956 matches
-
face reclamă. Cât despre autori, ce să mai vorbim ? Ca și despre subvențiile de la Ministerul Culturii care se acordă, de multe ori, în baza unor criterii misterioase, cu întârziere, sau... deloc. Și-atunci, să nu ne mai mirăm că se lățește segmentul de populație iubitor de emisiuni tv insipide, care ajută foarte bine la rotunjirea zestrei de incultură. Sper că nici domnul Ralu Filip nu se miră, ci vede cu plăcere la aceleași posturi de televiziune ,becalismele", la care se referea
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
fost totul în zadar Pe o muche rea de zar Pe o muche de zar stins Cu tocmeală dinadins * O, am trecut atît de oarbă printre lucruri fără să știu că sufletul îmi era o nuia răsucită că răsuflarea se lățea ca o amprentă de cerneală pe canapeaua de jad Acum le văd dar în ele, vai, nu se mai poate să cad... * nimbul meu spălat cu lacrimi uscat de soare mă-ncunună și mă doare ca o sfîntă zămislire din
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 582 din 22 decembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Murgeni, județul Vaslui, se declară oraș. ... (2) Satele Cârja, Floreni, Lățești, Raiu, Sarateni, Schineni aparțin orașului Murgeni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
tremuriciuri/ ca un pîntece femeiesc la senină vreme de pubertate/ și nu mai aud decît gîlgîitul de conductă spartă al gurii mele/ și grumazul cum flutură în urmă ca o mînecă goală/ pe cînd la capătul ei capul mi se lățește asemeni unei palme/ pocnind pe luciul unei pietre.”. Este prima secvență din Izgonirea din poezie, marele poem din Addenda; și printre puținele, din cartea de debut, comparabile cu performanțele devenite standarde în cartea Alcool.
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
neobișnuite rezidă în resortul infinit mai adînc decît prozodia în care plasează Alexandrescu propria sa armonie poetică; la el, vuietul tenebros și lent al versului aproape că își detașează melodia de sens: Dar a nopței neagră mantă peste dealuri se lățește, La apus se adun norii, se întind ca un veșmînt; Peste unde și-n tărie întunerecul domnește : Tot e groază și tăcere... umbra intră în mormînt. Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari veacuri pe eroii
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
ostilitatea altor curente de gandire din epoca. În Cartea Oltului, Geo Bogza relatează momente din "viață" unui râu, arătând cum izvoraște acel rău din munți, cum întâlnește stânci pe care trebuie să le învingă printr-o măcinare lentă, cum se lățește în câmpie, cum inundă sate, cum își schimbă uneori albia, cum se varsă în cele din urmă în Dunăre. În mod similar, cu aceeași lentoare maiestuoasa și, bineînțeles, cu un sentimentalism mult mai sobru, pe masura calității sale de istoric
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
nordici timpurii era cel uranian. Cenușa lui Hector Iar dimineața, când zorile trandafirii răsăriseră, Obștea din Troia se strânse la rugul slăvitului Hector. După ce se-ntrulocară și se înșirară cu toții, Prinseră-îndată vin negru să toarne și focul să stingă Până pe unde lățit era el. Dup-aceea-ncepură Oasele albe să adune prietenii, frații lui Hector, Care cu toți jeleau și aveau fața-necată de lacrimi. Oasele albe le puseră ei într-o raclă de aur, Le înveliră în pânze subțiri porfirii și băgară Repede racla
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
Grady, a înconjurat-o cu brațele și a răsturnat-o pe pat. - De cînd am tot așteptat așa ceva, i-a spus el. Cred că într-un pat o să fie mișto, puicuțo... Patul era înfățat în lenjerie albastră și albastrul se lățea în fața ochilor ei ca un cer nemărginit; totul îi părea nefamiliar, un pat pe care ar fi putut să jure că nu-l văzuse niciodată; stranii lacuri de lumină albastră își vălureau suprafețele de mătase, pernele mari, umflate, erau munți
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
telefoanele, și persoane anonime anunțau că urmează să apară la ei o bătrânică, mama autorului Donului liniștit. Ea a pornit să restabilească dreptul de autor al fiului decedat. Misterioasa bătrânică n-a apărut însă, dar calomnia a continuat să se lățească..." Prin scrisoarea publicată în ziarul Pravda la 29 martie 1929, de A. Serafimovici, părintele literar al lui Șolohov, s-a pus capăt oficial acestor denigrări. Susținut astfel de RAPP (Asociația Rusă a Scriitorilor Proletari), Șolohov scapă basma curată. Va mai
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă o căldură grea, leșinată, în care ghicești miasme de flori descompuse, face mai mult rău chiar decît ispita cunoașterii. Starea de maximă expunere, în care amiaza oprește jocul degradeurilor, lățind parfumurile în benzi vulgare de miros stătut, își cere o ieșire, pe care și-o găsește prin dramă, prin moarte. Edenul, oricît de minuțios alcătuit, are termenul lui de expirare. Complet deschis, trandafirul e o disgrație. De ea, Macedonski are
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia șaizecistă înfățișa fie un pitoresc lățit pe un ecran cosmic, fie o abstractizare emfatică din ce în ce mai absconsă, fie o înclinație șugubeață cu îmbelșugate și nu totdeauna suficient de exigente prestații. Optzeciștii au impus o dispoziție stradală, o familiaritate de „oraș mare” ce întrerupea tăios ruralismul încă prezent
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
nu se poate mai diferite ca tonalitate: Traficantul de arme și Meteorologul. Cred că o să mă aplec asupra aceluia care sună cel mai spectaculos în context hollywoodian, adică ultimul. Am început vizionarea acestui film cu o prejudecată care mi se lățea pe retină. Mai exact, inventariind actorii care jucaseră roluri de prezentatori TV de vreme (și asta joacă Nicholas Cage, nu un meteorolog, n-are nici un fel de pregătire în acest domeniu și suferă din cauza asta), prin minte îmi săgetă posibilitatea
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
Și nu erau toate simțitoare la sunetele poeziei." Până la urmă, "Tata Oancea" îl convertește la literatură pe un funcționar de la administrația financiară, Simeon Bura, îndemnându-l să scrie el însuși și închinându-i apoi ode de genul: " Căci prin scris lățești în lume Cinstea, Munca și Cultura/ Și-astfel treci în nemurire, Domnule Simeon Bura!" Cu fină intuiție artistică, Cornel Ungureanu nu compune portretul personajului său într-un registru stilistic exclusiv burlesc. El adaugă și o notă de dramatism autentic, reproducând
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
ar lucra împotriva modernității și împotriva europenizării noastre. Aceasta este imaginea lăsată în urmă de curentele mediatizate din societate. Elitele, nemediatizate cum sunt, își văd de treaba și de lașitatea lor. A lor este vina că au lăsat să se lățească această imagine. A lor este vina că nu conștientizează cît de grav ar putea fi, la o adică, să trecem de la spiritul excluderilor retorice la practica unor excluderi în carne și oase. Și, iată, toată tevatura vine doar din faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
la piață o șoricică mică-mititică, pitită printre legume, tocmai rodea un cartofior, și dând de ea acasă, va să zică, pe când răsturna coșnița... mai scurt, dom' scriitor, mai pă scurt, - i-am strigat de sub fotoliul pe care se așezase - ce-o mai lățești așa, să fim scurți, domnule, scurți dă tot!... - Măi, al naibii mai ești - l-am auzit zicând de sub fotoliu - bine, trec la obiect, măcar că așa se plictisește lumea, domnule Valerică... ... Și luându-i vorba din gură am continuat la persoana
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
fără, cu agitație, specifică, oricum. Lipsa spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
a supărat: a vrut să ia bluza chinezească a mamei, dar Zinaida nu i-a dat-o, i-a părut rău s-o dea. Nu voia s-o țină pentru ea, n-avea cum să poarte lucrurile mamei pentru că se lățise într-atât, încât nu putea să urce în tramvai, pe când mama era uscată ca gândacul și mică de statură. Nu i-a dat bluza pentru că era o amintire de la mama ei - bluza era verde, un verde chinezesc, avea nasturi îmbrăcați
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
se regăsesc în vârstele omului care o scrie. Biografia impregnează de la bun început o operă în mișcare, opusă, cu obrăznicie programatică, producției patriotarde de după Tezele din iulie 1971; și lirismului călduț, convenabil. Prima țintă o constituie Daciada culturală, Cântarea României lățită în repertoriul "artistic" al epocii: "Bună ziua, poezie românească ar trebui să-ți spun/ dar până una alta trebuie să mă resemnez la un bună seara./ Dar dacă vreți să fiu optimist faceți două ture de/ coniac și-am să te
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
tuse rea și nesfârșită îl apucase. Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus papa... avem păpica aia... Păi, să nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
de promenadă, cu grădini terasate, cu platani, mesteceni și alți arbori prețioși, cu mult verde, cu intime popasuri, cu statui impresionante, cu un lac răcoritor, cu o fîntînă dăruită la începutul secolului de George Cantacuzino. Alei urcă, altele coboară, se lățesc, se îngustează într-o varietate de idei. Uneori, cînd plouă, aerul proaspăt și o anume tristețe a aburilor îmi amintesc de parcurile Flo-renței pe care le străbăteam în-tr-o vreme în lung și-n lat. Proporțiile sînt pline de echilibru și
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
cârpe în neorânduială, pete gelatinoase ca niște meduze aruncate de valuri la întâmplare pe nisip, pulberi din temeliile caselor, frunze uscate rămase de-astă toamnă și mucezite, cărți cu cotoarele răsucite, cauciucuri cu burțile sparte. Pe măsură ce mormanul acela uriaș să lățea la poale, limbile excavatoarelor împingeau și muntele se sumețea, vârful fiind de fiecare dată altul, dar mereu mai sus, spărgând lumina altfel, dar cu aceeași cruzime, de parcă cineva ar fi dănțuit în vârf pe sticlă pisată. Acolo unde măruntaiele se
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
în explicațiile lor, ei, considerați posesorii unor experiențe... etc. Așa că am preferat să trec peste... La cealaltă întrebare, mi-a fost mai ușor să răspund. Ea suna astfel: De ce, ajunși la putere (politicienii) nu-i mai recunoști... Fețele lor se lățesc, se rotunjesc, ceafa se revarsă pe după guler, ochii, abea crăpați de presiunea grăsimii, lucesc de un triumf imbecil. Cel mai mult frapează culoarea obrazului, odinioară cenușiu, acum roz, și nu rozul pe care-l dă aerul tare al cine știe
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
meu de vedere, un paragraf cum e acesta (selectat de Bogdan-Alexandru Stănescu pentru a proba afinitatea lui Lăcustă cu marele comediograf) e caragialian în coloratura verbală, nu în dinamică: " - Ai omorât fata... șopti Girevengu, urmărind cum firul de sânge se lățește pe pânza mototolită. Tocmai de sfânta zi a Crăciunului. Petreceam și noi la televizor, cu veselie și muzică, că ne simțeam oameni ca toți românii. Că ne bucuram de prima asta care am luat-o. Și uite ce-ai făcut
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
inatacabil. Fără existența acestui festival și fără dimensiunea lui, n-am fi avut îndrăzneala să sperăm așa o minune. Undeva, însă, s-a pierdut nivelul ridicat de selecție al montărilor. A contat mai mult cantitatea decît calitatea. Festivalul s-a lățit, s-a dezvoltat pe orizontală, au apărut secții și secțiuni, o mie de activități pe zi, de spectacole și spectacolașe, de întîlniri și conferințe, bursa de spectacole, ziarul festivalului, concerte, animații de stradă. Trebuie, după părerea mea, și o înălțare
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Cei doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea lor. "[în România literară, în noua ei formulă grafică] mari pete de cerneală tipografică se lățesc inform peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă spăl pe mâini" (Dan Petrescu, Scrisoarea a II-a, în revista Timpul nr. 1/ ian. 2003
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]