15,723 matches
-
gîndi, simți, și scrie altfel decît FEMEIA-VICTIMĂ, imaginea prototip în care feminismul încătușează orice femeie în carne și oase. Borges, în antologiile multiculturaliste de literatură "globală" nu mai este BORGES, ci un autor latino-american, printre mulți alții, prezentat în cadrul rubricii "Latin America and the Caribbean". Nu BORGES îi interesează pe multiculturalisti, ci Borges, reprezentantul unei literaturi "victimizate" de influențele coloniale, imperialismul cultural european etc. Un simplu "signifiant" într-un univers de semne "culturale". Aceste identități CONSTRUITE de "multiculturalism" reflectă ideologiile grupurilor
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
un stil sobru, pentru a salva sutele de informații prețioase din revărsarea de pseudoliteratură. Manuela Cernat, Jean Negulescu, București, Ed. "Alo, București!", 2000. 224 pag. Maria Roșca, Maria Tănase - privighetoarea din "Livada cu duzi", vol. I-II, București, Ed. Ginta Latină, 2000. 404+400 pag.
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
Constantin Țoiu Elementul vizigot, cel maur, latin, plus grecii și fenicienii alcătuiesc substanța iberică al cărei spirit strălucește mai ales în pictură. El Greco... Velasquez... Goya... Acestui spirit i se adaugă lumina pămîntului ars de soare, firea aprigă a locului, fervoarea catolică. Să ne mai mirăm că aici
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
Londra, Paris, Florența... Clasicismul clădirii în care pătrund, proporțiile calme, primitoare, fără măreția, masivitatea celorlalte, mă fac să mă gîndesc la monumentele de același stil tipice capitalei noastre dintre cele două războaie mondiale. Poate că, la mijloc, era și spiritul latin. Oricum, intrau firesc în edificiul spaniol ca la mine acasă. Aveam gata întipărite în minte cîteva din tablourile importante ale picturii iberice. Prima pînză la care m-am oprit și m-am uitat îndelung a fost Bețivii lui Velasquez (Los
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
drrreeept înainte, așea,... capisco?... și dai într-o stradă mare dă tot, bulivard, așea,... și cum ajungi acolo-șa, mai faci o dată la stînga și dai de... cum ziseși! La Madrid, așa ceva este cu neputință. Deși te afli într-o țară latină. În sîngele spaniolilor însă curge mult sînge maur... Madridul a fost o cetate maură, de altfel, - pe numele ei străvechi Matricia dinainte de anul 1000. La romani, cum ar veni: matcă, matrice... Imprudența mea a fost că stăruisem să capăt informația
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
în carnețelul ei didactic de profesoară, încercînd să ne învețe englezește prin metodele cele mai rapide și mai moderne... Nu mai conta pentru ce ne atacam. Important, pentru profesoara noastră, era că o făceam englezește, culmea! amîndoi fiind doi scriitori latini... Temperamentul, în schimb, ne unea. Ne înjuram zdravăn, aiurea, și ca vocabular și ca gramatică. Din cauza absurdului însuși, în care ne aflam, îmi păstrasem luciditatea. Care absurd, în toate stările umane siluind logica și bunul simț, te obligă să rămîi
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
muzicianul Orchestrei Simfonice Naționale care a fost compozitor, poet, pictor și, între altele, unul din clasicii literaturii române din sec. XX. Precum Tristan Tzara sau Ionesco, Cugler s-a născut într-adevăr în România, mixtură în care se unesc moștenirile latină și slavă, claritatea și profunzimea patetică. Aceste rădăcini hrănesc poveștile sale de exilat, aceste narațiuni în care se întrepătrund inocența și zbuciumul, lăsînd un loc prin care pătrunde lumina ironiei..." Este evident că scriitorul, ajutat de discreția absolută care îi
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
care ține steagul sus, se vorbește de Ștefan cel Mare. Mai știu copiii că Ștefan a fost numit de Papa Sixt "Atletul lui Christ"?, că Papa Pius al II-lea scria în cartea lui despre valahi că sînt de origine latină, că limba lor e o limbă evident latină, pe care o pot înțelege italienii și mai cu seamă că orice valah poate înțelege un italian, dacă acesta vorbește mai rar. Adică era vorba de secolul al XV-lea, să nu
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cel Mare. Mai știu copiii că Ștefan a fost numit de Papa Sixt "Atletul lui Christ"?, că Papa Pius al II-lea scria în cartea lui despre valahi că sînt de origine latină, că limba lor e o limbă evident latină, pe care o pot înțelege italienii și mai cu seamă că orice valah poate înțelege un italian, dacă acesta vorbește mai rar. Adică era vorba de secolul al XV-lea, să nu uităm la 1450, 1455. Se mai vorbește despre
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis. E instructiv să constați că, din această cauză, sînt ratate ocazii excepționale de a se valorifica vorbe de spirit (dictonul latin nu mai are nici o căutare!), exprimări plastice, caracterizări memorabile, nume ori situații paradigmatice. Nu am în vedere exclusiv efectul artistic al intervențiilor publice, rostite ori scrise, evident diminuat de absența ori de sărăcia referințelor literare. Am în vedere un efect
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii cărturărești sub zece papi. Părintele Cezar Vasiliu, după o documentație, demnă de încredere, scrie apăsat că Dionisie a întemeiat „era creștină”, numărând adică anii de la Hristos și nu de la Dioclețian. Și adaugă părintele: „propunerea erei creștine a
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
pentru canonizare. În semnul armoniei și libertății întru credință din România, „Sf. Congregație pentru cauzele Sfinților a Vaticanului a primit dosarele de canonizare a 12 martiri ai secolului al XX-lea din Biserica Catolică de ambele rituri, Biserica de Rit Latin și Biserica Greco Catolică”. Cartea Sfinții Neamului Românesc rămâne astfel un excelent op de istorie bisericească, în arealul universal al domeniului, dar și un manual de învățătură pentru enoriași, indiferent de religia pe care o împărtășesc. Aș zice chiar pentru
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
acela care m-a văzut L-a văzut pe Tatăl" iar Dumnezeu e însăși forma Tatălui (asta se spune în Evanghelia după Ioan de mai multe ori); cea de-a doua presiune e pur și simplu aceea că, în lumea latină, a existat un sens foarte viu al ubicuității Divinului în lucruri care erau deja reprezentate de arta antică - deși în lumea latină joncțiunea între arta antică și noul accent creștin, să zicem, s-a făcut mult mai ușor decât în
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Ioan de mai multe ori); cea de-a doua presiune e pur și simplu aceea că, în lumea latină, a existat un sens foarte viu al ubicuității Divinului în lucruri care erau deja reprezentate de arta antică - deși în lumea latină joncțiunea între arta antică și noul accent creștin, să zicem, s-a făcut mult mai ușor decât în lumea greco-orientală... O atare idee poate fi găsită și la Bonaventura, care spune că, în Natură, în toate lucrurile există urmele Divinității
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
lui Eminescu pentru "dulcea limbă a trecutului", pentru "frumoasa și spornica limbă a cronicarilor". Poetul acordă o mare atenție cuvintelor specifice romanității orientale, considerând necesară modernizarea traducerilor religioase, prea obediente textelor slavone. Opera lui, în întregime, relevă continuitatea fondului primordial latin, marea capacitate de asimilare a neologismelor romanice și dezvoltarea fabuloasă a conotațiilor. Prelund o idee a lui Sextil Pușcariu, Gh. Bulgăr mai observă că anumite poezii (Somnoroase păsărele, Mai am un singur dor) folosesc numai cuvinte de origine latină, acestea
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
primordial latin, marea capacitate de asimilare a neologismelor romanice și dezvoltarea fabuloasă a conotațiilor. Prelund o idee a lui Sextil Pușcariu, Gh. Bulgăr mai observă că anumite poezii (Somnoroase păsărele, Mai am un singur dor) folosesc numai cuvinte de origine latină, acestea reprezentând peste 85 la sută din lexicul eminescian, cum o probează Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu. Poetul se dovedea așa de profund cunoscător al subtilităților limbii române, încât era consultat de filologi reputați, ca de pildă Al. Lambrior
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori - sau ascultători - sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori - sau ascultători - sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
de violoncelistul Marin Cazacu. A fost un veritabil act de credință în marile adevăruri ale muzicii. I-au stat alături pianista Steluța Radu și tânărul violoncelist Răzvan Suma. "Andante religioso", pentru două violoncele și pian este o emanație a spiritului latin de sorginte franceză, atitudine creatoare ce desemnează anii de tinerețe ai lui Enescu. L-am reîntâlnit pe maestrul nepereche al muzicii noastre în raportări dintre cele mai caracteristice, ingenios puse în program de pianista Lena Vieru, un muzician al cărui
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
marile împliniri ale domniei lui Cuza (secularizarea averilor mînăstirilor închinate așezămintelor de la Muntele Athos, reforma agrară, precedată de lovitura de stat de la 2 mai 1864 datorită împotrivirii marei boierimi, adoptarea Codurilor moderne în legislația românească, introducerea, în 1863, a alfabetului latin, alegerea Bucureștiului drept capitală a țării). Cînd vine vorba de detronarea lui Cuza Vodă, autorul e mai zgîrcit în evidențierea unor argumente defavorabile domnitorului, cum ar fi tendința sa netă spre cezarism (care a alăturat, în aceeași conjurație, și pe
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
centru de artă, "Petöffi Cultural Center". Neavând șansa unui astfel de lăcaș, avem în America norocul (vai, disprețuit și de ambasadă, și de politicienii din țară!) unor admirabili susținători ai valorilor românești în Statele Unite. D-na Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul Potomacului, incapabili
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
care dorește a o afirma personal: "Înainte era Wellek, erau alții, Escarpit, de pildă. Biografia ideii de literatură aduce o serie întreagă de elemente noi și, în plus, este o istorie a ideii de literatură, de la apariția sa, de la decalcul latin grammata = literae, pînă la următorii două mii de ani de istorie. Cine a mai scris așa-ceva? Este prima istorie completă a ideii de literatură. Deci, ca "români", nu avem nici un motiv de complexare, de umilință". Aidoma unui poet simbolist, Adrian
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
făcut un act conform cu spiritul ei și chiar cu politica Franței. Credința noastră nestrămutată este că Franța nu ne va părăsi, căci ea nu va voi a lăsa neîndeplinit dorul de renaștere al unui popor întreg, un popor de viță latină ce se rudește cu marele popor francez". Cerea, deci, ca Franța să recunoască dubla alegere a lui Cuza. Aceasta, i-a răspuns ministrul de Externe, depinde de decizia împăratului Napoleon al treilea. A fost primit chiar a doua zi, deși
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]