1,874 matches
-
borș la fiert și le da să mănânce cu mămăligă sau cu pâine dacă aveau. Asta pentru că și adulții priveau cu sfințenie postul din cauza căruia nimeni nu s-a îmbolnăvit vreodată. În perioadele de post nu se organizau petreceri cu lăutari și nici baluri. În noaptea de sfântul Vasile fiecare gospodină desfăcea o ceapă, o tăia pe jumătate, scotea douăsprzece foi pe care le decojea, le așzea pe două rânduri de câte șase, punea sare în fiecare și a doua zi
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
treizeci de ani. Chiar dacă scriu mult, nu mi-au plăcut stilourile elegante, cu penița făcută din nu știu ce metal prețios. Am preferat pixul sau tastatura. Am avut doar grija instrumentelor mele muzicale, fiindcă ele mi-au pus pâinea pe masă. Chifla lăutarului, mai degrabă. Așa că, privindu-mă din afară, mi se pare naturală reacția mea, de respingere a telefonului mobil. Un obiect în plus, deci grade de libertate în minus. O bătaie de cap suplimentară, cu cartele, încărcător și grija permanentă de
Omul fără niciun mobil () [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
Că de n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Așa începeau poveștile copilăriei, în care, cine mai crede? Cine mai crede că balaurii și vrăjitoarele de la putere vor fi puși la frigare? Ciocoii noi plesnesc de bunăstare, înconjurați de lăutarii din Occident. Din perspectiva psihanalitică, poveștile auzite azi, nu mai au virtuți terapeutice, îi fac pe români să sufere ca în metastază. Autor: Maria Diana Popescu Surse: Revista Art-emis si www.foaienationala.ro
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
resping, alții cheamă această infuzare a sinelui cu un duh întunecat. Marea majoritate trăiesc sub impresia că inspirația demonică se referă la un singur gen de muzică, altul decât cel practicat de ei: manelistul dă vina pe metalist, sau invers, lăutarul dintr-un sat dă vina pe lăutarul din satul alăturat, dascălul dintr-o strană pe dascălul din cealaltă strană, dirijorul din Zürich pe dirijorul din München, etc. Categoria cea mai problematică, atât pentru ei înșiși, cât și pentru public, este
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
cu un duh întunecat. Marea majoritate trăiesc sub impresia că inspirația demonică se referă la un singur gen de muzică, altul decât cel practicat de ei: manelistul dă vina pe metalist, sau invers, lăutarul dintr-un sat dă vina pe lăutarul din satul alăturat, dascălul dintr-o strană pe dascălul din cealaltă strană, dirijorul din Zürich pe dirijorul din München, etc. Categoria cea mai problematică, atât pentru ei înșiși, cât și pentru public, este a celor care nu fac diferența între
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
Nicola, Zen, Laurențiu Cazan. Prima zi a anului 2016 se încheie de la ora 23.10 cu O seară minunată, o seară a întâlnirii muzicilor de diferite genuri: tangoul, valsul, chansoneta, fadoul, muzica lui Ionel Fernic, a lui Zavaidoc sau muzica lăutarilor țărani, interpretată de Matilda Pascal Cojocărița, Alina Mavrodin, Silviu Biriș, violonistul Ștefan Cigu, Adriana Mihai, Domnica Sorescu, Ioana Maia Ardelean, violonistul Valentin Albeșteanu, pianistul Valentin Cucu, marele lăutar Ionel Tudorache, Constantin Lătărețu și Taraful din Runcu-Gorj, orchestra Mieluță Bibescu și
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
valsul, chansoneta, fadoul, muzica lui Ionel Fernic, a lui Zavaidoc sau muzica lăutarilor țărani, interpretată de Matilda Pascal Cojocărița, Alina Mavrodin, Silviu Biriș, violonistul Ștefan Cigu, Adriana Mihai, Domnica Sorescu, Ioana Maia Ardelean, violonistul Valentin Albeșteanu, pianistul Valentin Cucu, marele lăutar Ionel Tudorache, Constantin Lătărețu și Taraful din Runcu-Gorj, orchestra Mieluță Bibescu și mulțui alții. În cea de-a doua zi a noului an, TVR 2 a programat filme de neratat , pentru toate gusturile: de la comedia romantică Iubirea vieții mele (12
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
Aurel Pădureanu și fiul lor, Alexandru. Maria Dragomiroiu se află și ea pe lista invitaților Ramonei Bădescu la ediția specială de Crăciun a Duminicii în familie. „Plugușorul” nu putea lipsi din program, după cum nu poate lipsi, de la o petrecere cu lăutari, nici Nelu Ploieșteanu. Trupa Autentic își aduce cântecul în platoul emisiunii, iar Mioara și Gina Lincan aleg, de asemenea, să petreacă în familie, alături de taraful Cleante. Din emisiune nu vor lipsi concursurile pentru public, calendarul evenimentelor săptămânii viitoare, precum și momentele
Bianca Dinescu: De Crăciun la TVR 1 () [Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597]
-
de recompense, care o va învăța să mânuiască un pistol și îi va fi aliat de nădejde. După programul maraton de filme western, românii pot petrece în Noul An cu muzică lăutărească: Dragi prieteni, sus paharul!. De la ora 3.20, lăutari celebri aduc în casele românilor cele mai îndrăgite cântece de petrecere, pentru a începe 2015 cu veselie. De la ora 6.00, sunteți invitați la Circ, la Festivalul Internațional de Circ de la Massy. Festivalul anual adună sub cupola din parcul Georges
Mariana Rusen: REVELION cu maraton de filme western la TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339430_a_340759]
-
e nebunul? Și ce îmi pasă? Am morții mei! Și am MetroNapolitanul meu cu funingei! Și încă pomi! Cireși! Și Cireșari! Unii - pun rădăcina în pământ, o udă, alții rup de crudă roada și Crimei Verzi îi pun pe ambalaje lăutari! Ce marca de Hristos mai preferați? Ce drept de Autor pe suferinta-i nuda? Ce paparuda să danseze trezind pofta voastră de barbati? Și Autorul asta n-are nici-o noima. Preda doar ce predați. Un joc de moina. La pauză
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
cheia, i-a îndemnat Gelu. S-a făcut liniște. Doar lanternele licăreau printre ei și se auzeau șoapte de nedumerire. S-au întors cu toții, pe scară aflându-se alții, în frunte cu Dinu Marinache, care reușise să-i rețină pe lăutari. Au intrat cu toții, primii fiind muzicanții. La lumina lanternelor, ultimii intrați au observat echiparea sumară a Sarei și a lui Grozavu, dar în timp ce încercau să se edifice, au auzit: - Acum putem pleca? s-a adresat Grozavu lui Gelu. - Nu. Stați
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
POVESTEA UNEI POEZII FURATE de Liviu-Florian Jianu Au fost odată doi lăutari. Alb și Negru îi chema. Alb a scris o poezie minunată, pe care a pus-o pe muzică. Și Negru a auzit poezia și a pus-o și el, pe altă melodie. - De ce ai luat poezia mea, și ai pus
Editorial. POVESTEA UNEI POEZII FURATE. () [Corola-blog/BlogPost/339565_a_340894]
-
a adeverit că tu ai scris poezia, pentru că ești gata să spui că ai scris-o chiar dacă vei plăti cu viața! Îți mulțumesc pentru darul pe care l-ai făcut lumii întregi , și mie! Iar tu, Negrule, care ești un lăutar atât de mare, și de vestit, pe cât de frumos cânți, pe cât de mare îți este darul, pe atâta îți este și sufletul de hrăpăreț și de lacom! Negru tremura de frică să nu îi taie Împăratul capul. - Lăsați-l să
Editorial. POVESTEA UNEI POEZII FURATE. () [Corola-blog/BlogPost/339565_a_340894]
-
și despre ei ceva. Am scris de toți, numai de ei nu! M-am trezit lac de sudoare, mai ales când mi-am dat seama că toți erau morți și veniseră la mine, toți „în păr”. Ce să scriu despre lăutari? Până să găsesc un răspuns, văd că mâinile îmi pornesc în căutarea literelor care se așezau frumos aliniate pe ecranul calculatorului. Nu le-am băgat în seamă, eram atent la „vocea” suavă de înger care-mi „sufla” la ureche ce
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
pomeneau cu amenzile acasă! Nu se mai întâmplase nimic de când se tăiară unii, în urmă cu ani de zile, de se crucea lumea la porți de grozăvie. Nu se mai pomenise așa ceva în sat. Între timp se făcuseră aproape toți lăutari, de te și mirai cât de repede încep să cânte și „să iasă în lume”, „să mănânce varză”, cum zic ei, adică să se ducă la nunți... Astăzi îl vedeai pe câte unul cu un țambal după gât, un acordeon
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică fiartă. Era mare lucru să intri într-o bandă de lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici, poate de aia, dacă nu în fiecare casă era un lăutar
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
lăutari, era un fel de recunoaștere a talentului, dar și a maestrului care te-a învățat. Pentru că se învățau unii pe alții, la o adicătelea, toți erau maeștrii și ucenici, poate de aia, dacă nu în fiecare casă era un lăutar, cu siguranță că la următoarea erau trei, sau chiar toți. De cum se scuturau ultimii stropi de aghiasmă de pe stelba de busuioc a lui Sfântul Ion, pe care tot ei îl cântau din poartă în poartă, tocmeau trăsurile, puneau muierile să
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
înghesuiți în căruțe, printre instrumente, doar basul, ca o antenă, părea să nu țină cont de înghesuială și împingea gerul mai sus cu un cap de om. Ba nu zici că într-o vineri, nu mai știu care banda de lăutari, era să rămână... de căruță, nu din vina calului, nici a potcovarului, ci din vina... șoarecilor aciuați în țambal și contrabas. Intraseră acolo, cine știe când, de frig, probabil. Și acum la zdrăngăneală, dădeau să iasă. Îngrozit, vizitiul opri căruța
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți, obosiți, nedormiți de trei nopți. În tot acest timp luau țărâna în picioare și în piept, uneori luau cuvinte grele, care dureau mai mult decât efortul și se uitau și mai greu. Erau lăutari de țărână, nu de restaurant, cum erau Cinculeștii ăi mari și ăi mici, ăștia erau lăutari de salon. Marți, cam înainte de a răsări soarele deasupra lizierei de salcâmi din buza Oltului, se adunau la „MAT”, la Gonacu'. Nu era „matul
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
luau țărâna în picioare și în piept, uneori luau cuvinte grele, care dureau mai mult decât efortul și se uitau și mai greu. Erau lăutari de țărână, nu de restaurant, cum erau Cinculeștii ăi mari și ăi mici, ăștia erau lăutari de salon. Marți, cam înainte de a răsări soarele deasupra lizierei de salcâmi din buza Oltului, se adunau la „MAT”, la Gonacu'. Nu era „matul” lui, dar avea o cameră închiriată, de când se știe a fost așa, și așteptau să vină
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci cînd
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
avut vreo cinci-șase anișori, când, mirat peste masură, l-am văzut pe Crețeanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste șaptesprezece ani, student fiind, l-am intâlnit la Craiova, în cartierul lăutarilor din "Fața Luncii" pe Ioan Șerban (Tarzan), cobzarul cu care am pășit în universul sunetelor tulburător de frumoase ale cobzei. El m-a fermecat, m-a "virusat" pentru toată viața. Pentru sufletul lui, plecat in 1985, aprind câte-o lumânare
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > ȘTEFANIA RAREȘ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ȘI PLUGAR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moștenitoare a zestrei spirituale a vechii și în același timp tinerei Bucovine, deoarece secolele mărturisesc splendoarea înțelepciunii poporului, nu o încărunțesc, maestra
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]