4,323 matches
-
de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare“. Or, hotărârile judecătorești definitive sunt prezumate a fi date în aplicarea și interpretarea legii și cu respectarea legislației specifice în vigoare, în interpretarea intrată în puterea lucrului judecat, nefiind de conceput ca într-un act normativ să fie cuprinsă o formulare care asumă, prin ipoteza normei juridice, că ar exista hotărâri judecătorești care recunosc drepturi de natură salarială în afara legislației specifice în vigoare. ... 21. Pe de altă
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
conform căreia hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale. De la această din urmă regulă a fost prevăzută excepția lipsei autorității de lucru judecat a hotărârilor altor instanțe în fața instanței penale, în ipoteza în care chestiunile prealabile constituie împrejurări care privesc existența infracțiunii. În mod evident, scopul reglementării acestei excepții a fost să confere instanței penale plenitudinea jurisdicției asupra aspectelor care privesc existența
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor, dacă inspectorul judiciar dispune clasarea sesizării fără a se conforma însă dispozițiilor instanței, persoana care a formulat sesizarea poate obține desființarea noii rezoluții de clasare, invocând în acest sens autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, nu se poate susține că în procedura criticată controlul judecătoresc ar avea un caracter formal. ... 23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
pronunțat achitarea pentru motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală, încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, autorizării sau sesizării organului competent ori a altei condiții prevăzute de lege, precum și în cazul când există autoritate de lucru judecat, structura de asistență juridică a unității care a făcut sesizarea exercită căile de atac în termenele prevăzute de dispozițiile procesual-penale incidente sau, după caz, propune șefului unității renunțarea la exercitarea căilor de atac. (2) După rămânerea definitivă a soluțiilor prevăzute
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
chiar și după decesul său, dacă revizuirea urmărește dovedirea netemeiniciei soluției de condamnare, rațiunea reglementării fiind aceea că, într-o astfel de situație, principiul aflării adevărului și reabilitarea persoanei condamnate pe nedrept trebuie să prevaleze față de autoritatea de lucru judecat a hotărârii supuse revizuirii. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIA nr. 491 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295229]
-
263/2010, literatura de specialitate a recunoscut dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar rămasă definitivă prin necontestare în condițiile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010, sub rezerva de a nu se înfrânge autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești definitive anterioare. ... 76. Cu referire la cel de-al doilea aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție reține dispozițiile art. 1 și art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care prevăd că dreptul la asigurări
DECIZIA nr. 4 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296626]
-
soluționarea unei acțiuni oblice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 430 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care este interpretat și aplicat în sensul că sunt învestite cu autoritatea lucrului judecat și hotărârile judecătorești pronunțate cu încălcarea drepturilor și a garanțiilor stabilite prin Constituție, convenții și legi, iar aceste drepturi au fost anterior interpretate și aplicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de Curtea Constituțională și de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre. ... 13. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
omului și a libertăților fundamentale și ale art. 8 privind dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor naționale din Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate reglementează autoritatea de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătorești, și prevăd în mod expres că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătorești, și prevăd în mod expres că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau pozitiv) într-un litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorității de lucru judecat. Așadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau pozitiv) într-un litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorității de lucru judecat. Așadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau pozitiv) într-un litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorității de lucru judecat. Așadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorității de lucru judecat. Așadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
Curtea a reținut că principiul potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituției, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
instituit nicio categorie sau niciun grup social (Decizia nr. 323 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 28 august 2018, paragraful 15). ... 18. Distinct de aceste aspecte referitoare la autoritatea de lucru judecat, examinând criticile formulate în prezenta cauză, se observă că susținerile reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate de către instanța care soluționează litigiul, care are sarcina să stabilească întinderea și efectele autorității de lucru
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
examinând criticile formulate în prezenta cauză, se observă că susținerile reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate de către instanța care soluționează litigiul, care are sarcina să stabilească întinderea și efectele autorității de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare, cu respectarea și aplicarea dispozițiilor procedurale care reglementează această instituție juridică. De altfel, părțile din litigiu care consideră că o hotărâre este pronunțată cu încălcarea drepturilor și a garanțiilor stabilite de Constituție, legi și acte internaționale
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
605,225 lei și coeficientul de multiplicare de 19,000, conform sentințelor civile definitive, este o obligație legală a instituției, care trebuie să respecte hotărârea judecătorească definitivă, indiferent de prevederile normative generale aplicabile în materie de salarizare, în temeiul puterii de lucru judecat și al efectului obligatoriu. ... 40. Alte instanțe au apreciat că includerea valorii de referință sectorială de 605,225 lei și a coeficientului de multiplicare de 19,000 se poate face doar ținându-se seama de dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
I, nr. 485 din 9 iunie 2020, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că acțiunea în constatare are ca finalitate pronunțarea de către instanța de judecată a unei hotărâri prin care aceasta să statueze, cu caracter definitiv și autoritate de lucru judecat, cu privire la existența în patrimoniul reclamantului a unui anumit drept sau, după caz, la inexistența unui drept al pârâtului împotriva reclamantului. Textul de lege criticat instituie o cauză de inadmisibilitate a acțiunii în constatare. Astfel, în ipoteza în care
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
dispoziții de lege, în cazul cererilor de înscriere a unei asociații sau fundații în registru, precum și al cererilor de înscriere a modificării actului constitutiv și al statutului asociației sau fundației în același registru, nu se aplică autoritatea de lucru judecat, deoarece aceste cereri se soluționează în cadrul procedurii necontencioase. Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu reglementează aspecte ce privesc organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, așa încât critica raportată la dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție este neîntemeiată
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
nu a putut fi reținută incidența în cauză a prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (4). ... 22. Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea a statuat că toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, iar autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei. Prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină“ se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52). Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei. ... 23. Astfel, soluția legislativă declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 era cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, dar nepromulgată. Or, în cadrul
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, soluția fiind aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 25. Curtea a constatat că adoptarea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
constituționalitate cu dispozițiile Constituției. ... 73. În final, Curtea reamintește considerentele de principiu statuate prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, precitată, privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, potrivit cărora puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. ... 74. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]