6,501 matches
-
mijloacele de probă și concluziile scrise, precum și motivele care stau la baza exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești; ... j) reprezintă Autoritatea în fața instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața altor organe jurisdicționale; ... k) elaborează acte de procedură-cadru, în vederea reprezentării unitare a instituției în fața instanțelor și a altor organe cu activitate jurisdicțională; ... l) ține evidența litigiilor în care Autoritatea este parte, elaborează și prezintă conducerii Autorității, ori de câte ori este
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292428]
-
reprezintă Autoritatea în fața instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața altor organe jurisdicționale; ... k) elaborează acte de procedură-cadru, în vederea reprezentării unitare a instituției în fața instanțelor și a altor organe cu activitate jurisdicțională; ... l) ține evidența litigiilor în care Autoritatea este parte, elaborează și prezintă conducerii Autorității, ori de câte ori este necesar, propuneri argumentate privind oportunitatea promovării sau, după caz, a nepromovării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în dosare în
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292428]
-
disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă. ... 30. De asemenea, prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
București, iar hotărârea acestei instanțe poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 34. Astfel, legiuitorul subliniază încă o dată, în mod coerent, departajarea clară dintre etapa administrativă și cea jurisdicțională a răspunderii disciplinare a magistraților și atribuțiile distincte ale Inspecției Judiciare față de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii. În mod concret, deși inspectorii judiciari stabilesc dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, care sunt aceste fapte, urmările acestora, împrejurările
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluționare a conflictelor de drepturi și în virtutea funcției sale jurisdicționale, instanța de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferențe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea și paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
obiect fiind inadmisibilă. ... 17. Plecând de la aceste premise, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 19-21, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
disciplinară a judecătorilor și procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor CSM, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă. ... 33. De asemenea, prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
numai inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare, ca etapă succesivă etapei verificării prealabile din cadrul procedurii disciplinare a magistraților. ... 40. Or, rolul CSM de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor intervine în faza jurisdicțională a procedurii disciplinare, care se desfășoară în fața secțiilor CSM, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă. ... 41. Prin Legea nr. 234/2018 au fost reglementate expres condițiile de exercitare a dreptului de acces la justiție
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 53. În situația contrară s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată astfel nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 54. Referitor la
DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294610]
-
cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării conexate. ... 77. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, în cazul ambelor sesizări, mecanismul de unificare
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
electronică a contestatarului, ceea ce reprezintă o încălcare a condițiilor de formă de ordine publică ale sesizărilor înaintate Curții Constituționale. Prin urmare, în lipsa însușirii valide a contestației formulate, Curtea nu poate proceda la examinarea acesteia în cadrul activității sale jurisdicționale exercitate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, înscrisul analizat având, în realitate, regimul juridic al unei petiții ce face obiectul înregistrării la Compartimentul registratură și arhivă generală a Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la
HOTĂRÂREA nr. 4 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296730]
-
registratură și arhivă generală a Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la deciziile Biroului Electoral Central de înregistrare sau de respingere a înregistrării candidaturilor nu îndeplinesc exigențele antereferite și vor urma calea administrativă, și nu pe cea jurisdicțională. ... 11. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că nu a fost legal sesizată potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul
HOTĂRÂREA nr. 4 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296730]
-
a semnului electoral. ... 2. Contestația a fost transmisă prin poștă la data de 17 martie 2025, conform ștampilei de pe plic, și a fost înregistrată la Curtea Constituțională - Registratura generală cu nr. 2.554 din 31 martie 2025, redirecționată la Registratura jurisdicțională cu nr. 3.633 din 31 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.281F/2025, la care au fost atașate documentele de candidatură a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia nr. 18D din 9 martie
HOTĂRÂREA nr. 35 din 2 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296731]
-
pe baza unei decizii de recuperare emise de casele teritoriale de pensii. ... 81. În exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, în legătură cu aplicarea prevederilor art. 107 alin. (1) din lege, casele teritoriale de pensii nu îndeplinesc o activitate jurisdicțională, guvernată de normele de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă, ci una administrativă, asupra căreia instanțele judecătorești competente exercită un control de legalitate la cererea părții interesate. ... 82. Pornind de la aceste coordonate, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 4 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296626]
-
fața caselor teritoriale de pensii. ... 98. Or, o astfel de situație nu este admisibilă, întrucât norma juridică trebuie să primească aceeași interpretare, indiferent că aceasta este aplicată într-o procedură administrativă, de către un organ care nu îndeplinește o funcție jurisdicțională, sau de către o instanță judecătorească. ... ... 99. Pentru toate aceste considerente, fiind întrunite dispozițiile art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) din același cod, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În
DECIZIA nr. 4 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296626]
-
permisă de lege) în care statul deține participații (sub forma părților sociale sau a acțiunilor) direct sau prin orice altă entitate de drept public (în sensul dispozițiilor art. 176 din Codul penal - autorități publice centrale sau locale, organe administrative sau jurisdicționale, unități administrativ-teritoriale sau orice altele asemenea). Totodată, susține că, din conținutul art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, se poate formula concluzia greșită potrivit căreia orice faptă comisă de către un funcționar public sau privat atrage incidența
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
condițiile expuse, neconformitatea sesizărilor și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibile, a sesizărilor conexate, formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă
DECIZIA nr. 42 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297799]
-
condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ. ... 40. Pentru aceste considerente, în temeiul
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
clare și, pe de altă parte, criticile formulate aduc în discuție modalități de interpretare și aplicare a normelor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. ... 49. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
este o operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, acest mecanism de unificare neputând fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări de drept în principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme nefiind acela de soluționare directă a cauzei. ... 68. În consecință, în absența unei chestiuni de drept, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 30. Concomitent cu lipsa identificării de către instanța de trimitere a unui text legal care să fie supus interpretării, se observă și absența oricărei reflecții a instanței cu privire la eventuale variante de interpretare, precum și
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
a arătat, există dezlegări anterioare date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâri obligatorii, care se constituie în suficiente repere de interpretare, utile instanței de trimitere în soluționarea cauzei deduse judecății, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății (Decizia nr. 82 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 125 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298483]
-
procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]