. 1933) Brașov, Str. Nisipului De Jos nr. 25 A țel. 148413 20681 APREOTESEI DAN (n. 1974) Brașov, str. Zizinului nr. 32 bl. 33 sc. B ap. 6 18084 ARNĂUȚI NICULINA (n. 1955) Cristian, Str. Gheorghe Lazăr nr. 23 țel. 130610 20682 BACIU CORINA NICOLETA (n. 1972
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 749093 7372 BOTA RODICA ANA (n. 1960) Satu Mare, Str. Careiului C12/36 țel. 721783 7377 CHEATA GHEORGHE (n. 1948) Satu Mare, str. Lucian Blaga, bl. UU1, ap. 7 țel. 766675 7384 COTLAU NICOLAE (n. 1949) Satu Mare, Str. Parc Someș de Jos nr. 4 ap. 7 țel. 094565549 7385 COTUNA MARIA (n. 1953) Satu Mare, Centru Nou C25/33 țel. 841751 3649 CRISTIAN AUREL (n. 1936) Cărei, Str. Doina nr. 16 țel. 861079 17286 CSURY NICOLAE (n. 1950) Lazuri, nr. 209 țel. 094561721
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]