1,792 matches
-
infuzia de A în timpul exercițiului de intensitate moderată (Jansen - 1986) și mare (Gaesser - 1986), crește lactatul sanguin cu aproximativ 2 mM, dar în studiile prezentate mai sus, A plasmatică a fost mult peste valoarea socotită a fi minimală pentru creșterea lactatului în sânge. Clutter în 1980, a raportat că pragul plasmatic pentru efectele hemodinamice și metabolice directe ale A, a fost aproximativ de 10% valorile pentru NA (1500 - 2000 pg/ ml). Astfel, el a conchis că la om A este de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
foarte diferită la PL pentru alergare și vâslire, dar că au existat diferențe semnificative pentru NA plasmatică, concordă și cu rezultatele echipei conduse de Clutter în 1980 și sugerează că A (și nu NA) este principala catecolamină ce influențează răspunsul lactatului sanguin în efortul incremental. Astfel, datele prezentate, susțin ipoteza conform căreia o A critică plasmatică, mai degrabă decât un PA (punctul de inflexiune), poate avea o legătură corectă cu creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului fizic gradat. S-a arătat că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și nu NA) este principala catecolamină ce influențează răspunsul lactatului sanguin în efortul incremental. Astfel, datele prezentate, susțin ipoteza conform căreia o A critică plasmatică, mai degrabă decât un PA (punctul de inflexiune), poate avea o legătură corectă cu creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului fizic gradat. S-a arătat că în anumite circumstanțe, blocajul b - adrenergic poate să nu aibă nici un efect asupra lactatului sanguin în timpul exercițiului, la o încărcătură constantă (Jensen- Urstad 1993) sau crescătoare (Hughson și MacFarlane 1981; Kaijser
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
critică plasmatică, mai degrabă decât un PA (punctul de inflexiune), poate avea o legătură corectă cu creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului fizic gradat. S-a arătat că în anumite circumstanțe, blocajul b - adrenergic poate să nu aibă nici un efect asupra lactatului sanguin în timpul exercițiului, la o încărcătură constantă (Jensen- Urstad 1993) sau crescătoare (Hughson și MacFarlane 1981; Kaijser - 1992), indicând astfel că alți factori influențează lactatul sanguin. De asemenea pentru subiecții menționați, creșterile de lactat în sânge, observate la rate de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
arătat că în anumite circumstanțe, blocajul b - adrenergic poate să nu aibă nici un efect asupra lactatului sanguin în timpul exercițiului, la o încărcătură constantă (Jensen- Urstad 1993) sau crescătoare (Hughson și MacFarlane 1981; Kaijser - 1992), indicând astfel că alți factori influențează lactatul sanguin. De asemenea pentru subiecții menționați, creșterile de lactat în sânge, observate la rate de lucru peste PL, au fost considerabil mai mari decât cele așteptate pe baza infuziei cu A în stare bazală. După Clutter (1980) o A plasmatică
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să nu aibă nici un efect asupra lactatului sanguin în timpul exercițiului, la o încărcătură constantă (Jensen- Urstad 1993) sau crescătoare (Hughson și MacFarlane 1981; Kaijser - 1992), indicând astfel că alți factori influențează lactatul sanguin. De asemenea pentru subiecții menționați, creșterile de lactat în sânge, observate la rate de lucru peste PL, au fost considerabil mai mari decât cele așteptate pe baza infuziei cu A în stare bazală. După Clutter (1980) o A plasmatică de 1300 pg/ ml, ar fi asociată cu o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
peste PL, au fost considerabil mai mari decât cele așteptate pe baza infuziei cu A în stare bazală. După Clutter (1980) o A plasmatică de 1300 pg/ ml, ar fi asociată cu o creștere de doar 2 mM/l a lactatului sanguin, acest lucru indicând că alți factori, decât A plasmatică, sau și alți factori, influențează comportarea lactatului în sânge în timpul acestui tip de exercițiu, în special la rate de lucru peste PL. Astfel, rezultatele lui Weltman din 1994, spun că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bazală. După Clutter (1980) o A plasmatică de 1300 pg/ ml, ar fi asociată cu o creștere de doar 2 mM/l a lactatului sanguin, acest lucru indicând că alți factori, decât A plasmatică, sau și alți factori, influențează comportarea lactatului în sânge în timpul acestui tip de exercițiu, în special la rate de lucru peste PL. Astfel, rezultatele lui Weltman din 1994, spun că PL, deși apare la o rată metabolică semnificativ mai mică decât PA, a fost considerabil abia la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la o A de 200 - 250 pg/ml. Se pare, că o A critică plasmatică, mai degrabă decât un prag sau un punct de inflexiune per se ar putea fi elementul de corelație cel mai puternic dintre catecolamine și creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental. Deși A plasmatică critică poate fi atinsă înainte de PA, o disociere între PA și PL, nu subminează neapărat ipoteza că A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
atinsă înainte de PA, o disociere între PA și PL, nu subminează neapărat ipoteza că A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile dezvoltării pragurilor anaerob, ventilator și al lactatului Evaluarea răspunsului lactatului sanguin la un exercițiu fizic este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
neapărat ipoteza că A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile dezvoltării pragurilor anaerob, ventilator și al lactatului Evaluarea răspunsului lactatului sanguin la un exercițiu fizic este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide, și din cauza naturii invazive a prelevării sângelui, au fost folosite diferite
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile dezvoltării pragurilor anaerob, ventilator și al lactatului Evaluarea răspunsului lactatului sanguin la un exercițiu fizic este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide, și din cauza naturii invazive a prelevării sângelui, au fost folosite diferite protocoale de estimare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide, și din cauza naturii invazive a prelevării sângelui, au fost folosite diferite protocoale de estimare a punctului de inflexiune a lactatului sanguin, utilizându-se protocoale neinvazive. Aceasta a dus la numeroase controverse privind denumirea fenomenului, cea mai bună tehnică de măsurare și dacă așa numitul punct de inflexiune al lactatului este sau nu rezultatul unei lipse de oxigen în mușchi (hipoxie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost folosite diferite protocoale de estimare a punctului de inflexiune a lactatului sanguin, utilizându-se protocoale neinvazive. Aceasta a dus la numeroase controverse privind denumirea fenomenului, cea mai bună tehnică de măsurare și dacă așa numitul punct de inflexiune al lactatului este sau nu rezultatul unei lipse de oxigen în mușchi (hipoxie musculară), ce duce la activarea metabolismului anaerob (așa- numitul prag anaerob). Între anii 1957 - 1963 Hollman și colaboratorii săi au introdus conceptul de “activarea metabolismului anaerob ca măsurare a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crescător) pe ergometrul de ciclism (creșterea încărcăturii realizându-se la fiecare 3 minute), se atinge un punct în care ventilația pulmonară crește într-o mai mare măsură decât consumul de oxigen. Din cauză că se credea că modificările de ventilație și de lactat sanguin coincid, Hollman a definit acest punct de inflexiune a ventilației ca fiind “punctul eficienței ventilatorii optime” și a sugerat că acesta corespunde “limitei performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
optime” și a sugerat că acesta corespunde “limitei performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid lactic sanguin (Wilmore și Costill - 1994). Determinarea pragului anaerob prin indici neinvazivi a fost pusă la punct de către Wasserman și colaboratorii săi pe parcursul anilor (Davis - 1985). 111.7. Aprecierea apariției pragului lactatului în funcție de pragul respirator Wasserman în 1984 definește pragul anaerob ca fiind „ nivelul VO2 din timpul exercițiului peste care producerea aerobă a energiei este suplimentată prin mecanisme anaerobe”. Ipoteza sa sugerează că într-un anumit moment al efortului fizic incremental, este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fizic incremental, este atins un punct la care cererea de oxigen a mușchiului metabolic activ, este mai mare decât furnizarea de oxigen către mitocondrie. Acest dezechilibru în furnizare față de cerere, duce la o creștere a conversiei anaerobe a piruvatului în lactat, în citosolul celulei. Din cauza pH-ului său scăzut, acidul lactic este aproape complet disociat și tamponat în cea mai mare măsură de către sistemul bicarbonat, ceea ce duce la formarea de dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că tamponarea lactatului și perturbările
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
piruvatului în lactat, în citosolul celulei. Din cauza pH-ului său scăzut, acidul lactic este aproape complet disociat și tamponat în cea mai mare măsură de către sistemul bicarbonat, ceea ce duce la formarea de dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că tamponarea lactatului și perturbările acido-bazice asociate produc modificări previzibile în schimbul de gaze. Astfel, CO2 adițional, rezultat în urma tamponării lactatului, se adaugă la cel produs normal în urma metabolismului și, în felul acesta, la pragul anaerob, nivelul de CO2 începe să crească nelinear. Această
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și tamponat în cea mai mare măsură de către sistemul bicarbonat, ceea ce duce la formarea de dioxid de carbon. Wasserman (1973) susține că tamponarea lactatului și perturbările acido-bazice asociate produc modificări previzibile în schimbul de gaze. Astfel, CO2 adițional, rezultat în urma tamponării lactatului, se adaugă la cel produs normal în urma metabolismului și, în felul acesta, la pragul anaerob, nivelul de CO2 începe să crească nelinear. Această mărire, amplifică ventilația, ducând la o creștere nelineară a volumului gazului expirat (Ve). Wasserman (1973, 1984) și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Wasserman (1973, 1984) și Koike (1992), au sugerat că modificările în schimbul de gaze (inclusiv creșterile nelineare ale Ve și VCO2 și modificările în relația dintre Ve/VO2 și Ve/VCO2) sunt determinanți preciși ai punctului în care, în timpul exercițiului crescător, lactatul sanguin și probabil cel muscular cresc nelinear peste nivelele bazale. Ipoteza de bază legată de conceptul pragului anaerob a fost combătută și apărată în ultimii ani (Brooks, 1985a, 1991a, 1991b; Davis 1976, 1983). Davis în 1985 a sugerat că atunci când
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
peste nivelele bazale. Ipoteza de bază legată de conceptul pragului anaerob a fost combătută și apărată în ultimii ani (Brooks, 1985a, 1991a, 1991b; Davis 1976, 1983). Davis în 1985 a sugerat că atunci când efortul are o intensitate corespunzătoare stării staționare, lactatul sanguin și cel muscular nu cresc la rate de lucru mai mici de 50% - 60% din VO2max. El consideră că acest fapt susține ideea că o creștere inițială a lactatului sanguin este rezultatul creșterii producției de lactat în mușchi. Brooks
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]