1,913 matches
-
de celule (discuri imaginale) care, supraviețuind și suferind diferențiere celulară complexă, asigură histogeneza organelor adultului (imago) prin procese de citodiferențiere normală. Astfel, organele unei insecte adulte nu reprezintă continuarea organelor corespondente ale larvei. Același proces de apoptoză asigură eliminarea cozii larvei de batracieni anuri sau a embrionului uman, ca și diferențierea degetelor la mâini și la picioare prin moartea celulară programată genetic a celulelor de la nivelul sectoarelor interdigitale ale mugurilor membrelor, în cursul dezvoltării embrionare etc. Dar, mai mult, apoptoza asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de pe frunze sunt cunoscute sub denumirea de gale. Acestea, apar prin proliferarea țesutului foliar în urma înțepăturii unor insecte galicole care injectează la locul înțepăturii o substanță inductoare a unei proliferări celulare limitate prin care se asigură rezerva de hrană pentru larva ce va ieși prin eclozarea oului depus în înțepătură. Unele gale sunt bine delimitate de restul țesutului foliar normal, sunt rotunjite și au o creștere limitată, putând fi comparate cu tumorile benigne din lumea animalelor. Altele sunt fără o formă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
perpetuarea unei specii, într-un anumit mediu, contribuie la supraviețuire și vor fi selecționate și transmise. Cum putem înțelege (fără a accepta selecția naturală) de ce viespea adună o hrană pe care nu a văzut-o niciodată, pentru a alimenta o larvă pe care nu o va vedea niciodată. Această ciudățenie poate fi înțeleasă doar prin selecția naturală. Are viespea emoții? Definiția lui Platon conform căreia "pasiunea este un animal sălbatic care caută să scape din corpul omenesc" devine, în accepțiunea lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la 21 30șC Ciuperca se transmite prin semințele infectate sau ce ce au pe ele spori. Persistența ciupercii este asigurată în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi primăvara și pot produce infecții pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor și prezența moliei duce la creșterea frecvenței și intensității atacului acestei fuzarioze. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți (Fundulea 418), distrugerea moliei și sfredelitorului și semănarea de sămânță sănătoasă. În loturile semincere nu se admite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt sau cu îngrășăminte pe bază de azot, sensibilizează plantele la atacul de tăciune. Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoacă răni prin care ciuperca pătrunde și produce infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație corespunzătoare, o fertilizare echilibrată, combaterea dăunătorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor întregi din lan și cultivarea de hibrizi rezistenți. Din lista
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lor se usucă. Cozile frunzelor și tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscută. În anii cu primăveri ploioase și reci, stolburul nu produce pagube mari întrucât insecta este distrusă încă din stadiul său de larvă, în sol. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire se rezumă la distrugerea cuscutei și la combaterea insectei, ce poate aduce micoplasma de pe o multitudine de gazde: cartof, pepeni, tutun, tomate, morcov, lobodă, lemn câines etc. Bacterioze 8.2.7. Pătarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă și nu au valoare comercială. La plantele fără frunze, chiar și rădăcinile sunt brunificate și putrezesc. Transmitere--răspândire. Apariția micoplasmei în culturi depinde de numărul de generații a insectelor ce transmit micoplasma. Dacă larvele din sol ale insectei sunt distruse primăvara datorită ploilor și temperaturilor scăzute, boala nu apare decât rar. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire presupun măsuri de distrugerea insectelor și amplasarea culturii în terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la culturile de pe terenuri ușor acide, cu pH-ul=6-6,5. În solurile alcaline boala nu apare. Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă în solurile ușor acide până la 8 ani. Milioanele de spori din rădăcinile hipertrofiate sunt transportate în sol de râme, larve, viermi sau de apa de irigație. Prin lucrările agricole, sporii pot fi răspândiți la distanțe mari, iar dacă terenurile sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de miceliu de către larve, insecte sau apa din sol. De la un an la altul, ciuperca rezistă prin scleroți. Ciuperca atacă și pătrunjelul, păstârnacul, sfecla etc. Prevenire și combatere. În asolamentul legumicol, rădăcinoasele trebuie să revină după cel puțin cinci ani. Întreruperea se poate face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul, prin resturile vegetale infectate, iar de la plantă la plantă, prin apa de irigație. În plantă bacteria produce infecții generalizarte. Atacul este mai mare dacă pe andive se găsesc răni produse de larve sau insecte. Prevenire și combatere. Întrucât bacteria are un cerc larg de plante pe care le poate ataca, prevenirea și combaterea este grea. În asolamentul legumicol, andivele nu vor urma după cartof, ceapă, ardei, usturoi. Cultura trebuie menținută curată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
exces de umiditate. Eliminarea din marcotiere, pepiniere și livezile nou înființate a materialului infestat, trebuie să fie o preocupare constantă a pomicultorilor. Trebuie de asemenea, să se evite rănirea coletului prin măsuri tehnologice și să se combată dăunătorii ce dezvoltă larve în sol, care ar putea produce răni. Preventiv, se vor stropi pomii la baza trunchiului toamna și primăvara cu produse cuprice. În pepiniere, se vor aplica tratamente cu unele produse ca: Aliette-0,3 %, Mancozeb-0,3 % și zeamă bordoleză 1 %. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute cu un gât lung, ce conțin în interior
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din toamnă, mai ales după atacul de făinare. Din boabele distruse, nu se pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
contaminate și nespălate sau cu apa provenită din pământul contaminat. Ouăle paraziților, eliminate prin scaunele oamenilor, intră În gură odată cu apa sau cu alimentele intestate, mai ales zarzavaturi și fructe nespălate și ajung În intestinul subțire unde se transformă În larve. Acestea trăiesc În intestinul subțire În număr mare (50-100) unde perforează peretele intestinal și trec În vena portă, ficat, jumătatea dreaptă a inimii, plămâni și În gură. Larvele din plămâni sunt expulzate prin tuse, infestând persoanele din jur iar larvele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și fructe nespălate și ajung În intestinul subțire unde se transformă În larve. Acestea trăiesc În intestinul subțire În număr mare (50-100) unde perforează peretele intestinal și trec În vena portă, ficat, jumătatea dreaptă a inimii, plămâni și În gură. Larvele din plămâni sunt expulzate prin tuse, infestând persoanele din jur iar larvele din gură trec În esofag și revin În stomac și În intestinul subțire, unde se dezvoltă până la stadiul de adult. O dată cu scaunul, ouăle sunt eliminate În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
larve. Acestea trăiesc În intestinul subțire În număr mare (50-100) unde perforează peretele intestinal și trec În vena portă, ficat, jumătatea dreaptă a inimii, plămâni și În gură. Larvele din plămâni sunt expulzate prin tuse, infestând persoanele din jur iar larvele din gură trec În esofag și revin În stomac și În intestinul subțire, unde se dezvoltă până la stadiul de adult. O dată cu scaunul, ouăle sunt eliminate În exterior și ajung În apă (fântâni, pâraie, râuri) sau pe pământ unde
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ani). Treptat, ouăle devin o sursă de infestare pentru om prin apa de băut, prin fructele și legumele nespălate și prin praful din timpul jocurilor. Principalii vectori sunt muștele, viespile și rozătoarele. O parte din ouă evoluează la stadiul de larve care se localizează În intestin unde se dezvoltă până la stadiul de adult, timp de circa 2 luni, după care Încep să depună o altă generație de ouă. Manifestarea bolii În faza intestinală sau după trecere În duoden și stomac va
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
femela. Se găsește În intestinul subțire, colon și apendice, unde are loc fecundarea, după care femelele migrează spre rect și depun ouăle, În cursul nopții, la nivelul regiunii anale. După aprox. 6 ore, ouăle se dezvoltă Într-o formă de larve infestante. Contaminarea se realizează prin scărpinat când ouăle și larvele sunt luate sub unghii și duse, inconștient, la gură și la nas, de unde Începe reinfestarea. De aici ajung iar În tubul digestiv ca loc de dezvoltare a formelor adulte. Infestarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
are loc fecundarea, după care femelele migrează spre rect și depun ouăle, În cursul nopții, la nivelul regiunii anale. După aprox. 6 ore, ouăle se dezvoltă Într-o formă de larve infestante. Contaminarea se realizează prin scărpinat când ouăle și larvele sunt luate sub unghii și duse, inconștient, la gură și la nas, de unde Începe reinfestarea. De aici ajung iar În tubul digestiv ca loc de dezvoltare a formelor adulte. Infestarea se poate face la Întreaga familie prin contact direct Între
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de pelin. 4. TRICHINOZA Este o afecțiune parazitară foarte gravă provocată de Trichinella spiralis, un nematod filiform, lung de 1,5 mm (mascul) și 3-4 mm (femela). Infestarea se face prin consumul cărnii de porc, mistreț sau urs care conține larve Închistate. Ajunse În intestin, larvele sunt eliberate de capsulă și se fixează pe mucoasa duodenului. În câteva zile se maturează iar femelele pătrund În vilozitățile intestinale unde depun numeroase larve care intră În circulația sanguină prin vasele limfatice și vena
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o afecțiune parazitară foarte gravă provocată de Trichinella spiralis, un nematod filiform, lung de 1,5 mm (mascul) și 3-4 mm (femela). Infestarea se face prin consumul cărnii de porc, mistreț sau urs care conține larve Închistate. Ajunse În intestin, larvele sunt eliberate de capsulă și se fixează pe mucoasa duodenului. În câteva zile se maturează iar femelele pătrund În vilozitățile intestinale unde depun numeroase larve care intră În circulația sanguină prin vasele limfatice și vena portă. Agravarea bolii Începe din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
prin consumul cărnii de porc, mistreț sau urs care conține larve Închistate. Ajunse În intestin, larvele sunt eliberate de capsulă și se fixează pe mucoasa duodenului. În câteva zile se maturează iar femelele pătrund În vilozitățile intestinale unde depun numeroase larve care intră În circulația sanguină prin vasele limfatice și vena portă. Agravarea bolii Începe din momentul fixării În mușchii striați unde, timp de 4 săptămâni, se Închistează și eliberează toxine. Același ciclu Îl prezintă parazitul și În corpul animalului gazdă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
va avea dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree și febră iar după fixarea În mușchi apar dureri musculare spontane, erupții cutanate, alergii, urticarie, stări de sufocare, edeme ale feței și pleoapelor. În ultima fază, de Încapsulare, apar tulburări legate de localizarea larvelor În corp (cerebrale, cardiace, respiratorii, renale sau hepatice), cu evoluții, uneori, spre mortalitate (până la 5 %). Diagnosticul se pune pe baza examinării cărnii consumate, prin biopsia musculară, examen histopatologic și reacții serologice de precipitare (creșterea eozinofiliei). Tratamentele naturiste Se fac cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
formă de pară (scolex), prevăzut cu 4 ventuze și cârlige pentru fixare pe mucoasa intestinului subțire, unde poate trăi chiar câțiva ani. Dacă oamenii consumă carnea de porc sau de vită infestată, În stare crudă sau prea puțin preparată termic, larvele de tenie trec În intestine unde se fixează pe mucoasă. Aici larvele se hrănesc cu alimentele digerate iar, la maturitate, elimină ouăle, Împreună cu proglote, prin materiile fecale ce pot fi ingerate apoi de porci sau bovine, considerate ca gazde intermediare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]