1,916 matches
-
OANCEA, Stelian (25. VI. 1938, Blejești, j. Teleorman), poet. Este fiul Niculinei (n. Stanciu) și al lui Dumitru Oancea, lăcătuș. Urmează liceul la București, absolvindu-l în 1956, apoi Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din același oraș (1957-1962). Asistent la facultatea pe care a terminat-o, este și audient al cursurilor postuniversitare de relații internaționale. Devine funcționar în
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
în localități limitrofe. Numărul salariaților este slab precizat: „Maxim 150 de persoane care au o slujbă și primesc bani lunar” (primarul, 40 de ani); „Foarte puțini, cam 10%” (femeie, 52 de ani); „Foarte puțini, mai puțin de douăzeci de persoane” (lăcătuș, 50 de ani). Populația activă în Zerind reprezintă aproximativ 30-35% din populația totală: „...cam 450 de persoane” (primarul, 40 de ani); „92 de persoane sunt singuri și trăiesc din banii primiți de la asociația agricolă” (preotul satului, 49 de ani), foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu grădină. E mai ușor în mediul rural” (pensionară, 72 de ani); „Sunt unii care au venit din Timișoara, Arad și au cumpărat casă” (bărbat, pensionar, 80 de ani); „Vin cei care au intrat la pensie, din Oradea, din Arad” (lăcătuș, 50 de ani); „Cinci, șase familii. Mai mult de la Arad, Oradea” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani); „Două case știu, doi timișoreni. Atât” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „S-au mutat pentru că este mai ieftin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Rețeaua de gaze este deja instalată” (directorul școlii, 58 de ani); „Gazul este deja instalat” (bărbat, pensionar, 80 de ani); „Rețeaua de gaz” (medic, 41 de ani); „S-a construit rețeaua de gaze, dar încă nu e legat la sursă” (lăcătuș, 50 de ani). S-a demarat în 2002 un proiect de distribuție a apei potabile, „în schimb, aici avem mari probleme: avem o rețea de 2,4 kilometri, în schimb, problema e că apa nu este potabilă... Nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la Zerind, una la Iermata” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Din 1991 există transformat fostul CAP în asociația agricolă în baza Legii 36” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „După ce s-a desființat Colectivul, Asociația a preluat pământurile” (lăcătuș, 50 de ani); „La noi, CAP-ul s-a desființat, însă a rămas o asociație agricolă” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani). Ocupația principală a sătenilor de sute de ani este agricultura: „A-ți da pământul la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
drumului ajută toate strada” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Ajută - e sat unguresc, e altă concepție” (bărbat, 41 de ani, medicul satului, venit din Constanța în urmă cu nouă ani); „La inundație mergem toți... și zi și noapte” (lăcătuș, 50 de ani); „Există o echipă entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52 de ani); „Oamenii au lucrat la drum, cu munca lor fizică” (pensionară, 67 de ani). Oamenii se întâlnesc și de sărbătorile satului organizate anual: Carnavalul (Farsang
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani). Asemănări generale: „Între noi nu sunt diferențe. Toți oamenii sunt la fel” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani); „Se nasc foarte puțini copii și la noi” (bărbat, pensionar, 80 de ani); „Semănăm mai mult cu sârbii” (lăcătuș, 50 de ani); „Pe teritoriul agricol, educațional am preluat modelele europene... Există lucruri în care începem să ne asemănăm” (femeie, 52 de ani); „Zerindul nu seamănă cu satele europene încă. Primarul face deja curățenie, tunde iarba pe străzi, nu lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
părăsească școala S.M.T.-ului, ca și studentul Andrei, eroul nuvelei Armă vicleană de Mircea Slavu, care demască fără cruțare elementele dușmănoase strecurate În sânul colegilor săi, ca și Zota Păcălitul din povestea cu același titlu a tov. Mihail Botez, muncitor lăcătuș la atelierele CFR-Buzău, care fiind membru Într-o gospodărie colectivă, dă pe față Încercările tâlhărești ale chiaburilor. (Ă). Privirea sumară pe care am aruncat-o aici asupra ultimelor nuvele apărute, arată că, odată cu Îmbogățirea «speciilor scurte», scriitorii noștri au lărgit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute „comitetele” de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a reușit să absolve Politehnica la seral (secția TCM), activând apoi ca inginer. Corneliu Ioan Cornea 1tc "Corneliu Ioan Cornea1" S-a născut la 29 august 1925 în comuna Chisindia, județul Arad, iar în momentul arestării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ciorbă 1. A fost unul dintre cei plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate 2tc "Ion Pangrate2" Născut în comuna constănțeană Valea Neagră pe 17 octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca legionar după rebeliunea din 19413 și rearestat de comuniști pe 26 iulie 1948. A trecut prin torturi la Gherla începând cu luna octombrie 1950. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost trimis la Gherla
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deschidă cu cheia de la camera lui, n-a reușit și, În cele din urmă, a sunat la poliție, de la același bar de unde soția lui ia cafea. Asta e aproape tot. Locotenentul de poliție din Vichy a sosit curînd cu un lăcătuș. Cheia de la ușa salonului lipsea. Celelalte uși — de la bucătărie și de la dormitor — erau Încuiate pe dinăuntru, cu cheia În broască. În acest salon, exact aici, pe marginea covorului, Hélène Lange zăcea, chircită, și nu arăta deloc frumos, pentru că fusese sugrumată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
o „confesează” într-o retorică ce ține de talentul fiecăruia. Pe câțiva i-am urmărit de mai multă vreme și numele lor pot să le socotesc printre „stâlpii” de susținere ai „Confluențelor lirice”: Laurențiu Belizan, Teodor Dume, Alexandru Gheție, Daniel Lăcătuș, Ileana Popescu Bâldea, Boris Marian Mehr, Nadia Pădure, Ioana Voicilă Dobre, Bianca Dan, Violeta Deminescu, dar alături de ei sunt și alții. O supriză deosebit de plăcută mi-a lăsat „descoperirea” versurile scrise de Mirela Briciu Atanasiu, Ottilia Ardeleanu, Cătălina Munteanu și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco... Și-atunci, zmeurișul tău împrăștie azi norii roș de gura ta Daniel LĂCĂTUȘ Medalion hunedorean (Eugen Evu) (Elena M. Cîmpan) Cine e femeia aceasta? Am privit-o în ochi și am crezut că descopăr alte lumi. Are brațe, are picioare și o sută de ochi deschiși ca niște uși. Cine e femeia aceasta
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fie că pur și simplu nu se pricepeau. Atunci apăruse din grădină nevastă-sa, care Îl trimisese la toți dracii cu prostiile lui, că el, amărâtul, nici măcar liceul nu fusese În stare să-l termine, iar la institut lucrase ca lăcătuș la serviciul de Întreținere și nicidecum cu studenții. Ectoraș se pregătea să părăsească bătătura când, sub privirile care Îl Îndemnau la bărbăție, Nicu Fieraru o luase domol, dar hotărât, către casă, unde urma să-i tragă femeii o cuvenită mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
școlarizare. Până la acea dată, în fiecare sâmbătă după orele de curs, se făceau liste lungi cu elevi ce trebuiau să aducă bani. Mi-a venit și mie rândul să plec după bani acasă, la părinți. După masa de prânz, împreună cu Lăcătuș Grigore, coleg de clasă, pornim pe jos din lipsa banilor pentru tren și încet, încet mergem fiecare la destinația lui. Soarele blând de octombrie ne îmbie la drum. În jurul orei șase seara ne apropiem de gara Ghidigeni, de unde eu apucam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în virtutea dreptului de preemțiune. --Dacă tot ne aflăm în Armenime, hai să vedem ce se întâmplă pe Ulița Cizmăriei - aici la o aruncătură de băț. Chiar de la început, adică la 6 martie 1671 (7179), aflăm că Tofana, soția lui Ștefan lăcătușul - o meserie nouă pe care o întâlnim la armeni - întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iaca și un bărbat, părinte, care cine ști ce datorii o fi făcând, că a ajuns să vândă o casă fără știrea femeii. Mare ți-i minunea Ta Doamne! Da’ iar stau și mă întreb: unde se afla Tofana, femeia lăcătușului? Ea se trezește abia la 6 martie 1671 (7179), când se plânge lui vodă: „mărturisescu,...precum au fostu vîndut bărbatul mieu, Ștefan lăcătușul, lui Vasilie și femei sali, Teclii, făr-de știrea mea”. Dabija vodă a făcut „carte de rămas” pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Mare ți-i minunea Ta Doamne! Da’ iar stau și mă întreb: unde se afla Tofana, femeia lăcătușului? Ea se trezește abia la 6 martie 1671 (7179), când se plânge lui vodă: „mărturisescu,...precum au fostu vîndut bărbatul mieu, Ștefan lăcătușul, lui Vasilie și femei sali, Teclii, făr-de știrea mea”. Dabija vodă a făcut „carte de rămas” pentru bărbatul ei „Ștefan lăcătușul” și a primit casa înapoi, după ce a dat cei 40 de lei cu care Vasilie și Tecla au cumpărat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
abia la 6 martie 1671 (7179), când se plânge lui vodă: „mărturisescu,...precum au fostu vîndut bărbatul mieu, Ștefan lăcătușul, lui Vasilie și femei sali, Teclii, făr-de știrea mea”. Dabija vodă a făcut „carte de rămas” pentru bărbatul ei „Ștefan lăcătușul” și a primit casa înapoi, după ce a dat cei 40 de lei cu care Vasilie și Tecla au cumpărat casa. Întrebarea-i de unde a scos Tofana cei 40 de lei? Cu toate că se plânge, spunând: „Deci, am făcut cum am putut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ale Asociației, noile exigențe din etapa actuală. Indicațiile și orientările Secretarului General privind rolul organizațiilor de masă și obștești în înfăptuirea politicii generale.“ Întoarse pagina, hârtia proastă aproape se fărâmiță, cerneala îi murdărise deja degetele. „Titlul de cel mai bun lăcătuș al Asociației. Omagiu conducătorului iubit. Sărbătoarea muncii. Fotograful emerit al Asociației. Educarea membrilor în spiritul eticii și echității socialiste.“ Pagina următoare. „Două decenii de la Congresul al Nouălea. Profesionalizarea și integrarea în producție a deficienților.“ Și mai departe și mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
patra duminică a lunii sărbătorim ziua internațională a surzilor, un minunat prilej de bilanț. Fiecare membru trebuie să manifeste o preocupare sporită pentru creșterea productivității muncii, întărirea disciplinei, perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă. Concursul cel mai bun lăcătuș. Concursul cel mai bun sportiv. Concursul literar Cântarea Patriei. Anul internațional al handicapaților. Grija partidului și statului pentru crearea condițiilor de muncă și studiu. Meciul de fotbal dintre echipele «Tăcerea» C. și «Tăcerea» P., prilej de verificare a potențialului tehnico-tactic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ai avut răbdare. Te-ai dus la colț, la chioșc, să-ți iei un corn. — Ehe, știu că n-ar trebui. Cu necazurile astea... nici poftă de mâncare. Doar așa, hăpăială. N-avem stare, asta-i. — Ce a lucrat soțul? — Lăcătuș. — Și ce vârstă are? — 46. — Dar dumneata cu ce te ocupi? — Lenjereasă. — Bine... poți pleca. Primiți decizia acasă. Să stea liniștit, să ia pastilele și să înceteze înfometarea. Ai grijă să-l alimentezi, fie și forțat. Primiți decizia acasă. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
luase tot, toată mobila și frigiderul, și aragazul, covoare și preșuri, și până și lustra din tavan cu tot cu becuri. Toate erau ale lui, Mirelo, până și garsoniera pentru care primise repartiție la ICRAL de la Depoul CFR Triaj, unde muncea ca lăcătuș, dar care uite că acum îți rămânea prin hotărâre judecătorească, fiindcă aveai copil de crescut. Ce te-ai fi făcut dacă nu-l aveai pe Mugurel, Mirelo, da’ pe de altă parte, îți dai seama cât l-a îndârjit hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai rău pentru Rafael. Se știe doar, toată școala știe cum s-a ținut jupânu’ pe poziție cu astfel de strategii treizeci și ceva de ani și cum a ajuns director și jupân dintr-un obscur profesor de atelier; păi, lăcătuș la viața lui, chiar așa, cu patru clase și școală pedagogică făcută pe puncte, păi, nu-i puțin lucru, că și-a văzut de treabă și și-a văzut interesul și-a răzbătut cu fruntea sus prin pâcla și putoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
printre daliile unse de soarele roșu. Cel de la capătul uliței. Lângă zid, sub fereastra scundă străjuie trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]