940 matches
-
vorba poetului național, "mândră-n toate cele", brunetă cu ochi albaștri, cu un năsuc de jucărie, un corp frumos, o privire curată, caldă și un fel de a fi deschis, sincer și prietenos. La prima vedere, conform obișnuinței mele de june student cu aere de academician, am "cântărit-o" de la înălțime, neacordându-i nici atenție nici timp. Treptat, lucrurile au început să se schimbe, cunoscând-o mai bine și încântându-mă sinceritatea și bucuria curată cu care se dăruia vieții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
hazul tuturor. Pe baza aceleiași indicații didactice, într-o frumoasă zi de primăvară aflându-mă cu colegul de cameră în tramvaiul ce ne purta de la Grozăvești spre centru, am început să ne exersam cunoștințele de germană având ca subiect o jună persoană de sex slab, ce luase loc pe un scaun de lângă noi. Era o duduie "curățică", drăguță, cu o fustă mini, brunetă, "ochi alunecoși, inimă zburdalnică". Mangafalele de noi am început s-o forfecăm din cap până în picioare, mai ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
S-a executat, a efectuat lucrarea și în final mi-a pus în brațe "obiectul muncii" care, fie din nepricepere, fie din "dragoste frățească", avea dungile pe părți, ca la pantalonii bufanți ai generalilor!). Am ajuns la minister, împreună cu ceilalți juni colegi diplomați. Vagonul de tramvai cu care făceam deplasarea, plin la acea oră de "oameni ai muncii", devenise cu noi o seră "sui generis" datorită produselor cosmetice "Miraj" și "Farmec", utilizate generos. Sediul se afla pe atunci pe Bulevardul Republicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost familiarizat cu structura generală a ministerului, cu "direcțiile de spații" și cu cele de "specialitate", cu serviciul exterior-ambasade, misiuni permanente, consulate generale și cu obiectivele principale și mecanismele relațiilor MAE cu celelalte instituții centrale. Fusesem primit în partid, ca june asistent universitar, în "anul marii cotituri", 1964, și acum am fost integrat în "organizația de bază Cultură și Presă", care îngloba și pe diplomații Direcției Presă. În scurt timp aveam să fiu familiarizat și cu unele "facilități" oferite salariaților, respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să ne ascuțim la maximum "vigilența revoluționara": să avem grija ca în seara dinaintea zilei "Z" ziaristul sau ziariștii, uneori fiind mai mulți publiciști de la același trust de presă, să nu exagereze cu "paharele", să nu se combine cu vreo "jună Rodică" aflată "întâmplător" în holul hotelului, să fie îmbrăcați corespunzător, la costum și cravată. Ziaristului i se făcea la CC un scurt instructaj de către consilierul de presă sau alt funcționar, asupra derulării interviului: după intrarea în sală a lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcut un semn cu mâna pe care colaboratoarea l-a interpretat drept aprobare. (Citisem o carte despre semnificația gesturilor și aflasem multe, de exemplu despre cum poți vorbi "în limbi străine până te dor mâinile". Sunt convins că dacă un june ministru de externe al României ar fi citit respectivul studiu, nu i-ar mai fi arătat degetul mare regelui Spaniei!) Ne-a întrebat unde dorim să fim cazați, la un hotel lângă aeroport sau în centru. Am spus în centru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sau negative ci doar o întrebare: Cine v-a dat, domnule director, aprobarea să acordați acest interviu?", pusă pe tonul unui om deranjat că interviul nu-i fusese solicitat lui. Noroc de faptul că nu se inventase telefonul-video, că altfel junele șef m-ar fi văzut zâmbind. I-am răspuns "respectuos": "Aprobarea mi-ați dat-o chiar dumneavoastră la data de... pe Nota Nr. ..., care poarta semnătura dumneavoastră. Vă pot transmite, dacă doriți, nota respectivă la cabinet". N-a dorit! De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
siècle înseamnă și simbolism și postromantism în formule adesea epigonice, dar rezistente și capabile de mutații. Simbolismul are parte de un al doilea val cu cercul minulescian, iar postromantismul se diluează tot mai mult în formula sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un hiatus problematic, punctat doar de susținerea tardivă a licenței în drept, teză al cărei titlu funcționează ca o sub- stanță de contrast, „Ordinea publică în Statul modern“. Și în acest caz, efectul augmentativ este prelucrat pe filiera
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afla pe unchiul meu Neculae Vodă dus de acasă de prin 1820 cu femee cu tot, fiind el feciorul lui Ion Vodă Crețul din Oprea Cârțișoara, aflându-l în comuna Gheorghenjic, județul Silistrei, cu o fată căsătorită și un fecior june. Acolo am stat câteva săptămâni apoi m-am întors la Topologu unde era mătușa sora mamei mele și a unchiului N. Vodă, «Mocanu», cum îi ziceau bulgarii și am dus și pe mătușa mea cu toată familia la unchiul spre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
organele de securitate în cazul în care se ivesc probleme cu studenții străini pe care îi avea în responsabilitate. Dar de aici și până la a o acuza de poliție politică este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
P. se dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști (1889) și Junii la Crăciun (1890) - reprezintă contribuții de seamă la cunoașterea acestui străvechi obicei românesc. Intenția lui P. de a realiza un studiu monografic asupra tuturor practicilor rituale la naștere, nuntă și înmormântare nu s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
era pe cale să instruiască trupele turcești, adunătură de zdrențăroși, fără arme și muniție. Mareșalul von der Goltz supraveghea această acțiune de refacere, secondat de generalul Liman von Sanders și de un roi de ofițeri în subordine. Fără îndoială că revoluția Junilor Turci 97, doborîndu-l pe Abdul Hamid, deconcertase Berlinul și stînjenise politica expansionistă germană în Orient, dar, se pare, că acesta era un motiv în plus ca Berlinul să împiedice, prin toate mijloacele, o acțiune italiană contrară politicii sale și, culmea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau dus tratative cu toate societățile studențești din țară și din străinătate și s-au adunat fonduri” (p. 314 urm.), însă sărbătorirea sa amânat pentru 15 august 1871. În aceste condiții cele două societăți fuzionează în Societatea academică social-literară «România jună» cu Slavici președinte și E. secretar. În această calitate el a scris în 1870, în „Federațiunea” din Pesta, sub pseudonimul Varro, articolele Să facem un congres, În unire e tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a organizării sociale E. a intrat în conflict cu orânduirea socială în care urma să activeze, care era însă cosmopolită. 1. Eminescu a perceput cu acuitate lipsa de perspectivă a șederii sale la Viena: comitetul în care activa la „România jună” fusese înlăturat, iar frecventarea cursurilor ca auditor extraordinar nu se putea finaliza cu act de studii. Se adăugau desigur greutățile materiale, întrucât se împlineau trei ani de subvenționare din partea familiei. De aceea în vara anului 1872 părăsește Viena și se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prezintă întoarcerea flăcăului ca erou solar: „Cam pe după codru verde,/ Darvunel cu frunza lată,/ Pare sfânt soare răsare”. În colinda tip III 55A Leul, spațiul silvestru se dilată pentru a acționa ca un labirint ce ascunde leul, nu Minotaurul: „Pleacă june-ntr-o vânatu/ Junelui junel bun!/ În codri ce n-au d-umblat./ Codrii-s mari/ și codrii-s rari./ Tăt umblară cât umblară/ O ziuă mare di vară./ Când fu colea lângă sară/ Dedi-n urma leului”. Eroul reface traseul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca „orice cufundare în somnul ritualic (i.e. orice comunicare cu energiile primare) să fie învăluită de interdicția absolută care apasă asupra trezirii”. Tot inerției haosului i se datorează și proliferarea necontrolată a vegetației. Ieșirea din spațiul ordonat este clară: „Pleacă june-ntr-o vânatu/ Junelui junel bun!/ In codri ce n-au d- umblat./ Codri-s mari/ și codri-s rari”(Almaș-Săliste-Ilia - Hunedoara); dincolo de transgresarea frontierei trebuie subliniat și locul „clasic” al inițierii, pădurea - poartă spre lumea cealaltă. Aici vegetația crește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pretext pentru rememorarea vitejiei celor doi. Inițierea, și nu viața cotidiană de după aceasta, stă în primplanul poetic. În alte colinde calul și dansul său magic marchează stadiul intermediar, de trecere, al feciorului: „Sub cetate-n cea livadă/ Junelui bun!/ Joac-un june calul bun;/ Da nu-l joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce și-l întoarce/ După lună/ când îi plină,/ După soare/ cum răsare” (Agnita - Brașov). „Jucatul”, omologat aici săritului fertilizator, permite un transfer de energie vitală sesizat doar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al călărețului par potrivite naturii lor inițiate și virtualei nunți: „Calu-i sur cam porumbatu/ Cu trei sfraguri de bumbacu,/ Cu trei pene-n comânacu,/ Cu trei pene-nseluite/ Cu d-argint învăluite,/ Cu d-aur acoperite” (Leșnic - Hunedoara), „Mândru-i june și-mbrăcat/ Tăt în haine de bumbac,/ Mohorâte-s d-argintite,/ Cu d-aur acoperite” (Zam - Hunedoara). Fata de împărat, fecioara inițiată, este singura care îl vede, motivul acesta cu răspândire mare sugerând de fiecare dată predestinarea și caracterul ales al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
una, și alta. în rest, totul e de plâns. Ce tristă fascistă... în Ce lume veselă..., ultimul film al veteranei Malvina Urșianu, o doctoriță oftalmoloagă (Tamara Crețulescu, jucând ca-ntr-o telenovelă) pune ochii la propriu pe-un mult mai june pictor așa-zis avangardist (Florin Piersic Jr., jucând ca-ntr-o reclamă). După ce-l convinge că este cam palid, n-ar strica să-și facă niște analize (într-un film de-o oră și jumătate, cred că se zice chestia
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
timp, șezusem umăr lângă umăr la o bere, pe terasa unui bistro din Cannes și nu-mi reproșase nimic... (“i încă o informație, mai curând comică, din culisele CNC : șefă peste comisia de rating a filmelor a fost numită o jună figurantă de la Național, care-și face o teză de licență despre... Eugen “erbănescu ! Pas de mai spune ceva.) 12 ianuarie. împreună cu Ioana Pârvulescu, mă duc la emisiunea lui Florin Iaru de pe TVR Cultural, Tema de vineri, în primul rând pentru că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și unul din conducătorii Partidului Național din Transilvania și nu în ultimul rând, cu Ilarie Chendi, critic literar și fruntaș al luptei pentru unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit talentul publicistic 43 . Primele sale articole istorice se intitulează 3∕15 mai 184844 și În chestiunea națională 45 publicate în anul 1897. Acestea aveau ca idee
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care, după câțiva ani de servitute la „măreața literatură sovietică” și după ce l-a „convins” pe Călinescu și pe alții să „colaboreze”, alături de un critic dogmatic ca Eugen Luca et j’en passe, l-a selectat și sprijinit pe Manolescu, june asistent universitar pe vremea aceea, locuind cu familia la Câmpina -, R.L. nu avea, spuneam, un cronicar unic care să „asume” nu numai cărțile bune, ale unor amici literari, dar să aibe forța de a „doborî în flăcări” nenumăratele cărți-maculatură, semnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să nu amintesc aici de impetuozitatea cu care vine valul acesta mare, puternic, de o tinerețe care devansează totul cu o rapiditate de TGV o tinerețe prădalnică scotocind prin sertarele tuturor poeților lumii... Ne contaminează. Mă refer la "Poesis Internațional", juna revistă pe care i-o datorăm poetului Claudiu Komartin. Azi, "la aniversare", se cuvine însă, să-i urăm ctitorului George Vulturescu și minunatei sale lucrări "citius, altius, fortius". A.B.Au fost zile pline de evenimente culturale: premii, distincții, podium
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revistei ,,Familia", am ținut un recital de poezie autori din mai multe generații, inclusiv Ana Blandiana și Ion Pop. Erau și colegi nu cu mult trecuți de 20 de ani. Și nu am putut să nu rețin un lucru: mai junii poeți nu s-au arătat (prea, foarte!) radicali, precum s-ar fi putut aștepta cineva și se mai crede în virtutea unor parti pris-uri. Dânșii nu au fost din partea... literaturii pe care n-o mai chinuie problemele artei (... ca artă!) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Semilunei, București, 1916; Bucăți alese, pref. Al. Gherghel, Constanța, 1936; Spre „Tropaeum Traiani” și „Monumentul triumfal” de la Adamclisi, București, f.a. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, 107-111, 382-383; Gr.G. Tocilescu, „Armâna”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVII, 1904-1905; [Petru Vulcan], „Dobrogea jună”, 1922, 28, 29, 31; Predescu, Encicl., 914; Enache Puiu, Literatura în Dobrogea - Petru Vulcan, TMS, 1968, 5; Dicț. lit. 1900, 920-921; Faifer, Semnele, 134-136. G. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]