828 matches
-
decât norocoasă integrare într-un inedit sintagmatic care să-i activeze (selectiv) sensurile: să-l facă expresiv și original." (Dragomirescu, 1995, p. 36). Cred că Dragomirescu se cam îndepărtează aici de cele gândite de Bréal și de Hașdeu, ducând "ideile latențe" spre niște "imagini latențe", cam în sensul "imaginilor pierdute" de care s-a ocupat G.I. Tohăneanu într-un dicționar binecunoscut. 3.2.7.2. Conexiunea pe care Dragomirescu a făcut-o între noematologia lui Hașdeu și ideea pe care el
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un inedit sintagmatic care să-i activeze (selectiv) sensurile: să-l facă expresiv și original." (Dragomirescu, 1995, p. 36). Cred că Dragomirescu se cam îndepărtează aici de cele gândite de Bréal și de Hașdeu, ducând "ideile latențe" spre niște "imagini latențe", cam în sensul "imaginilor pierdute" de care s-a ocupat G.I. Tohăneanu într-un dicționar binecunoscut. 3.2.7.2. Conexiunea pe care Dragomirescu a făcut-o între noematologia lui Hașdeu și ideea pe care el o avea despre perisintaxă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în pofida gândirii sale subtile (și, în consecință, seducătoare) Hașdeu va găsi mulți adepți care să-i preia clasificarea (sub)disciplinelor lingvistice. În același timp, consideră și el interesantă completarea adusă de lingvistul român prin propunerea noematologiei că doctrina a "ideilor latențe" evidențiate de Bréal: "Ich bezweifle sehr, ob H. für diesen letzten, allerdings sehr feinen Gedanken viele Anhänger finden wird. Ich hebe noch die Bemerkung hervor, dafs die Syntax eine Ergänzung der Morphologie șei, wie die Noematologie der Semasiologie, dafs diese
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vorba despre fragmentul care începe cu "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala..." și care se încheie cu "...urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ni se pare mult mai importantă, deoarece demonstrează că autorul era la curent cu dezbaterile contemporane din domeniu. Șăineanu nu se referă însă la miezul primelor studii semasiologice ale lui Bréal, ci mai mult la un caz particular lingvistico-psihologic: reprezentările latențe ["die latenten Vorstellungen", în vers. orig.; n.m. C.M.], semnificația cuvintelor care poate fi lămurita doar prin contextul sintactic (cf. ibidem: 4), reluate apoi prin prisma metaforicii stilistice, ținând deci mai degrabă tot de analiză sintactica decât de cercetarea sensurilor particulare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau de etimologia lor. De aici rezultă la Șăineanu și prima delimitare a obiectului semasiologiei în "cuvânt izolat" și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i aparține lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face parte din citatul hasdeian reprodus de Șăineanu. Probabil că vina atribuirii greșite n-ar trebui pusă, totuși, pe seama lui Rudolf Windisch, ci a modului defectuos în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în ediția din 1999 (îngrijita cu atenție de către Livia Vasiluță, care declara că a confruntat citatele cu fragmentele din lucrările originale) mai găsim unele locuri în care, la finalul citatului, lipsesc ghilimelele 34. În rest, se observă că aceste "reprezentări latențe" i-au suscitat întrucâtva interesul și profesorului german, deși el nu le acordă o importanță deosebită în comparație cu primele contribuții semantice ale lui Bréal. 3.3.4. Indiferent de modul în care au catalogat clasificarea în cauză (ca fiind utilă, interesantă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
structural/sintactic în accepție coșeriană?). În orice caz, pare destul de sigur că dacă ne referim la SINTAXA 1 sensul global al unei "proposițiuni" rezultă, în opinia lui Hașdeu, din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor latențe). În felul acesta, nu suntem prea departe de modul coșerian de a vedea sensul unui discurs/text sau act concret de comunicare ca rezultat al combinării dintre semnificate și desemnare, dar trebuie să recunoaștem că într-o asemenea privința "teoria
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
arăt într-un mod cât mai exact cu putință că marile spirite (cum se zice adesea) se întâlnesc uneori. (b) Din studiul lui Hașdeu despre ramificațiile gramaticii comparative se va fi reținut deja că sensul fluid (adică desemnarea) sau ideile latențe (adică, aproximativ, cunoașterea "lucrurilor") se cristalizează/condensează în timp în sensurile cuvintelor și al expresiilor. La fel, suscita interes și următoarea afirmație lapidara de la sfârșitul articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul formelor gramaticale și al cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"20; o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόημα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina a subînțelegerii ne explică, de exemplu, pentru ce chinesul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nominativ, de a treia persoană etc. Totalitatea Gloticei, astfel înțeleasă, s-ar putea represinta prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative (1882), desi îl consemnează în bibliografia generală a volumului (op. cît., p. 263). Cercetând însă cu atenție secțiunea rezervată Semasiologiei lui L. Șăineanu, am descoperit că, într-adevăr, studiul lui Hașdeu este invocat cu privire la "ideile latențe" ale lui Bréal și, mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de Hașdeu, apreciind că Șăineanu ar fi putut renunța la respectiva taxonomie (care, după părerea lui Windisch, ar fi trebuit corectata). Interesant mi se pare faptul că și lingvistul german remarcă referirea lui Șăineanu pe linia lui Hașdeu la "ideile latențe" teoretizate de Bréal, insă consideră acest amănunt drept ceva minor (mai degrabă "un caz particular lingvistico-psihologic"), considerând că Șăineanu ar fi trebuit să aibă în vedere "miezul primelor studii semasiologice ale lui Bréal" (vezi Windisch, 1991/2006, p. 230). 24
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de cultură", termenul de localism creator a prins rădăcini de cealaltă parte a munților. Teoretizat la începutul anilor '30 de către criticul literar Alexandru Dima, liderul mișcării intelectuale Thesis din Sibiu, acest fenomen propunea "cunoașterea realității și valorificarea în creație a latențelor specifice și pitorești ale locului"25, contribuind astfel la crearea de cultură națională autentică. În fapt, noțiunea se referă la tendința de pro-movare a specificului local, alături de localismul politic și administrativ, educativ și sociologic. Firește, spiritul diferitelor zone sau provincii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și aprecierii corecte a microintervalelor spațio- temporale...etc) se valorifică la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de îmbunătățire a vitezei de reacție, pe plan psihic, constă în faptul că orice acțiune intenționată a omului este precedată de o stare de preparație, numită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează mai rapid, timpul de latență este mai scurt. Acest tip de comportament trebuie învățat și exersat în procesul de pregătire și în concursuri. Dominanta acestui comportament este aceea că priza de conștiință și concentrarea atenției au în vederea numai acțiunea motoare. Semnalul, pocnetul pistolului, nu trebuie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
supraîntind, genunchiul rămâne întotdeauna ușor flexat sub un unghi de 168-1720. Profesorul de sprint, italianul C. Vittori, 1990, își exprimă propria părere privind tipul de forță care acționează în timpul startului de jos: la start, în probele de sprint, reacția sau latența este determinată printre altele și de exprimarea forței de reacție, care de fapt reprezintă efectul de forță produs de un ciclu dublu de lucru muscular: cel de întindere - scurtare. C. Vittori, 1992, realizează o clasificare a formelor de manifestare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și istorice, nu te poți separa ca într-o operație chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți cu asistență umană, dar mai ales non-umană să îți rectifici compoziția interioară, să-ți trezești latențele intelectuale și, eventual, contemplative, să te transformi, dar numai pornind de la datele din care ești constituit. Altfel nu ai mai fi tu însuți, ci o construcție improvizată, fragilă. E realist să te percepi ca pe un modern tulburat, precum H.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
față de carențe socio-culturale datorate educației deficitare la copiii proveniți din medii economice scăzute, din zone defavorizate social și/sau din familiile slab emancipate cultural. Copiii de vârstă preșcolară se confruntă cu următoarele probleme din punct psihopedagogic: capacitate de concentrare redusă, latență în gândire și redare a unor evenimente, tulburări de orientare spațiotemporale, memorie auditivă și vizuală slab dezvoltate. Din punct de vedere logopedic, copiii se confruntă cu următoarele dificultăți: auz fonematic insuficient dezvoltat, vocabular foarte sărac, neînțelegerea unor concepte de bază
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
țării. Prezența Elenei Ceaușescu pe scena publică devine mai importantă, progresiv, după sfârșitul perioadei de liberalizare, încheiată în 19737. Cultul personalității secretarului general al partidului devine tot mai prezent, acesta fiind contextul în care se va accentua, cu o anumită latență și importanța soției. "Ceremonialul celebrării Elenei Ceaușescu își are începuturile pe data de 7 ianuarie 1979, când aceasta împlinește vârsta de 60 de ani de viață și 40 de activitate revoluționară [...]"8. În presa de partid este prezentată sub două
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sub flamura aceluiași ideal, susținut de fruntașii săi cu ardoare, cu o nouă deschidere În plan universal. (III) Intervine un factor semnificativ În noua orientare a culturii noastre În această direcție. Un factor În fond decisiv prin el Însuși, prin latențele sau implicațiile sale, suportul „noii spiritualități”, proprii acestei noi generații, conștiința unei misiuni culturale ce-i aparține. Această misiune ține de spiritualitatea geniului latin Însuși, dacă - din cauze pe care Mircea Eliade le explică istoric - geniul latin se caracterizează prin
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
prin afectarea arterei spinale anterioare (deoarece PESS de la nivelul membrelor inferioare sunt transportate în special prin fascicolul dorso-lateral care este vascularizat prin artera spinală anterioară). Caracteristicile PESS care pun în evidență o leziune: 1. scăderea amplitudinii undelor > 50%; 2. creșterea latenței undelor > 10%; 3. dispariția completă a undelor. Limitările acestei metode: - evaluarea doar a sistemului senzorial, astfel că leziunile sistemului motor nu vor putea fi detectate (poate fi asociat cu monitorizarea PEM); - influența drogurilor anestezice; - interferența cu undele electromagnetice având ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]