897 matches
-
și externă sau de situația demografică a țării, fie că tratează problemele naționale sau relațiile politice externe, gazetarul depune aceeași vervă polemică, același angajament retoric, salvând textele de ariditatea expunerii monotone a informațiilor și impunând un stil original, care individualizează jurnalistica eminesciană în tabloul publicistic al veacului al XIX-lea. Inserțiile pamfletare, paragrafele ironice amintesc de lirica satirică eminesciană și conferă plasticitate paginilor de ziar. Într-un material consacrat mijloacelor de realizare a pamfletului eminescian, Cornel Munteanu precizează: "Repartizate după ipostaza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poate fi interpretat individual, ca text de sine stătător, sau ca parte componentă a ansamblului publicistic, implicată într-o rețea complexă de relații intertextuale. Recurența unor sintagme și chiar a unor fraze întregi impune integrarea textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vreme în care țara doar visa la libertate și independență. Istoria este ridicată în articolele lui Eminescu la rang de valoare paradigmatică, iar evocarea trecutului favorizează evaluarea critică a prezentului și identificarea unor soluții eficiente la problemele politice ale țării. "Jurnalistica eminesciană dispune totdeauna de o scenă, plasată între două vaste orizonturi simbolice, Paradisul și Infernul, afirmă Monica Spiridon. Mai precis, trecutul istoric și, respectiv, prezentul decăzut din vechea demnitate. Între ele, gazetarul face ritual naveta"410. În acest joc al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei, prin reverberațiile tematice și de expresie pe care le operează scrisul jurnalistic. Fără să urmărim realizarea unor ierarhii valorice, între creația artistică și cea jurnalistică, fapt imposibil, de altfel, din cauza apartenenței la domenii distincte de cunoaștere, am propus în lucrarea noastră o abordare interdisciplinară a corpusului publicistic eminescian, cu instrumente puse la dispoziție de științele comunicării și lingvistica computațională. Perspectiva dominantă este cea semiotică, vizând
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care le dobândește scrisul jurnalistului, într-o etapă sau alta a carierei publicistice, observăm unitatea de conținut a acestuia, semn al unei concepții bine închegate față de realitățile timpului. În acest sens, lectura textelor publicate în cele patru etape de activitate jurnalistică a reliefat existența unor constante tematice (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și accentuarea spiritului polemic, a verbului virulent, care îi va atrage jurnalistului atâtea critici din partea colegilor de breaslă și, ulterior
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este, în fond, dincolo de orice explicație; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere"515. Comoditatea unei astfel de atitudini a făcut ca, cel puțin în cazul publicisticii, exegeza să fie extrem de parcimonioasă, iar apropierile critice de jurnalistica eminesciană să fie privite ca un act de impietate 516. Conștienți că "Eminescu nu are nevoie de apărarea nimănui și criticile la adresa sa, ca și laudele, nu sporesc și nu scad valoarea scrisului său"517 și că sensurile publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procustiene de lectură. O viziune integratoare asupra scrisului eminescian, prin corelarea tuturor dimensiunilor actului de comunicare pe care îl presupune acesta, are avantajul limitării subiectivismului unor perspective univoce, mistificatoare. Apelul constant la litera textelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile articolelor. În aceste condiții, abordarea semiotică a limbajului politic eminescian, ca sistem de semnificare/ resemnificare a evenimentelor politice din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
II "Problema evreiască", în Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003. 280 Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003, p. 63. 281 Apartenența etnică a lui Zigu Ornea modelează interpretările și criticile jurnalisticii eminesciene. Ornea subliniază atitudinea xenofobă și antisemită a jurnalistului Eminescu, în articolul "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", din România literară, nr. 23, 1997, p. 9, acuzând gazetarul de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești. 282 G. Călinescu, "Eminescu la ordinea zilei", în Națiunea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acela care, fiind la cîrma statului, ascunde situațiunea exactă, inducînd în eroare opiniunea mandatarilor țării; patriot e cel ce, cunoscînd-o, o studiază din vreme și caută a-i aduce îndreptări ( Nu avem nici o informație..., "Timpul", 22 februarie 1881). În toată jurnalistica sa economică se relevă ca un bun și temeinic cunoscător al terminologiei financiare, indiferent de domeniul de aplicare: agricultură, industrie, comerț, finanțe. Un scurt articol, Cînd epoca patriotismului de porunceală..., ce apare în foaia conservatoare din 21 mai 1881, publicat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
astfel încât să dispară impulsul de a-ți schimba centrul de greutate (vezi fotografia). 2. Încearcă să îți fixezi privirea spre cameră. Este indicat să o fixezi pe centrul obiectivului. Studenții cu care am simulat transmisiuni în direct la Facultatea de Jurnalistică au descoperit că se confruntă cu dificultăți în a-și ține privirea fixată asupra camerei la primele două-trei întâlniri. Fie sunt distrași de ceea ce se întâmplă în jur, fie privesc mai sus pentru că se concentrează mai ușor. Acest lucru trebuie
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
intellectual, power, the sentiment of mediocrity, primitive sensationalism in media ALUMNI (Asociația Gazetarilor Absolvenți, Sibiu) recomandă volumul de Ion Dur ALUMNI este o comunitate a specialiștilor în jurnalism, studenți, absolvenți, cadre didactice. A fost înființată în 2010, la Facultatea de Jurnalistică a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, iar obiectivele acesteia, sunt congruente cu cele ale unui învățămînt academic performant. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Radu Pavel Gheo aduc o altă dimensiune relației noastre cu noi înșine și cu lumea civilizată, cu America. De ce să pleci din România, țara unde tânărul scriitor reușește să facă atâtea lucruri interesante și de foarte bună calitate, de la jurnalistică la profesorat, de ce să pleci unde vezi cu ochii, adică în America? Din nou avem o hartă a nevredniciilor românești. Salariile profesorilor îi condamnă pe tineri la inaniție, deci a fi profesor e de neales. Posturile în universități ori la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bucurat încă de atenție din partea observatorilor socio-politici. Scrise cu distincție intelectuală, textele lui Nicolae Manolescu interesează politologia noastră incipientă sub câteva aspecte. într-un fel și Dreptul la normalitate este o carte de tranziție. De această dată, nu însă de la jurnalistică, ci de la discursul criticii literare la discursul analitic, apoi politic. Din ereditatea și formația critică a autorului provin toate preocupările de a depista și clasa principalele elemente comune din discursul puterii periclitate, modelele de reformă de sus, temele, ideile și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și ocazionali: români și europeni/americani în același timp. Izolarea ne poate fi fatală. Cultura este o lume liberă, peste frontiere. Ideile nu pot fi nici arestate, nici confiscate. 7. Integrare și identitate culturală Ca să ne exprimăm în termeni foarte jurnalistici, Europa devine tot mai mult o problemă la ordinea zilei. Pe plan politic și economic în primul rând. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice constituie, mai mult decât oricând, un adevărat imperativ național. Rezistențele de ordin geografic, în primul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
littărature (3 vol., Paris, 1928-1929), luată în serios de Croce și alții ne aflăm în plină perioadă de ascensiune a lui Literaturwissenschaft dar ignorată și chiar ridiculizată, bagatelizată în orice caz, de către critica noastră curentă, nu mai vorbesc de cea jurnalistică. Ne aflăm în fața unui sistem radical autonomist, bazat pe noțiunea de capodoperă. Nu ne interesează acum nici dificultățile, nici insuficiențele acestui sistem. Reținem pe de o parte doar efortul de sinteză, pe de alta, tendința de a veni cu o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sânge tot din familie și a Încercat să pătrundă În intimitatea parfumului ei. Un ,,Interviu cu anticarul Dumitru Grumăzescu” luat la 19 iunie 1984 de tânărul Malin Tăcu, elev, poet premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul Expozițional ,,Mihai Eminescu”, În Grădina Copou, lângă teiul cel elegiac. Însoțit de parfumul teilor și limpezimea unei dimineți de iunie, am pornit cu sufletul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
listă. Bursă era oferită de Universitatea din Ilinois, În parteneriat cu Academia Istropolitana Nova din Bratislava, Slovacia, Independent Center for Journalism - omologul Centrului Independent de Jurnalism din București (singurele din aceste țări). A studiat cu profesori americani de renume În jurnalistică din Statele Unite, pe patru module: deontologie, televiziune/presa scrisă, radio și fotojurnalism. Și-a susținut proiectul final În fotojurnalism, iar expoziția de fotografie pe care a realizat-o În cadrul proiectului se află expusă permanent În ceainăria Cajovna v Pozdemi de pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
312 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Bucovina În presa vremii I (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. Bucovina pământ românesc ÎI - Presă din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică Împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, 2005,319 p. Malin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Malin Tăcu, obiectiv informativ al securității din România Într-un fel de proces al postcomunismului, Editura TipoMoldova, Iași, 2006, 354
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
De altfel, pentru că a întruchipat aceste calități, a fost redactor, redactor principal, redactor de rubrică, șef de secție, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct al ziarului „Vremea nouă" din Vaslui. În acest sens a urmat și un curs de jurnalistică, în scopul perfecționării activității. Profesor fiind, în 1985 susține gradul II în învățământ, dar își continuă activitatea jurnalistică la ziarul „Adevărul" de după 1989, mai întâi ca redactor-șef adjunct, apoi ca redactor-șef până la 1 septembrie 1992, când reintră în
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
care abordează această temă sunt adevărate tratate în domeniu incluzând propria-i viziune apreciată elogios de unul din marii noștri literați, Valentin Silvestru, el însuși o mare personalitate a Vasluiului. Această performanță avea să o obțină după ani îndelungați de jurnalistică practicată la unul din cotidianele Vasluiului, ziarul „Vremea nouă”, apoi „Adevărul literar” unde a deținut poziții cheie până în 1992 ca și în calitate de colaborator la diverse cotidiene și periodice din țară. Înclinația sa către critica elevată, dublată de un rafinat simț
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
s-au deplasat la domiciliul dispărutului spre a se reculege și prezenta condoleanțe soției sale, Hélène Gordon. Bachet, care era un om inteligent, nu avea la epoca cînd îl trimitea Lazareff să-i cumpere țigări, decît o situație modestă în jurnalistica de la Paris. Păcat că nu mai trăiește să vadă că nu este destul a fi numai inteligent ca să ajungi în viață. 49 Atitudinea guvernului Tătărăscu în afacerea "Skoda" este caracteristică. Denunțarea acestei afaceri de trafic de influență de mari proporții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
educarea și realizarea copiilor. Copiii fiind dotați, s-au dovedit receptivi la solicitările părinților și stabilindu-se adevărate relații între ei, finalul fericit n-a întârziat să se arate. Ana Maria a absolvit Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuți, Facultatea de Jurnalistică din Iași, apoi a completat cu diferențe "Științele Comunicări" susținând masteratul "Relații Internaționale", în Belgia. Căsătorindu-se cu Adrian Paraschi, șef șantier, Baza Militară NATO, construcții civile din Bruxelles s-a încadrat la Parlamentul European, Secția de traduceri și editări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în epoca respectivă face apel la resorturile identitare ale unei națiuni, la apartenența la o cultură, la asumarea unui destin istoric comun. Studiul interviului se încadrează într-un curent frecventat de mai multe discipline socio-umane care folosesc tehnica intervievării: sociologia, jurnalistica (jurnalismul de investigație), dreptul, antropologia, etnografia, științele politice, etc. Astfel, pentru istoria culturală contemporană, aportul interviurilor cu personalități la reconstrucția unei epoci are un rol vital având, în acest context, o importantă dimensiune civică și oferind date complementare sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Poets Society („Societatea Poeților Morți“). În America sunt foarte populare chestiile astea cu „societatea“. Eu mă întorsesem de la Harvard și voiam ceva cu „societatea“. V.A. : Și eu am dat un nume care venea din vechime. Am botezat Facultatea de Jurnalistică pe care am făcut-o pe lângă AZR Școala Superioară de Jurnalistică. Mi-a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar numele nu aparținea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
astea cu „societatea“. Eu mă întorsesem de la Harvard și voiam ceva cu „societatea“. V.A. : Și eu am dat un nume care venea din vechime. Am botezat Facultatea de Jurnalistică pe care am făcut-o pe lângă AZR Școala Superioară de Jurnalistică. Mi-a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar numele nu aparținea nimănui. Societatea Academică e o calitate, însemna că astea sunt preocupările
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]