1,287 matches
-
deasupra văzduhului scenei, brăzdat de inimile publicului o strofă cântată de voci numai din cristal și un „La mulți ani!” care a izvorât în ochii luminați în irizat surâs și genuină frumusețe, rouă de lacrimi de emoție și fericire. A lăcrimat Medeea! „Boboceii” care nu au în față niciun impunător pod de sfială au fermecat-o, i-au vibrat sufletul! Artista Maria Șalaru are numai orizont și nicio limită în izbucnirea vrajei spectacolelor pe care le realizează cu elevii ei. E
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
căsuța sufletească, prietene drag din depărtare! Că soarta n-a vrut să ne unească, primimește-mă, să-ți fac o urare! Deschide-mi ușa, să-ți cânt un colind ce ți-l cânta Maria fecioară! Din el să-ți las refrenul, lăcrimând! Restul păstrez în dulce povară! Plătește-mi cu lacrimă fierbinte, chiar dacă sentimente nu mai ai! Iar dacă ai alungat regrete, un zâmbet din privire să îmi dai! Din depărtări îți cânt cu sufletul că, speranța-n dorință îngheață. Când mesager
DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357832_a_359161]
-
cere degeaba îndurare și iertare. Știa că adaugă loviturile promise cu mai mare tărie și încrâncenare. Nu suporta văicărelile și lacrimile celor vinovați de ceva. Iar băiatul era conștient de vinovăția sa. Bunicii tăceau neputincioși, cu ochii plecați spre podea, lăcrimând, iar Ioana, cu baticul la gură, se zguduia de plânsul ce o sufoca, neeliberat. Gabriel privea cu multă milă, mușcându-și buzele. Cunoștea usturimea acelor lovituri de curea pe fundul gol. - Asta e! Ți-au ajuns fiule? Pui mâna pe
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
suntem și ai cui rămânem noi, Inocenți sub ultima rafală ? Iubito, reculege-te din mine Și vom putea să evadăm cuminți, Din ultima perversă boală. Ne vor cânta-n vecernii ca din carte Imprecise sunete de clopot, Când noi vom lăcrima printre pietrișuri Și-om stinge-n piepturi lumescul șopot. Un zbor pe verticală nu mai vine Atunci când nu mai ai un simțământ, Prin noi va curge cosmic numai vântul, Și-om fi iubito aproape jumătate Îmbrăcați în straie de pământ
CUI RĂMÂNEM? de STELIAN PLATON în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358362_a_359691]
-
la spital Pe cei opt-nouă șefi de vază Din comitetul lor central Sosește printre ei și-acela Care va fi urmașul sau Și care-ntr-una își exprimă Teribile păreri de rău Deci intra ei la bietul Brejnev Și mai pe urma lăcrimând Se-apropie de bolnavu-n comă Și îl săruta toți pe rand Apoi șoptește-ncet urmașul Cel ce va fi șef în partid Privind duios la cel ce moare -Ah prea iubite Leonid Șunt ultimile tale clipe Desigur vei pleca în
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
mugeau disperați după mamele lor, nu plouă, da, nu plouă, de acolo, de sus, de la Dumnezeu vin și ploaia și seceta, ce-om mai fi făcut noi de sîntem pedepsiți?! Sîmbăta, preotul ținea slujbe care le făceau pe babe să lăcrimeze, copiii se țineau aproape, pentru că părintele le preda și religia la școală și nu se putea altfel, mesele erau pline cu tăvi cu colivă, mai dispărea cîte cineva de pe fața pămîntului și rudele îl plîngeau, din cînd în cînd se
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
zeii, zburdă pe cîmpii cu fluturii, știe că materia este energie pură indestructibilă și pulsatorie, aflată într-o veșnică transformare, stăpînește secretele lumii și stă pe îndelete de vorbă cu Dumnezeu, care este mare și blînd și bun și care lăcrimează cînd îi vede pe oameni cît sînt de chinuiți în sufletele lor, pentru că el nu i-a făcut așa cînd a suflat peste creștetele lor bucuria de a trăi și se miră cînd vede bisericile pictate cu draci imaginari, născociți
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
trupul longilin întrevăzându-se mai mult structura osoasă decât musculatura. Ambele figuri sunt solemne, grave. Și tare s-a mâhnit Sultănica, găsindu-și icoana la muzeul de artă religioasă feudală degradându-se pe zi ce trece și că nimeni nu lăcrimează...poate doar boierul Negulici, că „cei făcuți” au alte preocupări: să vadă cum poporului îi curg cât mai multe lacrimi, sărăcindu-l, stropindu-l cu noroi din mașinile lor luxoase, hălăduindu-se ca zmeii în palate de aur, argint și
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
tot apartamentul. În timp ce se îmbrățișau și se sărutau cu toții într-un avânt de mare mulțumire și fericire sub luminițele vesele ale bradului, Lucica s-a strecurat încetișor la bucătărie și, în fața iconiței, s-a închinat cu evlavie și a șoptit lăcrimând: - Îți mulțumesc Maică, Născătoare de Dumnezeu și îți mulțumesc, Doamne Iisuse Hristoase, pentru minunatul dar de Crăciun! Și-a șters cu grijă lacrimile, a luat un pahar la întâmplare în mână și a revenit, veselă, încercând să-și facă loc
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SIMȚIRE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului simt mângâierea ta în sărutul vântului pe floarea ofilită în arșița amiezii de vară simt mângâierea ta în palmele dorului lăcrimând în fiecare ploaie de toamnă simt mângâiere ta în catifeaua fulgilor topindu-se pe obrazul roșu de copil simt mângâierea ta în prima înflorire a cireșului din prima lui primăvară simt în lumina orbului din suflet durerea că nu pot
SIMŢIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358125_a_359454]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Basarabia - pământ sacru românesc Pământul românesc numit Basarabia lăcrimează între Prut și Nistru, își înmoaie picioarele suferinde în Marea cea Mare iar fruntea ridată de vicisitudinile istoriei primește umbra pădurilor de conifere și foioase ale Carpaților. În vremurile trecute, partea de miazăzi purta numele de Basarabia iar cea de
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
asemănare și fratele ei, românul născut poet, pe care n-ar dau-o pentru nimic în lume. Din nou îmi apare un tablou zguduitor cu o soție ce-și plânge bărbatul, întrebând soarta haină de ce a pedepsit-o: „Candela mai lăcrimează după tine, dragul meu!.../ Picături de ceară caldă, cad și sfârâiesc mereu./ Azi secați sunt ochii mei de durerea ne-ncetată,/ Viața-n doliu mi-e cernită, soarele nu se arată./ Știu că n-am să te mai văd, dar în
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
din astral, Alint de vis din zări celeste Nuntită-n zborul sideral. Dor rătăcit sfințit prin foc Netulburat de anotimp, Ce-a înnoptat într-un boboc O clipă doar, în flori de câmp. Un licurici va chicoti, Pictându-ți dorul, lăcrimând, Parfum de mir te va-nsoți În rai de vis țesut de gand. Referință Bibliografica: Parfum de vis / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa
PARFUM DE VIS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357728_a_359057]
-
gânduri omenești, ca umbra roții de suplicii, însă o clipă de alinare cu Indila răscumpără viața și o redă brațelor bucuriei și fericirii, o smulge din gheață și o topește în zborul dansului! După Indila și urmele cântă, dansând, zburând, lăcrimând, surâzând...! Nu sunt urmele mersului, sunt urmele zborului în „ultimul dans”! Fiorii vieții cutreieră într-un libertinaj desăvârșit întregul univers uman, dominat azi de o melodie ce va rămâne mult timp între primele preferințe, oriunde pe mapamond: „Dernière danse”. O
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
Articolele Autorului Doar eu n-am fost Dumnezeit În post De mângâierea Ta divină Și, Doamne, cât am suferit Neizbăvit Fără lumină, Fără vină... Doar eu am plâns Nemângâiat Și-am strâns Fântâni de lacrimi curgătoare Și, Doamne, cât am lăcrimat Nevindecat De îndurare Și iertare... Doar eu, prelins Ca ceara-n lut, M-am stins Precum o lumânare vie Și, Doamne, cât am mai crezut Neabătut În omenie Pe vecie... Doar eu, pustiu Și trecător Azi știu Că trece-voi
CĂINŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344614_a_345943]
-
Să-mi fac din curcubeu o punte, să te-ntalnesc la vechi răscruci. Semințe roz de trandafir ai semănat în gândul meu. Poți despărți cerul de ape, suflet de suflet, tu și eu? Mi-e dor de iriși înfloriți, ce lăcrimează în condei, De fluturi albi fardați cu maci din anotimpuri fără chei. N-aș vrea că timpul hoț, viclean, secundele să ni le-mpartă, Să rătăcim spre nicăieri, înspre cândva sau niciodată. Mi-e dor de vals dansat de luna
DIN DORURI NESPUSE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344668_a_345997]
-
Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului În fiecare an, în „Săptămâna Mare" sau cea a "Patimilor", cu toții trăim emoții deosebite. Toți credincioșii creștini din întreaga țară comemorează suferința și moartea Domului Isus Hristos. Am văzut mulți care lăcrimează de milă atunci când vorbesc despre cum a fost bătut și batjocorit. Însă El nu dorește acest lucru. El ne cere să ne plângem păcatele noastre și să ne reîntoarcem la valorile eterne de la care societatea a făcut un rabat considerabil
DESPRE ÎNVIEREA SPIRITUALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344656_a_345985]
-
și prostie-i o idilă, Și păstrăm indiferența în formol. Tu, țara mea, dar, ce mai poți decide, Când anotimpu-acesta imaterial, A semănat în viața ta numai cădere, Și numele ți-a pus sub un dispreț total? Noi, suduim și lăcrimăm în gânduri, Când strigătul se răscolește-n toate, Aș pune politicieni în rânduri Și cu respect i-aș invita la moarte. 28.12.10 Când mă culc... - Platon - Eu când mă culc îmbrățișez pe Dumnezeu, Îngerii se-așează roată lângă
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. MINUNEA Peste margini de lumi, În pădurea credinței, Ochii mari și miloși ai Măicuței Lăcrimează pentru noi. Icoana minunilor dă viață Dă sănătate, bucurie, speranță, Dă lumii sens, Lumina Minunii. Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
dacă-și purta pică și te-ar fi urât... nu mai venea la în cârciumioara matale seară de seară; așa-i bătrâne? Ce-ți spune inima? - Cam așa... conașule: prima dragoste nu se uită niciodată, și își simți un ochi lăcrimându-i. - Ei, nu vă fie cu supărare, dar noi așa ne contrăm, suntem două pietre tari și ne place să ne mai lovim din când în când..., ni se face dor să mai vedem dacă mai scoatem scâtei, ha-ha-hi-hi-iii!... și
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
apucă mila. Atâta că, la plecare, A primit o-ncurajare: „Peste-o lună sau mai bine Venim iarăși pe la tine!” Și-au plecat smucind de frâu, Trecând înspumatul râu. Chiar și ochii domnului, Colo-n dosul muntelui, Pe furiș au lăcrimat, Iară el a spus deodat’: - De o săptămână-ntreagă Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară, Într-o zi, mai înspre
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Că nu mai sunt o amintire/ În astă lume-n care vii și pleci.../ M-aș coborî atunci, cu toată Firea/ La Teiul cu mireasmă Vie,/ Aceeași, însă, ocolind privirea -/ Lăsîndu-mi pleoapele să cadă/ Pe umbra albă de zăpadă./ Să lăcrimez, n-aș vrea, m-ar frînge dorul,/ Curat și cald din fire,/ Aș împleti suspinele-n ecouri,/ Cu lungi poeme de iubire.” (M-aș regăsi). Daniel Marian Referință Bibliografică: FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL
FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL VOLUM DE POEME CUVINTE NESTINSE AL LILIEI MANOLE). de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360505_a_361834]
-
fleacuri care de mult nu mai au valoare. - Ooo - brrr ... stai bădie ... ușor la vale. Bocancii colbuiți mi se înfrânează în pietrișul cărării. Durerea din umăr mă săgeată adânc. O dâră de fum alb de pe cerul înălțimilor face să-mi lăcrimeze privirea. Seara se lasă în cabana strâmtă mirosind a oaie. Afară mugetul unei lame produce ecouri și munții încep a hurui. Ei vorbesc încă în sălbăticie. Liniștea apoi se lasă pe-un stâlp din acoperișul lumii. Țara de Foc numără
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
mormânt eu sânger strop cu strop./ Ard dincolo de mine lumini până târziu,/ când eu cobor în Zarcă și-n bezne iar mă-ngrop.( Noaptea de Înviere). Peste giulgiul de lumină, Dorul și-a pus Pecetea Iubirii. Bocetele devin Cântarea Cântărilor, lăcrimând sublim în splendoarea Slavei Învierii. Maria și Fecioarele, Ucenicii și Îngerii, Mamele și Florile, Copiii și Arhanghelii, Tații și Apele, Vinul și Eroii, Păsările și Mucenițele, Cuvioșii și Cucii, Pâinea și Crucea, Catapeteasma și Codrul, Viețuitoarele și Magii, Păstorii și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]