1,011 matches
-
demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat și autoritar, el vrea să schimbe lumea și ordinea existentă pentru a o Înlocui cu alta. Tiranic și justițiar, dar utopic În teorie, Îi este imposibil să găsească un echilibru Între dorințe și realitatea practică; 4. tendința de anxietate este caracteristică pentru retragere, ezitare, nesiguranță. Acest tip se teme de schimbare și luptă pentru menținerea ordinii, a valorilor tradiționale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic atmosfera culturală a Clujului, văzut din perspectiva autorului, marginal revanșard cu înclinații justițiare. Adânc influențat de lirica antică în creația personală, S. este și un remarcabil traducător din latină, situat în tradiția școlii clujene a lui Ștefan Bezdechi. Cu sensibilitate la farmecul sonurilor arhaice, dar și cu o mare inventivitate verbală, el reușește
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
ducând la o mărturisire făcută doctorului Veiza. Alături de personaje cu trăiri puternice, individualități bine determinate, există în Pragul de sus și fizionomii mai puțin verosimile, trădând șabloanele epocii. Cutremurul din 1977, secvența de încheiere a romanului, pare să pună capăt - justițiar - unor destine, celor care au greșit sau celor care nu își găsesc calea. În Europa! În Europa!, carte scrisă între ianuarie 1989 și ianuarie 1992, închide în trei capitole de jurnal confesiunile scriitoarei și demersurile sale în încercarea de a
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
învrăjbiți între ei din cauza pământului. Descrierea mesei este înceată și ritualul ei dezvăluie relațiile adevărate din sânul familiei. Copiii din prima căsătorie nu se înțeleg cu cei din a doua, iar tatăl, pentru a păstra unitatea familiei, este dur și justițiar. Când mezinul, Niculae, face mofturi la masă, mâna tatălui îl lovește necruțător. Din primele douăzeci de pagini cititorul ia cunoștință de toate problemele familiei: existența celor două loturi de pământ și lupta pentru a le păstra neștirbite, disensiunile dintre frații
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
numi pe dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul pentru un „a fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
un talent precar, autorul încerca să reitereze limbajul, rețetele și imageria proprii „romanului popular”, ale foiletonului aventuros, gen paraliterar destinat unui public larg, puțin instruit și fără exigență artistică, doritor de evaziune și de anecdotică senzațională, captivantă, cu mesaj pretins justițiar și edifiant, în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui gen cu o tradiție destul de consistentă, din producția editorială
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
emoție specifică, scopul ei nu este acela de a face rău instigatorului, ci de a corecta un „rău”, observat și de a preveni repetarea lui. În acest sens se ia hotărârea de a schimba ceva greșit, devenind o instanță informală justițiară care ajută reglementarea relațiilor interpersonale. La originea agresivității converg și se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de evidențiat
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
indivizi urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care încearcă să edifice o nouă ordine socială). Să-i analizăm mai pe larg pe fiecare dintre aceștia. Regicizii sunt persoane fanatice care comit atentate asupra unor personaje importante din societate (regi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în stil românesc sau fericit indiferenți, ca formă metafizică de resemnare - sunt, în majoritatea lor, oameni în amurgul vieții. și dacă ei se mișcă astăzi într-un social haotic și plictisit de istoria recentă neglijent livrată societății, neanimați de euforii justițiare este pentru că această afacere, întâmplare nefericită, ghinion existențial sau oricum am vrea s-o numim nu a avut și nu are nici în prezent nici un sens. Este ceva fără sens. Ceva ce nu se leagă într-o structură coerentă care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fermitatea, cumpătarea, dârzenia. În același timp este un poet structural nonconformist: blamează, scutură de convenții, asanează, dezgheață, ascute simțurile și rațiunea, îndeamnă; exprimă o atitudine de esență etică în spiritul poeților-tribuni ardeleni, face pedagogie socială. Versurile apar ca o reacție justițiară a unei conștiințe lucide, măsură supremă a valorilor. Bunăoară, în Aripi pentru Manole mitul icaric este reinterpretat în sensul accentuării nu a nevoii omului de a zbura, ci a existenței vămilor care trebuie plătite pentru a atinge altitudinea spirituală; cunoașterea
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
niciodată, o vină precisă. În închisoare nu a stat degeaba: a ținut conferințe, a dat consultații, a înființat „Universitatea de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964 și a luat-o de la capăt în același stil irepresibil: agitat, radical, zorit, justițiar, cu limba rea și fraza inspirată, trecând ușor de la maladiile morale ale „ilfovismului” (varianta cea mai decăzută a balcanismului) la Constantin Brâncuși și la problemele metafizicii. Această bulimie spirituală și acest stil repezit, autoritar și deosebit de pitoresc se văd mai
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar de la întruparea mântuitorului nostru Iisus Hristos, 1821. E o poemă alegorică, în care duhul schimnicului Varlaam, înălțat în
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
exegetic cu patosul arhivistic, cercetătoarea realizează o atentă încadrare a gândirii cioraniene în climatul epocii, prin identificări și delimitări succesive în raport cu sursele politice și filosofice, cu mișcarea legionară, cu ideologia criterionistă ș.a. Sunt evitate atât cazuistica frivolă, cât și tonul justițiar revanșard, procedându-se, în bună tradiție pozitivistă, la o examinare minuțioasă a datelor istorice, filosofice și ideologice, ordonate cu o claritate ireproșabilă, deși uneori cu o pedanterie redundantă. Argumentul-cheie, care susține respingerea (cu nuanțele de rigoare) a concepției cioraniene, se
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
maturizat, peste împlinirea lui plutește fatalitatea, altfel decât se întâmpla în jocul suav-cinic din Puștoaica, de pildă. Bogdan și Doina se reîntâlnesc după zece ani, fiecare divorțat, privat de bucuria de a trăi lângă propriul copil. Tema întoarcerii din rațiuni justițiare generează romanul Toți pentru unul, carte interesantă mai mult pentru varietatea tipologică, narațiune convingătoare în cele din urmă, în ciuda schematismului epic. SCRIERI: Între două trenuri, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1965; Puștoaica, București, 1966; Adam evadează, București, 1967; Aventurile unui timid
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
este eliminat și de aici. O. este cunoscut și apreciat în primul rând ca om de presă literară, ca animator literar și creator de climat. Intelectual cultivat și cu simțul valorii, personalitate puternică și echilibrată, înzestrat cu simț moral și justițiar, el a jucat în epocă un rol meritoriu, uneori salutar, în fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva injoncțiunilor puterii - să le imprime o direcție cât mai puțin înregimentată. Exemplul cel mai caracteristic: sub conducerea sa, „Viața românească” a
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
știut face percepută că „o ființă nepereche”, care provoacă prin nonconformism și paradox: fragilă și dominatoare („voce de bronz și argint”), natura de „cuceritoare” (Elenă Văcărescu), iradiind inextricabil aroganță și simplicitate, prodigios locvace, cu o gestica vehemență, subtil afectată, intransigent justițiara, stăpânește elanul de a convinge și „reflexul de a decretă” seducător. Adorata de contemporani, multi iluștri, si întreținând frenetic „climatul geniului” (Léon Blum, Maurice Barrès o vedeau că întruchipare a condiției geniale), a trăit adulata, cu tot cortegiul simbolurilor excelentei
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
cu istoria prezentă sau cu femeia iubită. Simbolul acestei ambivalente (ne)vinovății, asociată violenței îndreptate împotriva celuilalt, este vâsla: cine ține vâsla îl poate lovi pe celălalt (care, poate, chiar dorește să fie lovit), pentru a se salva el însuși. Justițiarul Iustin Arghir caută de fapt modalitatea de a nu ține în mâini nici un fel de vâslă - metaforă a puterii, a cârmei politice, trimițând la sintagme de tipul „la cârma țării”, „cârmaciul”. În Zile de nisip problema puterii ca formă de
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
și conservare se pune în mod direct și cu acuitate. Narațiunea se concentrează, cinematografic, pe acțiunea din prezent și pe câteva personaje, implicate într-o stranie crimă petrecută pe plajă, la mare. Personajul central, Theodor Hristea, nu mai este un justițiar, ci un doctor foarte bine plasat social și profesional, un ambițios, dar nu un orgolios al adevărului, ci al puterii. Implicându-se într-o anchetă, nu o face decât pentru a-și dovedi forța, invulnerabilitatea. „Puștiul” delincvent nu are voie
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Romanele lui Bujor Nedelcovici, VR, 1991, 1; Florin Manolescu, Țara mancurților, LCF, 1991, 46; Nicolae Oprea, Cartea mancurtizării, VR, 1992, 5; Andreea Deciu, Stilistica exilului, RL, 1992, 40; Mihai Dragolea, Narațiunea despre exil, F, 1992, 11; Bogdan Popescu, Un Dracula justițiar, CC, 1993, 4; Tania Radu, Victorie fără record, LAI, 1994, 3; Georgeta Drăghici, „Dimineața unui miracol”, ST, 1994, 4-5; Negoițescu, Scriitori contemporani, 316-321; Alex. Ștefănescu, Un om, RL, 1996, 42; Daniel Cristea-Enache, Nu râde, Céline!, ALA, 1997, 386; Gheorghe Grigurcu
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
de Brâncoveanu), nelăsând pe nimeni să realizeze ceva pentru țară. Pe lângă valoarea documentară, cronicarul dă scrierii sale, prin evaluarea faptelor, un evident sens etic. Îmbinând morala omului de bun-simț, moștenită din bătrâni, cu preceptele creștine, el crede într-un sistem justițiar în care rolul suprem îl are divinitatea. De-a lungul cronicii sunt consemnate, imediat după relatările unor crime sau greșeli, pedepsele care au urmat. Totodată autorul insistă în evidențierea cauzelor ce duc la săvârșirea răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Poesis”, „Porto-Franco”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Versurile din culegerea Welcome December!-Bun venit, Decembrie! (1994) evocă evenimentele din 1989, apoteozând pe cei care s-au jertfit, dar arpegiind și multe din întrebările rămase fără răspuns. M. nu este un justițiar, și arma ei e metafora. Poemele sunt un recviem și, ca în Miorița, bocetul se răsfrânge într-o dramatică alegorie. Volumul Izbânda furată (1995) se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
fel de Fedra modernă, în care iubirea dintre mama vitregă și fiul soțului ei este reciprocă. Cel distrus și adus în pragul sinuciderii este imprudentul tată, recăsătorit cu o femeie prea tânără, egoistă și necontrolată, pedepsită și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
anumite obiceiuri juridice străvechi, semnalate în Transilvania. Conform unui asemenea cod păstoresc, ciobanul acuzat că și-a neglijat îndatoririle era condamnat. Se pare că aici, în acest jus valachicum, trebuie căutată baza istorico-etnografică a faptului epic din baladă. Prezența elementului justițiar a dus la ipoteza că prima versiune s-a născut în zona de nord-est a Ardealului, respectiv în regiunea dintre Munții Rodnei și Munții Căliman. Colinda transilvăneană, considerată ca fiind prima etapă în geneza Mioriței, cuprinde numai acest motiv. Ulterior
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Michael Sandel și, în mai mică măsură, Michael Walzer 10. Dificultatea unei definiri apofatice a comunitarismului sporește și prin prezența altor critici anglo-saxone ale liberalismului nord-american mai radical, uneori acuzat de un fundamentalism al pieței, devenit un fel de sectă justițiară și mizantropă care se reclamă de la genialii Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises, dar pare să nu observe că lumea s-a schimbat radical în ultimii 50-60 de ani și în consecință continuă să lupte cu adversarii părinților fondatori
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]