28,495 matches
-
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.800/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
unor chestiuni de drept în materie penală, care impune considerarea funcționarului bancar ca funcționar public asimilat, în condițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, cât timp, în acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că în activitatea de interpretare a legii judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea autorității competente
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
previzibilitate a legii. În plus, destinatarii textului de lege criticat sunt persoane avizate și diligente, care au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. ... 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.013D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 8 din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.191/3/2018
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
nr. M.8/39/8.026/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. De asemenea, amintește că instanța de control constituțional a reținut în mod constant în jurisprudența sa că legiuitorul a urmărit prin reglementarea procedurii prealabile de contestare a deciziilor de pensie la Comisia centrală de contestații degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
223/2015, constituie un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, iar legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut în mod constant că, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
2020, paragraful 126, Curtea a apreciat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate care vizează aceste texte de lege, arătând că procedura reglementată de aceste articole este una administrativă prealabilă, a cărei legitimitate constituțională a fost, în mod constant, acceptată în jurisprudența sa. În acest sens, a fost invocată Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. Curtea a reținut, totodată, că nu a impus autorității care exercită această
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
îi confere caracter de organism jurisdicțional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 863 din 17 decembrie 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. Cât privește dispozițiile legilor de salarizare criticate în prezenta cauză, Curtea constată că și acestea au mai
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei nr. 624 din 7 octombrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. p) din
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
mod urgența și situația extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, în ceea ce privește prevederile art. II pct. 2 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În acest sens, face trimitere la jurisprudența constantă și neechivocă a Curții Constituționale, cu titlu exemplificativ învederând deciziile nr. 255 din 11 mai 2005, nr. 258 din 14 martie 2006, nr. 421 din 9 mai 2007, nr. 1.008 din 7 iulie 2009, nr. 761 din 17 decembrie
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
DNA face parte din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci și procurorii care funcționează în cadrul acestei direcții dobândesc grad profesional corespunzător cu acest nivel. De altfel, în acest sens, Curtea a reținut, în jurisprudența sa recentă, că, „dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente, însă marja sa de
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care intră în sfera de cuprindere a situației extraordinare prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. În jurisprudența sa constantă, instanța de control constituțional a precizat că de esența „cazului excepțional/situației extraordinare“ este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
constituțional al Ministerului Public, iar dimensionarea sa in concreto este o materializare la nivel legal a acestei garanții, astfel că ea trebuie să reflecte nivelul structurii ierarhice în cadrul căreia funcționează procurorul respectiv. Instanța de control constituțional a reținut în jurisprudența sa că „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare [...] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență [.. .] .“ (în acest sens, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență“ (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Astfel, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
simțit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferență, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând, astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceleași decizii, Curtea a reamintit jurisprudența sa pronunțată anterior revizuirii Legii fundamentale și a precizat că de esența cazului excepțional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență“ (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Așadar, reținem că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale dezvoltată cu privire la condițiile prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
Legislativ a sesizat în Avizul său nr. 988 din 15 octombrie 2018, la pct. 4, că „este necesar ca, în preambul, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată să fie completată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în domeniu. Astfel, în preambul trebuie să se cuprindă motivări referitoare la toate soluțiile legislative preconizate a fi adoptate prin ordonanța de urgență, și nu doar la unele dintre ele. Avem în vedere faptul că necesitatea și urgența
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
sunt motivate deloc în cadrul preambulului, în vreme ce pentru soluția din cuprinsul art. II, în preambul se enunță, fără a se motiva, doar necesitatea adoptării acesteia, nu însă și motivul pentru care aceasta trebuie adoptată de urgență, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale în materie. Menționăm că nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței și a situației extraordinare reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență. “ În aceste condiții, având în vedere observațiile Consiliului Legislativ și, ținând cont de faptul că formularea
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri.“, vizând, în mod just, succesiunea în timp a normelor modificate și a normelor modificatoare. În jurisprudența sa, instanța de control constituțional a analizat compatibilitatea cu principiul constituțional al neretroactivității legii a dispozițiilor de lege care reglementează aplicarea în timp a prevederilor modificatoare ale regimului juridic al unor mandate, situație în care, exclusiv din perspectiva analizării art.
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, prevederi care reglementau aplicarea modificărilor și completărilor aduse prin respectiva lege și mandatelor consiliilor de mediere în exercițiu la data intrării în vigoare a noii legi. Invocând jurisprudența sa, Curtea a reținut că, deși deciziile menționate vizează situația mandatelor unor persoane care ocupă funcții publice, principiul care le guvernează fiind același - cel al neretroactivității legii -, considerentele menționate sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în cauză. Astfel, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
51 din 25 ianuarie 2012 și Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014, prin instituirea/modificarea unor cauze de încetare a mandatului - Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017). De asemenea, reținem că, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar, continuitatea reglementării exclude
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
existența unui conflict real de legi în timp, și anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situațiilor constituite înainte de intrarea ei în vigoare, în baza legii vechi. Aplicând jurisprudența anterior citată referitoare la premisele conflictului de legi în timp a normelor legale examinate, constatăm că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 reglementează în mod diferit, în raport de cadrul normativ anterior, condițiile de numire, respectiv de revocare
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
măsurile necesare pentru a se conforma acestuia, având în vedere că neconformarea în termenul stabilit de Comisia Europeană poate conduce la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, întrucât transpunerea directivelor reprezintă o obligație esențială a statelor membre, iar potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene un stat membru nu poate invoca nicio situație internă pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor sau nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii Europene, se impune modificarea cadrului legal în regim de urgență, fiind o situație
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 123 din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259339]
-
analizate menționează numai titulatura de „director“, fără a preciza dacă sunt avute în vedere doar companiile și societățile centrale sau și sucursalele din subordinea acestora. Consideră că, în acest mod, se încalcă principiul legalității procesului penal, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 647 din 5 octombrie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 302 din 4
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]