1,615 matches
-
scăpat, prietene. - Bine. Ce-ar fi atunci să ne vârâm și noi În vreo gaură? ne potoli el veselia. N-am căutat mult. Puțin mai jos, am dat peste doi copaci prăvăliți, acoperiți cu un pământ sfărâmicios din care răsăreau lăstari tineri. De jur Împrejur crescuseră frunze grase de brusture, iar sub copacii prăvăliți se Întindea o limbă de mușchi răcoros ce ieșea dintr-o vizuină scundă. Ne-am adăpostit cum am putut mai bine și am adormit de cum am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cât omul și cu crengi lungi precum brazii; era o pădure umedă, În care florile cu miros dulceag sau de hoit abia dacă vedeau lumina zilei și În care nopțile erau mai gălăgioase decât zilele. Dintre trunchiurile copacilor se ridicau lăstari plini de țepi, pe pământ creșteau frunze băloase și mari, șerpi abia ghiciți țâșneau din bălți puturoase, iar păsări galbene și albastre chirăiau precum babele, cuibărindu-se prin frunzișul ce părea să nască niște nori numai ai săi. Eu deschideam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din pământ Începuseră să se ridice aburii groși de după ploaie. Nu trecu mult și, deodată, Îi văzurăm. Erau peste tot, Îndărătul fiecărei tufe, ascunși pe jumătate de trunchiurile de copac, ba vreo doi-trei se aflau chiar lângă noi, printre niște lăstari Încărcați de flori. Nu erau mai Înalți decât niște băieței, dar fețele și felul În care se mișcau ne arătară că erau oameni În toată firea. Zâmbeau cu toții. Cel mai Înzorzonat dintre ei veni agale În mijlocul luminișului și se Înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cap până În picioare, de scrijelituri albastre, subțiri, iar pe coapse avea o scrijelitură mai ciudată decât celelalte, ca un fel de țesătură cu ochiuri largi. Când și când, ridica privirea spre cer, după care se uita la o Împletitură de lăstari arcuiți anume, bine legați Între ei. Am privit și eu la acea Împletitură și, Încet-Încet, mi-am dat seama că era una și aceeași cu țesătura pe care o avea scrijelită pe coapse. - Cum merge, Vishu? Pe unde am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Tokeba, pui la păr! La un moment dat, Vishu se Încruntă și se aplecă mult peste marginea luntrei. Cufundă mâna În apă și Își umezi buzele și limba, apoi scuipă. Mai stătu o vreme și se uită În Împletitura de lăstari pe care o lăsase pe fundul luntrei. Se uită la cer și se strâmbă, după care dădu drumul unor bobi care prinseră a se legăna Între lăstari. Încet-Încet, fața moșneagului se lumină. - Acum să fii atent, Îmi șopti Dyas. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
limba, apoi scuipă. Mai stătu o vreme și se uită În Împletitura de lăstari pe care o lăsase pe fundul luntrei. Se uită la cer și se strâmbă, după care dădu drumul unor bobi care prinseră a se legăna Între lăstari. Încet-Încet, fața moșneagului se lumină. - Acum să fii atent, Îmi șopti Dyas. Mai așteptarăm o vreme, după care Vishu Își reluă cântul: - Valuri mici de bungdokerik vin’ pe kelib Și-l Înmoaie, Marea verde e mai dulce Și miroase a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apă, trebuie să știi cum e apa: mai sărată, mai dulce, mai sălcie sau mai murdară, și asta o afli gustând-o, sau după cum intră lumina soarelui În ea, și tot așa. Dacă totuși te Încurci, te uiți la mattang - lăstarii ăia pe care fiecare dintre cei ca Vishu Îi cară după ei, ca să afle oricând prin ce parte a mării au ajuns. Dacă știi unde te afli și din ce parte bate valul, atunci poți să-i spui cârmaciului Încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
E femeia mea. Gupal căscă ochii și dori să mai spună ceva, În felul acela care se prinsese atât de iute de mine, dar se răzgândi: - Să ne grăbim atunci, zise, și o pornirăm spre sat. Casele lor erau din lăstari Împletiți și stuf. Se Întindeau pe un tăpșan de colb roșu, la poalele unei stânci Înalte și galbene. Printre case, am văzut mulți copii, cei mai mulți pe care Îi zărisem vreodată Într-un singur loc. Dincolo de marginea satului, se Întindea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de ieri, a zilelor de alaltăieri și de din totdeauna parcă, a timpului sec, prăbușit după moartea lui Stelian. Dar miracolul nu venea. Dimpotrivă, chiar și așa, zăcând cu ochii închiși în fotoliu, simțea cum prind a țâșni din ea lăstari firavi de înmugurire, cum vițele unor rădăcini alburii îi străpung pielea, cum cruste puroiate crapă, se descojesc și lasă în locul lor doar mătasea umedă, îmbujorată, a unei pajiști abia trezite din amorțire. Toropită, abia mișcându-se, de parcă atunci învăța să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
leneși și ignoranți! O altă scădere este că țăranii noștri, necum să gunoiască pomii, săpând și scormonind pământul din apropierea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, mulți din ci nu știu decât să arunce după poame cu pietre și chiar cu lăstari, rumpând crengile cu grămada și sfâșiind coaja cu o nepasare vrednică de condamnat. Iacă în câteva cuvinte tabloul posomorât dar adevărat în care se oglindește starea pomăritului la români. Se naște deci întrebarea: unde și cum să se facă cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Editorial) SECUNDE ... deschise ! Fragment din "Zăpada pe flori de cireș" II Zi însorită ușor vântoasă de mai. Iarba verde - verde se mișcă în valuri, cireșii încă plini de floare se apleacă spre mica fântână arteziană cu neșteptatele jocuri de apă, lăstarii și mugurii butucilor de vie se întrec în creștere, florile cele mai colorate și suave se oferă privirilor. Teo parcurge repede aleea dintre flori, în grabă spre altă clădire să ia telefonul. Uită portița deschisă ... doar câteva zeci bune de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Uită portița deschisă ... doar câteva zeci bune de secunde. Tabloul de întoarcere îl înfioară: un câine mare, negru, lățos și răpănos se tăvălea într-o adevărată frenezie pe tot ce era mai frumos și gingaș. Dar , mai ales calcă peste lăstarul de viță aleasă, crescut cu atâta dragoste, și-l rupe. Distruge la ce ținea mai mult din această grădină a sufletului. Rupe zdravăn și din sufletul său ... "Sufletul meu drag, nu numai iubita mea, ci visul meu de zi și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
privească cu atenție prin fereastra permanent deschisă de pe coridor, a observat că totul a rămas în urmă. Hăt în depărtare, la capătul unei pante, pe un deal pitit după copacii albi abia înfloriți, printre numeroasele spaliere de care se sprijineau lăstarii, licărea satul. Printre livezile înflorite și pășunile deja verzi, satul nu era altceva decât o pată cărămizie pe creasta unei movile mai albicioase. Acolo, în pata aceea cărămizie și-a desfășurat primii treisprezece ani de activitate didactică. Poate, cei mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tergiversarea lucrurilor, forța piețelor este implacabilă și cel mai înțelept lucru este să ne pliem pe aceasta. Nuriel Roubini mai dă încă șase ani monedei unice europene. Noi suntem mai pesimiști : trei-cinci ani. 5.11. DEPRESIUNEA : SINDROMUL IUGOSLAV "Dumneavoastră vedeți lăstari verzi ? Eu da. Eu văd lăstari verzi." (Shalom Ben Bernanke, președinte FED, 2009) În recenta sa carte, Opriți această depresiune acum ! (Publica, București, 2012), Paul Krugman, laureat Nobel pentru economie în 2008, cunoscut la noi cu lucrarea Întoarcerea economiei declinului
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și cel mai înțelept lucru este să ne pliem pe aceasta. Nuriel Roubini mai dă încă șase ani monedei unice europene. Noi suntem mai pesimiști : trei-cinci ani. 5.11. DEPRESIUNEA : SINDROMUL IUGOSLAV "Dumneavoastră vedeți lăstari verzi ? Eu da. Eu văd lăstari verzi." (Shalom Ben Bernanke, președinte FED, 2009) În recenta sa carte, Opriți această depresiune acum ! (Publica, București, 2012), Paul Krugman, laureat Nobel pentru economie în 2008, cunoscut la noi cu lucrarea Întoarcerea economiei declinului (Publica, 2009), nu mai folosește termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sens. El face apel la "opinia publică avizată" pentru a îndemna politicienii să facă ceea ce crede dînsul că trebuie. Oricum, însă, după toate, semnele disponibile, economia occidentală va rămîne slăbită încă multă vreme dacă nu se reinventează. Krugman nu vede lăstarii lui Bernanke. Cu alte cuvinte, dacă nu schimbăm direcția, vom ajunge exact acolo încotro ne îndreptăm : în zid. În acest timp, China pregătește (potrivit revistei Lumea, nr.11/2012), o mișcare teribilă. A început să-și repatrieze toate rezervele de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
au semnat acorduri cu China prin care acceptă noua monedă. Printre aceste figurează și țări mari cum e Brazilia și surpriză ! Japonia. E clar : marcat și el de sindromul iugoslav, sistemul monetar internațional se restructurează din temelii. Nici vorbă de "lăstari verzi". Sărbătoarea Învierii Domnului, 1999. Orașul este bombardat cu sălbăticie de forțele NATO, în ciuda rugăminților de încetare temporară a focului ale Papei și ale multor episcopi creștini. Belgrădenii au ieșit pe străzi cu lumînări în mîini, într-o procesiune impresionantă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și în împrejurimile lui. Din tulpina viguroasă a Culturii Vinca Turdaș, s-au desprins ramificații care și-au întins vârfurile spre răsărit. Pe fondul acesteia, au fost proiectate culturi impresionante și durabile. În neoliticul mijlociu (eneolitic), a apărut un prim lăstar, care s-a învârtoșat, crescând spre centrul Transilvaniei, unde s-a dezvoltat cultura Petrești. O a doua linie a fost urmată din zona Olteniei spre Muntenia, extinzându-se până în Dobrogea și Bugeac. Este arealul unde s-a împuternicit cultura Boian
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
plantate cel mai bine într-un mediu care oferă bune condiții de creștere, acolo unde există un echilibru între constituenții solului și unde apa și căldura sunt disponibile în mod optim. Atunci când condițiile sunt corecte sămânța germinează și un mic lăstar verde iasă din pământ. Pe măsura ce mica plantă este udată de ploile de primăvară și apoi se bucură de soarele verii, ea crește tot mai puternică și în timp apar mici boboci care în final se vor transforma în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o face vei fi surprins să descoperi cât de excitat poți fi. Ședința 5 John a intrat în transă hipnotică (folosind metoda de auto-hipnoză învățată anterioră și i s-a sugerat o metaforă a grădinăritului care a inclus referiri la lăstare verzi, care se dezvoltă sub pământ, la anotimpurile anului și așa mai departe. Această tehnică este similară cu metafora „viața unui stejar” (intervenția 20, capitolul 4Ă. Ședința de terapie a fost încheiată cu utilizarea visului creativ ca modalitate de implicare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie; informație; începe; începutul; încet; încolți; încolțită; înmugurit; lan; lapte; lămîie; lăstar; leac; mac; magică; Maria; mazăre; mărului; măruntă; mărunte; minune; mirabilă; miracol; mîhnire; moarte; morcov; moștenitor; mugure; muștar; naște; natură; neam; negre; negru; nepăsare; nod; nuci; nud; nul; ogor; ou; ovul; oxigen; palmă; pepene; perpetuare; pîine; plantare; plantat; plînge; pomi; pornire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
era lobocoagularea prefrontală, un procedeu derivat dintr-o veche și timidă operație de psihochirurgie, ajuns acum de o simplitate copilărească. [...] Operația se repeta la vârsta de șapte și apoi la optsprezece ani, ca astfel să se asigure exterminarea radicală a lăstarelor de fibre răufăcătoare, care ar fi putu odrăsli eventual din centrii nervoși mai dârzi.[...] Se știa de foarte multă vreme, și mai ales în ultimele războaie mondiale oamenii de știință medici, chirurgi și psihiatri stabiliseră rolul nefast pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un climat cald, anghinarea se cultivă ca o plantă perenă, iar în cele cu un climat temperat - ca o plantă anuală. Se pot obține plante de anghinare din semințe, răsaduri sau butași, dar cea mai bună cale este plantarea de lăstari. • Având în vedere că rădăcinile anghinarei sunt destul de profunde, indicat este să le plantați într-un sol bine drenat. • Păduchii de frunze, limacșii, urechelnițele sunt atrași de bracteele de anghinare. De îndată ce descoperiți aceste insecte dăunătoare, pulverizați pe legume o spumă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]