2,156 matches
-
recurs în interesul legii în curs de soluționare, se constată că sunt, de asemenea, îndeplinite. ... 107. Cerința noutății trebuie să se circumscrie scopului instituției hotărârii prealabile, acela de a răspunde necesității preîntâmpinării jurisprudenței neunitare, iar în sesizarea de față examenul jurisprudențial efectuat nu relevă cristalizarea unei practici judiciare consistente și constante la nivelul instanțelor. ... 108. Chiar dacă datele comunicate de curțile de apel demonstrează că nu s-a depășit stadiul unei jurisprudențe incipiente, în curs de formare, totuși practica degajată tinde
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
reconstituite formelor istorice asociative de proprietate, prevăzute de lege, între care composesoratele. ... 112. Chestiunea de drept punctuală asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitată să dea o dezlegare cu valoare de principiu, în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială al hotărârii prealabile, privește lămurirea sferei de acțiune sau a întinderii efectelor juridice ale acestei ipoteze speciale de inalienabilitate legală, în sensul de a se stabili dacă ea presupune numai interdicția înstrăinării dreptului de proprietate sau și interdicția constituirii (pe
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
Ed. Hamangiu, 2020, p. 252; S.G. Pietreanu, Proprietatea comună, Comentariile Codului civil, art. 631-692, Ed. Hamangiu, 2015, p. 91. ... 127. În reglementarea actuală, Codul civil nu cuprinde și o definiție a noțiunii de coproprietate forțată, însă, preluând soluții doctrinare și jurisprudențiale, prevede o enumerare a acestor cazuri în art. 646; această enumerare nu este una exhaustivă, la pct. 4 din textul de lege stipulându-se că se află în coproprietate forțată „orice alt bun comun prevăzut de lege“ (precum este și
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. ... 23. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că termenul de 30 de zile în care angajatul se poate adresa instanțelor judecătorești pentru contestarea deciziei de sancționare disciplinară este un termen conceput pentru a asigura celeritatea soluționării conflictelor de muncă având acest obiect, ceea ce vine
DECIZIA nr. 321 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293182]
-
sau micșorarea limitei maxime a pedepsei. Însă atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare. ... 23. Continuând această linie jurisprudențială, Curtea - prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018 - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1
DECIZIA nr. 311 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293155]
-
cauzei este cel chemat să rezolve și posibilele dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situație de fapt concretă (a se vedea Decizia nr. 6/2020 pronunțată de
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
În consecință, sesizarea de față, cu ambele ei solicitări, nu întrunește exigențele procedurale ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a declanșa mecanismul unificării jurisprudențiale prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, lipsind o veritabilă chestiune de drept care să poată face obiect de analiză. ... 55. În realitate, termenii sesizării nu fac decât să deducă spre dezbatere instanței supreme însuși fondul raportului juridic aflat în dezlegarea jurisdicțională
DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299134]
-
un recurs în interesul legii, prin care a fost recunoscută, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, în prezent, prin art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 a fost normativizată această posibilitate consacrată anterior doar pe cale jurisprudențială, stabilindu-se un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
este ținut în primul rând să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate și care implică riscul unor dezlegări diferite în practică, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 54. Or, în cauza de față, analiza de conținut a întrebării prealabile relevă faptul că instanța de trimitere nu
DECIZIA nr. 111 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299153]
-
și care implică riscul unor dezlegări diferite în practică, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 54. Or, în cauza de față, analiza de conținut a întrebării prealabile relevă faptul că instanța de trimitere nu are nicio dificultate în a determina sensul normelor de drept în discuție, din cuprinsul încheierii de sesizare
DECIZIA nr. 111 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299153]
-
de urgență a Guvernului nr. 130/2001 - sesizarea își păstrează caracterul inadmisibil prin aceea că chestiunea ridicată nu este una controversată, dificilă, neclară, ambiguă, aptă să genereze jurisprudență divergentă cât să necesite intervenția instanței supreme pe calea mecanismului preventiv de unificare jurisprudențială. ... 65. Concură la această concluzie conținutul clar al normelor relevante în analiză, respectiv: – cele ale art. 1 și 2 din Legea nr. 41/1994 care descriu Societatea Română de Televiziune drept un serviciu public autonom de interes național, persoană juridică ce
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 47. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă numai formal la interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind expusă nicio argumentare care să susțină ideea unei dificultăți de înțelegere
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară, iar încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția acestuia asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 43. Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului său de vedere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept, a cărei dezlegare
DECIZIA nr. 155 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299193]
-
Curtea de Apel Iași și tribunalele Ialomița, Ilfov, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Constanța - Secția I civilă, Iași și Vaslui au comunicat puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni. ... 48. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
sensul că se referă la vechimea cumulată obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul unitar de pensii publice după trecerea în rezervă, respectiv vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie. ... 49. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul curților de apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (Decizia civilă nr. 3.429/2024 din 2 septembrie 2024 - Dosarul nr. 21.019/3/2023, definitivă) și Târgu Mureș - Secția I civilă (Decizia
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: Curtea de Apel Iași și tribunalele Ialomița, Ilfov, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal și Vaslui. ... 51. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate argumentele redate în cele de mai jos. ... 52. Împrejurarea că pensia militară a reclamantului a fost revizuită în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 nu exclude utilizarea vechimii atestate de decizia de recalculare emisă în
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
sistem civil. Or, perioada civilă, odată valorificată în sistem militar, nu mai poate fi „extrasă“ și mutată în vederea valorificării în sistemul public de pensii, neexistând niciun text de lege care să prevadă această posibilitate. ... 56. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a reținut că vechimea care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanților era doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, iar nu cea cumulată cu stagiile realizate după data trecerii în rezervă. ... 57
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
reținut că vechimea care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanților era doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, iar nu cea cumulată cu stagiile realizate după data trecerii în rezervă. ... 57. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (sentințele civile nr. 4.756/2024 din 20 iunie 2024 - Dosarul 7.375/3/2024, atacată cu apel aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
nr. 883/2024 din 22 februarie 2024). ... 58. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele Constanța - Secția I civilă și Iași - Secția I civilă. ... 59. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost reținute considerentele redate în continuare. ... 60. Prin efectul Legii nr. 223/2015, pensiile militare de stat, transformate în pensii din sistemul public de pensii, au redevenit pensii militare de stat, iar baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie
DECIZIA nr. 45 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299089]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 80 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293521]
-
nici de către instanța de trimitere, rămâne atributul exclusiv al acesteia din urmă să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern și, după caz, reperele jurisprudențiale obligatorii care se desprind din deciziile instanței supreme mai sus evocate. ... 48. Reținând în condițiile expuse neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea
DECIZIA nr. 80 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293521]
-
exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. ... 35. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea urmează să analizeze dacă situația categoriilor de persoane comparate de autorul excepției, respectiv cele care au contractat un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau care au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (deciziile nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 62 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292433]