1,238 matches
-
între consulii celor două republici. Într-o nouă constelație a conflictului Genova a înfruntat alături de Ungaria, Austria și Padova Veneția, care se aliase cu Bizanțul și Ciprul. În 1379 amiralul genovez Luciano Doria asediază chiar Veneția, ajungând până la Chioggia, în lagună. După o mobilizare generală venețienii reușesc să încercuiască flota genoveză de la Chioggia. La 24 iuie 1380 genovezii capitulează necondiționat și după alte confruntări în decursul anului 1381, semnează „Pacea de la Torino” cu Veneția. Aceasta își va continua și după încheierea
Republica Genova () [Corola-website/Science/323326_a_324655]
-
și patrie"); apoi, desi studia dreptul la Universitatea din Cătănia, a folosit banii pe care tatăl lui i-a dat pentru a publica "I Carbonari della Montagna" ("Carbonarii de la munte") în 1861 și 1862. Această a fost urmată de "Sulle lagune" ("În laguna") în 1863. Între timp, Verga a activat în Gardă Națională din Cătănia (1860-1864), după care a călătorit la Florența de mai multe ori, stabilindu-se acolo în 1869. S-a mutat la Milano în 1872, unde a dezvoltat
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
apoi, desi studia dreptul la Universitatea din Cătănia, a folosit banii pe care tatăl lui i-a dat pentru a publica "I Carbonari della Montagna" ("Carbonarii de la munte") în 1861 și 1862. Această a fost urmată de "Sulle lagune" ("În laguna") în 1863. Între timp, Verga a activat în Gardă Națională din Cătănia (1860-1864), după care a călătorit la Florența de mai multe ori, stabilindu-se acolo în 1869. S-a mutat la Milano în 1872, unde a dezvoltat o nouă
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
unei serii de războaie care a slăbit punct de vedere economic Republică, lucrările au fost din nou întrerupte până ce i s-a comandat lui Michele Sten să le reia. După ce în 1404 a fost construit balconul care are vedere la laguna Tommaso Mocenigo a reușit cu greu să renoveze fațadă dinspre Piazzetta Sân Marco: lucrările au început în 1424, după ce Maggior Consiglio își recăpătase poziția inițială. Nouă restaurare a fost realizată sub Francesco Foscari, prin activitatea lui Bon: a fost construită
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
și biologice, au modificat procesele naturale și regimul hidrologic, astfal că astăzi trebuie luate măsuri pentru a păstra schimbul de apă și a restaura biodiversitatea și fertilitatea mediului. Limanele, din punct de vedere geografic, sunt în mod specific și precis lagune uneori salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre sau spre mare, de care sunt separate printru-un cordon litoral ("grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nisip", în rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.. Toate limanele basarabene au fost inițial văi de vărsare ale afluenților, fie ai Dunării, fie direct ai Mării Negre. În Holocen, cu aproximativ 7500 ani în urmă, aceste văi au fost inundate de mare. În locul Deltei Dunării se întindea atunci un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
munte ("Alticola") se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din România) trăiesc în zonele împădurite și pe terenurile cultivate sau cu plante spontane, de la nivelul mării
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
cele mai mari se întâlnesc în partea central sudică (Padurutalagala, 2524 m, altitudinea maximă din țară, Sri Pada, Vârful lui Adam, 2243 m). Câmpiile au o poziție periferica, însoțind țărmul (1 340 km) care, la rândul său, este marcat de lagune și plaje. Climă este tropicală cu manifestări ale musonilor de nord est (în perioada decembrie - martie) și de sud vest (iunie - octombrie) cu precipitații bogate în sud vest și în regiunea înaltă (2400 - 4000 mm/an) și mai reduse în
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
500 de ore, identică cu cea de pe plajele coastei dalmatine (Croația) și apropiată de cea a coastelor mediteraneene. Țărmul este destul de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje, lagune și cordoane de nisip. În dreptul falezelor, marea, în acțiunea ei erodantă, a făcut ca țărmul să se retragă continuu prin abraziunea din dreptul promontoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului între grindul Chituc și Bulgaria, au înălțimi ce
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
mult ca actori decât ca regizori. În decembrie 2004 a cumpărat insula Mago din Fiji de la un hotel japonez, pentru care a plătit 15 milioane de dolari și plănuiește să o transforme în locul lui personal de relaxare. Insula are două lagune și o incredibilă plajă cu nisip alb. Primul rol al lui Gibson a fost filmul australian "Summer City". De-a lungul mai multor decenii, rolurile sale, regia și producțiile sale i-au adus lui multiple nominalizări și câștigarea a numeroase
Mel Gibson () [Corola-website/Science/297253_a_298582]
-
subîmpărțita în zone diferite ca mărime, de cca. 25 de atoli și bariere de corali. Marea are porțiuni puțin adânci, din care ies la suprafață formațiuni coraligene, acoperite periodic de apele fluxului. Din anul 1969 această regiune unde se află lagune și atolii cei mai mari din lume, aparține de teritoriul australian. În anul 1942 aici a avut o bătălie navală între SUA și Japonia, bătălie care a decis oprirea invaziei japoneze.
Marea Coralilor () [Corola-website/Science/318379_a_319708]
-
sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). În limba greacă λιμένας - "limenas", înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub foma "Liman". Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea Lipovenilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în limba rusă : лиман - "liman". Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea Lipovenilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în limba rusă : лиман - "liman". Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
(numită uneori Tresse sau Batteria ) este o mică insulă (5.226 m² sau 5.257 m²) în Laguna Venețiana din nordul Italiei. Ea este situată pe canalul Vittorio Emanuele, imediat la vest de Tronchetto. A fost una dintre cele opt insule fortificate care, încă din perioada Republicii Venețiene, iar apoi sub administrațiile franceză, austriacă și italiană, au avut
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
au avut sarcina de a apăra Veneția dinspre nord. Trezze a fost una din insulele pe care s-a bazat sistemul de apărare al Veneției. Insula a fost extinsă împreună cu Fisolo, Campană și Ex Poveglia în partea de sud a lagunei, ca și Campalto, Tessera, Carbonera, Buel del Lovo (Batteria Sân Marco) în centrul lagunei. Acestea au fost, de obicei, construite în punctele de intersecție ale canalelor lagunare, acolo unde era cazul, pentru a bloca trecerea. În anul 1796 (penultimul an
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
insulele pe care s-a bazat sistemul de apărare al Veneției. Insula a fost extinsă împreună cu Fisolo, Campană și Ex Poveglia în partea de sud a lagunei, ca și Campalto, Tessera, Carbonera, Buel del Lovo (Batteria Sân Marco) în centrul lagunei. Acestea au fost, de obicei, construite în punctele de intersecție ale canalelor lagunare, acolo unde era cazul, pentru a bloca trecerea. În anul 1796 (penultimul an al Republicii Venețiene) este menționată existența unor fortificații de lemn. În 1883 toate bastioanele
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
care adăpostea sistemele de control, cazanul și un rezervor de apă. Deoarece insula nu a mai fost folosită începând din 1990, malurile sale au început să se erodeze rapid deoarece materialele poluante îngropate au început să se scurgă în apele lagunei. Intervenția autorității acvatice a început în 1993 și s-a încheiat în 1996, consolidând digurile (ridicate astfel încât să nu fie depășite de mareea înaltă) și salvând insula.
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
primul moment al incursiunii devastatoare a lui Attila în teritoriul roman, fiind urmată de devastarea marilor orașe din nordul Italiei, printre care Mediolanum și Ticinum. Populația romană, alături cu cea din localitățile învecinate s-ar fi refugiat în masă către lagune, contribuind astfel, potrivit legendei, la întemeierea Veneției, ca și a localității Grado. Cu toate acestea, o nouă Aquileia apare, deși mai redusă ca suprafață, care cunoaște o existență înfloritoare, până când intervin în scenă longobarzii, la anul 568. Astfel, este consemnată
Patriarhatul de Aquileia () [Corola-website/Science/324257_a_325586]
-
este o insulă în Laguna Venețiană din nordul Italiei. Ea face parte din sestiere Dorsoduro și este o localitate administrată de municipalitatea Veneția. se află imediat la sud de insulele centrale ale Veneției, de care este separată prin Canalul Giudecca. Ea se învecinează în partea
Giudecca () [Corola-website/Science/333367_a_334696]
-
francez. Sunt situate la coordonatele în sudul Canalului Mozambic la jumătatea distanței dintre Madagascar, situat la 385 km la est, și Mozambic, și la 110 km nord-vest Insula Europa. Atolul are un diametru de aproximativ 10 km și înconjoară o lagună cu o adâncime maximă de 15 m. Atolul este situat pe un vârf vulcanic ce se ridică de la 3000 m sub nivelul mării. Suprafața totală a insulelor nu depășește 0,2 km², și insulele nu depășesc 2 sau 3 m
Bassas da India () [Corola-website/Science/305770_a_307099]
-
ce se ridică de la 3000 m sub nivelul mării. Suprafața totală a insulelor nu depășește 0,2 km², și insulele nu depășesc 2 sau 3 m, fiind complet acoperite în perioadele de maree foarte ample. Suprafața totală, inclusiv cea a lagunei este de sub 80 km². Insula a fost descoperită de navigatori francezi în Secolul XVI și a devenit proprietate franceză din 1897. Actualmente insula este revendicată de către Madagascar, în perioada colonială franceză, până în 1960, acestea depinzând de colonia Madagascar. Insulele au
Bassas da India () [Corola-website/Science/305770_a_307099]
-
premiul întâi de poezie “”, acordat de Primăria din Piedrabuena, din provincia Ciudad Real, pentru cartea Și por mi nombre alguna vez me llamas (De mă vei chema vreodată pe nume). Din juriu au făcut parte , , și . În calitate de secretar, Mercedes Navas Laguna. A dedicat cartea prietenului Juan José Junquera, profesor de istorie a artei. Aproape în același timp, a fost finalistă la premiul Puente de Ventas din 1997 cu românul Por amor a Wolfgang Amadeus (De dragul lui Wolfgang Amadeus), o povestire despre
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
a avut loc - nu numai sub acest aspect - o reconsiderare sau, mai exact, o "re-nuanțare" a atitudinii publicistice față de opera artistului - nu in cele din urmă, datorită ciclului "Monumente în prăbușire". Projectul conceput în secolul trecut culminează cu seria "Veneția. Laguna malata" - un ”protocol al agoniei” început în anii ´90, prin care artisul propune o interpretare inedită a etern-fascinantei teme venețiene. Spațiile poetice ale imaginilor absorb firesc, în accepția criticului de artă Prof. Univ. Dr. Livia Drăgoi, «emblemele locului» motive ale
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
ascundeau afacerile cu camătă. Din anturajul lui Iancu făcea parte "Gigel Țăndărescu", zis "Roșianu", condamnat pentru tâlhărie în 1997 și implicat în reglări de conturi în lumea interlopă din Craiova; Iancu și Roșianu au fost asociați în complexul de distracție „Laguna Albastră”, precum și "Fănel Trandafir", zis "Cimino", interlop recunoscut în Craiova, care se ocupa cu camătă. Grupul infracțional condus de Iancu a fost vizat și pentru trafic de persoane pe ruta România-Austria-Spania. Iancu a fost reținut, pe 27 octombrie 2006, fiind
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]