801 matches
-
putea afla într-un viitor studiu. Dar, până atunci, nu putem trece cu vederea sub nicio formă sacrificiul suprem al unor evrei vasluieni (uitați prin arhive de mulți „binevoitori” care le-au citit numele dar le-au trecut sub o lașă tăcere), ce au căzut pe câmpul de onoare al Primului Război Mondial sau au fost răpuși de boli necruțătoare prin diferite spitale de campanie din Moldova rămasă liberă. Iată câteva nume de eroi evrei vasluieni: Moise Rivcu (26 de ani), Solomon Avram
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să emită vreun ordin de urmare (urmărire n.n.) sau arestare împotriva cetățenilor români sovietici (sic!s.n.) sau chiar a persoanelor ce eventual ar putea cădea sub incidența articolului 5 din Convenția de Armistițiu”. În continuarea acestei adrese, același minister, din lașă precauție, coboară garda și admite „excepțiile” următoare: „...dacă autoritățile provinciale primesc, totuși, ordine (de urmărire sau arestare n.a.) emanând de la delegații Sovietici locali, acestora li se va da urmare [dar] numai în cazul în care ordinul este scris și nominal
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arătat exact cît de puternică a fost această fascinație în secolul trecut 21 și, în parte, pentru că ideea că natura umană este violentă prezintă o oarecare atracție intuitivă, mai ales atunci cînd "faptele" par să o confirme. Ce altceva decît lașa natură umană se afla în spatele acțiunilor diabolice ale soldaților guvernamentali care au tăiat urechile sau organele genitale ale victimelor lor și le-au forțat, cu arma îndreptată spre ele, să le mănînce înainte de a le executa? E posibil ca voința
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
prin care se încearcă găsirea cauzelor violenței în natura umană. În primul rînd, sînt acele ontologii anistorice care presupun că omul este în esență rău (ca în afirmația lui Machiavelli că toți oamenii sînt totdeauna "nerecunoscători, schimbători; prefăcuți și mincinoși, lași cînd se află în pericol și dornici de cîștig")22 și deci au dificultăți în a ocoli explicațiile instituționaliste pentru a justifica de ce și cum indivizii și chiar societăți întregi sînt uneori pașnice, uneori chiar pe perioade îndelungate. În al
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rămâne, însă, valabil faptul că acest de-al treilea Brutus se încadrează în cadrul spiritual al personajelor de care este legat și prin nume. Fără îndoială, aparținea cercului republicanilor, deoarece un prieten prea fidel de-al lui Augustus sau un adept laș al politicii imperiale s-ar fi ferit să admită, din partea unor prieteni, aluzii la asasinii lui Cezar pe de o parte și la cei mai mari dușmani ai lui Augustus, pe de altă parte și chiar să recunoască insinuarea că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
viseze, Signor Leone rămâne un intelectual lucid și își dă seama că nu va avea niciodată curajul nebunesc al lui Don José, prin aceasta făcându-se, normal, nevrednic de iubirea femeii. E drept, Igeea pretinde, la fel de neîntemeiat, că ea, spre deosebire de lașul bărbat, ar fi în stare de cine știe ce nebunie, asemeni arzoaicei gitane din nuvela lui Mérimée136. În fapt, femeia se dovedește mai degrabă ridicolă, ca... Mița Baston (oare Ploieștiul nu a devenit, grație lui Caragiale, un Napoli al românilor?), căreia îi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
autori ai „complotului”, care, în mod paradoxal, ne asigură Ștefania Mincu, nu doresc, în fond, să-l asasineze pe păstorul „streinel”, ci să-l inițieze întru moarte, adică să-l salveze de orice moarte, mai precis, de moartea „rea”, urîtă, lașă, suferită cu inconștiență. Așa se justifică demersul ontologic al mioritismului. Din această perspectivă, atenția se abate spre făgașul firesc: Ființa (cu majusculă) devine capabilă să judece moartea, cu alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lor, de obicei creștini, antrenați ca să lupte și să fie neiertători, că vremurile s-au schimbat, timpul marilor cuceriri a trecut, Împărăția celor Două Continente trebuia să-și asigure viața și în condiții de pace. Îi considerau pe conducătorii lor lași și corupți pentru că refuză să i ducă în țări creștine în care să poată să-și dezlănțuie instinctele crude. De aceea, orice diversiune era binevenită. Mazilirea lui Constantin Vodă - Altîn Bei, cum i se spunea acum la Istanbul - trebuia să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
precizează echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare, itinerariul excursiei și locul de cazare pentru o noapte. Se stabilește mijlocul de transport autocarul prețul biletelor, banii necesari pentru cazare, pentru vizitarea monumentelor, pentru mici cheltuieli și pentru hrană. Se delimitează itinerarul excursiei: lași Pașcani Suceava Rădăuți Puma Marginea M-rea Moldovița Voroneț M-rea Humor Pașcani Ruginoasa Iași Elevii vor fi Îndrumați să observe În excursie: lfrumusețile naturii; 2etnografia; 3obiceiuri, tradiții; 4folclor; 5credințe religioase. Se amintește că informațiile dobândite În timpul excursiei vor fi
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
va îmbogăți pe străin; pe străinul fără patrie, pe grecul corcit, pe care îl renegă Grecia și pe care îl disprețuiește turcul; grecul parazit, Graeculus esuriens, care, pentru a avea un nume, îl împrumută de la un cartier din Constantinopol 111, lașul și trufașul, hrăpărețul și josnicul fanariot. Principatele Dunărene nu vor mai avea domn, ci fermieri generali, escroci în haină de mătase... Ca o culme a deprecierii, nobilii moldoveni și valahi vor deveni lingușitorii acestor tirani, sclavii acestor servitori... Înainte de sosirea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în povestire (narator extern, narator-personaj, alte personaje) și la posibilitatea unor interpretări duale sau multiple ale acțiunilor unor personaje în funcție de valorile promovate de text (de pildă, un dezertor poate fi admirat pentru ideile lui pacifiste sau poate fi înfierat ca laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
trag pe sfoară, recunoșteam în sinea mea acest lucru, fără să știu de ce nu alesesem calea simplă a mărturisirii. Preferasem să las în urmă un om care mă făcuse să descopăr pe Baudelaire, decât să... Preferăm să fugim în mod laș, decât să mărturisim un lucru neînsemnat. Ne despărțim de oameni pe care îi admirăm, numai pentru că... Ei, pentru ce? Pentru nimic... - N-are importanță, a continuat el așezîndu-se în sfârșit pe pat, trăgîndu-și ușor pantalonii cu dunga bine călcată. Ți-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pentru încrederea totală în instincte ce garanții aveam că ne va dărui un om liber, mândru și așteptat? Selecția naturală? În secolul nostru s-a văzut că biruitor nu iese un astfel de om liber, mândru și așteptat; ci bruta lașă, care, eliberată de orice morală, se selecționează rapid și se unește cu alte brute împotriva oricăror veleități de libertate și mândrie omorând orice scânteiere a spiritului și aruncând omul în perversiunea delațiunii, a corupției și fanatismului. Spinoza, în singurătatea sa
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Gross cu mare dispreț. ― Unde-i datoria, acolo-i patria! interveni Apostol, dar cu atâta sfială, că nimeni nu-i luă în seamă vorbele. ― Patria noastră e moartea... pretutindeni și mereu moartea, bolborosi Cervenko cu o convingere adâncă. ― Fiindcă suntem lași! strigă Gross, înflăcărat. O singură clipă de curaj general ar pune capăt tuturor mișeliilor! ― Dacă lumea ar fi ca tine! zise Varga, râzând cu atăta poftă, că toți se înseninară. Din fericire, noi, ceilalți, încă n-am uitat că, mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fugi? Nu vezi tu la luptă că te chem? Nu crede cum că tremur, nu crede că mă tem! Ș-atuncea iar răsare și fața-i slabă piere, Și ochiul fix se uită, cu spaimă și durere: "O inima mea lașă, de ce-nlemnești în sân, Sfîrșește! Și pumnarul îmi scap-acum din mâni... Dar îl voiu strânge bine... Stai... stai, nebun mișel " - Lovește crud odată și cade mort - Brigbel. {EminescuOpIV 422} GELOZIE Când te-am văzut, femee, știi ce mi-am zis
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se întâlnește cu șansa. Șansa noastră e că, deocamdată, Dumnezeu nu-și prea pune mintea cu noi. În materie de destin, contează ce visezi, dar și în ce calci. Într-un naufragiu, nu toți care prind bărci de salvare sunt lași. Cu destinul nu te poți lua la întrecere. El oricând poate da șase-șase. Nu orice popor și-a putut concentra destinul în fulgere. Biografiile mărunte au fost semnate de hazard. Celelalte sunt create împotriva lui. Destinul - un discreționar acar al
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de el - este în stare a fura încrederea celorlalți ș-a se pune în fruntea lor, pe când daca lumea l-ar fi știut, ar fi fugit de dânsul, ar fi avut propensiune de depărtare de el: aversiune. 331 {EminescuOpXV 332} ["LAȘI ȘI SPECULANȚI; VITEJI ȘI DREPȚI"] 2255 În fața poporului egiptean stăteau două popoare pelasge*: tuscolellegii* greci și erani* - Marte și M***, Marte și-a ales partea practică, artele, apucăturile industriale, chițibușurile numai a vieței dintr-o zi, M*** și-a ales
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în roz. Diferență de stil: unul declina, celălalt analiza. Diferență de alcătuire, de temperament între două mari spirite: Benjamin se marginalizează și se sinucide, Malraux se mediatizează și devine ministru. Vocația eșecului nu-i e dată oricui. Cu toată facilitatea lașă a procedeului, nu ar fi prea nepotrivit, în acest punct, să alăturăm cele două poziții. Benjamin a avut imensul merit de a face condițiile de transmitere să acționeze retroactiv asupra creației estetice, cum arată a sa Mică istorie a fotografiei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi una în care nu se pierde din vedere sau nu se ignoră rolul posesiei imateriale. (ÎI.6.2.) Centrul concepției tomiste este că lucrul care face ca gândul meu despre X să fie despre X este exact ace lași lucru care îl face pe X să fie X: ocurenta formei X. Diferența rezidă în felul în care formele există. Manieră în care Tim Crane explică procesul cognitiv intelectiv este, după părerea mea, una echivoca. Spun această deoarece există cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Ace lași lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Citind pasajul, interogația retorica a lui Robert Pasnau a cum anume am putea să nu tragem concluzia că speciile inte ligibile sunt, cel putin într un anumit mod, cunoscute? a pare a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dublu sens: pe de o parte a politicienilor corupți și pe de altă parte a lui Pamfil, ca responsabil de toate manevrele prin care aceștia au fost deconspirați. Discursul de învingător în confruntarea cu pletora de politicieni demagogi, vicioși și lași este, însă, de un optimism exagerat: Pamfil: Nu mă bucur pentru mine, Vizanti. Când am început lupta, singur și tânăr, cum eram atunci, am simțit cum se răsucește în mine și scrâșnește o țară în care voi erați stăpâni și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că îi păruse rău. Luase în considerare posibilitatea de a le trimite o a doua scrisoare prin care să le spună că de fapt nu putea veni, dar se gândi că asta ar fi făcut-o să pară nehotărâtă și lașă. Mai rău, acceptase și invitația la repetiția finală, care avea să se țină într-un restaurant local micuț, după repetiția din biserică; potrivit scrisorii care venise odată cu invitația, avea să fie o reuniune informală a oaspeților de peste graniță și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se opresc obligatoriu la orice barieră... de corali ! 57. Diplomat și galant, și-a delectat iubita cu băuturi exotice, la un bar... presiune ! 58. Supărată, soția i-a interzis a curăța pomii folosind coada ei de vulpe... polară ! 59. Sunt lași cei ce se lasă , cu plăcere, bătuți de ...vânt?! 60. Au pierdut banii precum copacii frunzele, la bătaia... Vântu-lui ! 61. Nu cred că este indicat a te ascunde în adăpostul de la subsol dacă ești surprins de canonada unei baterii...de
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
curățat cuptorul cu microunde pe interior, a simțit că avea nevoie de un impuls, așa că s-a decis să tragă cu ochiul spre viitor. Cărțile ei divine nu promiteau nimic, așa că, pentru a grăbi apelul telefonic de la Marcus, Ashling - destul de lașă - a scos cutia ei pentru dorințe. Care nu mai văzuse lumina zilei din ultimele momente ale lui Phelim. Era conștientă că asta nu era de bine. Cutia conținea șase lumânări, fiecare inscripționată cu un cuvânt - Dragoste, Prietenie, Noroc, Bani, Pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se află închis în propria sa lume, reușește s-o descopere.” (Augusto Cury) Bună! Mă numesc Andrei-Bogdan Andrieș. Am zece ani și sunt în clasa a patra la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Locuiesc în localitatea Valea Adâncă, comuna Miroslava, județul lași. Sunt un băiat cu o înfățișare plăcută, înăltuț, cu ochii verzi, părul castaniu și chipul mereu vesel. Colegii mă consideră chiar amuzant. Eu pot să vă spun că sunt harnic, bun la suflet, respectuos, cinstit, săritor la nevoie și nu
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]