1,578 matches
-
1944, am primit, pe când mă găseam la serviciu, doi ofițeri sovietici. Cu ajutorul translatorului, căpitan Rusu Victor, am aflat că noii sosiți se prezintă sub numele de locotenent colonel Alexandrov și maior Karandașev, ofițeri de legătură ai Serviciilor de Informații din Legația sovietică de pe lângă Comisia Aliată de Control. Am fost rugat ca, săptămânal, să le predau materialul informativ referitor la situația internă, motivând că ar putea interesa serviciul din care fac parte. Cu acest scop, au propus să ia contract cu mine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lor, "de la palatul lui Montezuma până la malurile din Tripoli". (5) Elevii americani sunt familiarizați cu imagini glorioase: intrarea ofițerilor în Mexic, în 1847, sub comanda generalului Quitman, bărbos, cu hainele în dezordine și cu sabia în mână, apărarea îndârjită a legațiilor străine la Pekin, împotriva Boxerilor, luptele cu arme albe în tranșeele germane din pădurea Belleau, în 1918; dar imaginea cea mai răspândită și cea mai iubită este cea a micului grup care înalță drapelul în-stelat la Iwo Jima, insulă smulsă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înduplecat să recunoască diplomele Universității Noi101. Același lucru s-a întâmplat și în România, unde, fără să existe o reacție guvernamentală expresă, diplomele Universității Noi erau puse sub semnul întrebării în anumite situații 102. Mai mult, în corespondență diplomatică dintre Legația României de la Bruxelles și Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București de la începutul anului 1899 se vorbea despre "propagandă socialistă" ce se făcea la Universitatea Nouă103. În plus, titlurile emise de Universitatea Nouă se mai găseau și în atenția unei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
medicinei în țară"; acesta s-a adresat Ministerului Afacerilor Străine pentru că reprezentanții diplomatici ai României la Bruxelles să verifice dacă asemenea diplome dădeau "titularilor lor dreptul de a esercita medicină în Belgia fără a mai depune vreun alt examen"9. Legația României din Belgia a luat legătura cu Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles, iar în 24 iunie 1886 primea răspunsul că diplomă lui Segărceanu nu avea un caracter așa numit "legal", deținătorul ei neavând drept de practică în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din Belgia (în Franța, 146; în Germania, 57; în Austria 18; în Italia, șapte; în Elveția, cinci; în alte țări, numărul era mai redus)29. Cât privește situația diplomelor eliberate de Universitatea Nouă, aceasta era clarificata într-o corespondență dintre Legația României de la Bruxelles și autoritățile din cadrul Ministerului Internelor și al Instrucțiunii Publice al Belgiei din noiembrie decembrie 1900. Oficialul din minister răspundea Legației României că Universitatea Nouă nu elibera decât diplome cu caracter științific 30. Celelalte universități (două de stat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
redus)29. Cât privește situația diplomelor eliberate de Universitatea Nouă, aceasta era clarificata într-o corespondență dintre Legația României de la Bruxelles și autoritățile din cadrul Ministerului Internelor și al Instrucțiunii Publice al Belgiei din noiembrie decembrie 1900. Oficialul din minister răspundea Legației României că Universitatea Nouă nu elibera decât diplome cu caracter științific 30. Celelalte universități (două de stat, cele de la Liège și Gând, respectiv două private, Universitatea Liberă din Bruxelles și Universitatea Catolică din Louvain) puteau elibera atât diplome științifice, cât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
despre un examen propriu-zis pe care trebuia să-l dea titularul, ci de o verificare din partea juriului că ea a fost emisă în condiții legale. Acesta era răspunsul pe care-l dădea Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles Legației României în Belgia în 6 / 17 martie 189831. Am găsit în arhivele belgiene, așa cum arătat în capitolul anterior, numele unui doctor în drept de la Universitatea din Bruxelles (probabil de la Universitatea Liberă, deși, așa cum am precizat mai sus, în listele noastre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și au cerut imperativ să li se acorde "schimbul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
examen în cursul unui an universitar), li se retrăgea dreptul de schimb avantajos (art. V, VI). Schimbul avantajos, adică, întocmirea, verificarea listelor, controlul etc., cădeau în sarcina unei comisii formate dintr-un reprezentant al Ministerului de Finanțe și unul al Legației României la Bruxelles (art. VII, VIII). În fine, studenții aveau obligația că după încheierea studiilor să anunțe comisia de schimb pentru a fi șterși din lista (art. IX). În 1919 pe lista anexă a adresei în care se vorbea despre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles (art. VII, VIII). În fine, studenții aveau obligația că după încheierea studiilor să anunțe comisia de schimb pentru a fi șterși din lista (art. IX). În 1919 pe lista anexă a adresei în care se vorbea despre tulburările de la Legația României la Bruxelles, erau înscriși 64 de studenti cu drept de a primi schimbul de favoare, dintre care 15 erau rezidenți la Anvers, 13 la Bruxelles, trei la Gând și 33 la Liège49. Studenții rezidenți în Bruxelles erau: Nicolae Dariu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și Sergiu Tumarkin, respectiv Lidia Hondron, Ludmila Dontchilo, Valentina Eustațiu și "Mme Stănicel Jeanne" (în total 31 de nume)51. Facem precizarea că Moritz Schönfeld, după ce obținea titlul de doctor în drept (15 iulie 1921), nu mai figură în datele Legației României de la Bruxelles printre cei ce beneficiau de schimbul de favoare 52. Acestora li se adăugau 70 de studenți și soții de studenți din lista de la Liège (deși delegatul Ministerului Finanțelor, M. Nicolau, inventariase 74 de nume; între acestea era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
lista de la Liège (deși delegatul Ministerului Finanțelor, M. Nicolau, inventariase 74 de nume; între acestea era și cel al lui Aurel Dobrescu, care se regăsea în anumite luni și pe lista de la Bruxelles)53. Un an mai tarziu, în documentele Legației României de la Bruxelles erau înregistrați doar doi studenți de la Bruxelles în lista beneficarilor schimbului de favoare; aceștia erau Mihail Nicolau, aflat în anul al II-lea la economie (poate doar o potrivire de nume cu delegatul Ministerului de Finanțe al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
soție de student), 70 la Liège (dintre care două studente și șase soții de studenti) 72 în iunie și cinci la Louvain (dintre care trei studente și o soție de student)57. Dintre cei 103 studenți din lista din iunie, Legația României de la Bruxelles avea informații că în anul respectiv își încheiau studiile patru tineri de la Anvers și trei de la Liège58. În anul universitar 1922-1923, documentele oficiale înregistrau pentru luna ianuarie 1923 doar trei studenți din Bruxelles care beneficiau de schimbul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în același timp) și Al. Bacaloglu 59. În aceea luna schimbul de favoare mai era aprobat pentru opt studenți de la Gând și 30 de la Liège60. Datele noastre cu privire la schimbul avantajos au ca punct final anul universitar 1923-1924, când în documentele Legației de la Bruxelles se găseau 2 studenți de la Bruxelles (Stroescu și Goldenberg), 36 de la Liège și unul de la Louvain (tabelul însoțitor al adresei din 15 septembrie 1923 mai preciza că opt studenți de la Gând, care se găsiseră în listele din 1922-1923
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Într-o corespondență intensă de la finele lui 1903 și începutul lui 1904 între Mathilda Ilian, mama unui tânăr din Brăila, pe numele lui Victor Eminescu, ce se pregătea să intre la Facultatea de Drept a Universității Libere din Bruxelles, si Legația României din Belgia, am gasit numele lui Vasile G. Butză, la vremea aceea student al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles 1. Asupra să plana atunci suspiciunea că l-ar fi înșelat pe novicele lui tovarăș, cel puțin așa
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
așa a reieșit din epistolele mamei furioase și îndurerate, dispărând cu vreo 80 de franci, ce aparțineau lui Victor Eminescu; acuzația mamei se oprea și asupra lui Florian Becescu, poetul neurastenic al Piteștilor începutului de veac XX, dar în urma verificărilor Legației României de la Bruxelles, acesta din urmă nu părea să fi fost implicat 2... Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române așa semna într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
începutului de veac XX, dar în urma verificărilor Legației României de la Bruxelles, acesta din urmă nu părea să fi fost implicat 2... Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române așa semna într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
acestea începeau oficial, regularizându-și, cu acea ocazie, situația de bursier 5. Nu a reușit să se înscrie, așa cum și-ar fi dorit, direct în anul al III-lea, întrucat studiile sale din România nu au putut fi echivalate. Prin Legația României de la Bruxelles a solicitat în mai multe rânduri Ministerului Lucrărilor Publice de-a lungul toamnei anului 1898 să i se trimită "programele relative șcólelor de fii de militari, de officieri și a Șcólei speciale de Artilerie și Geniu de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
electricitate 108. Așadar, studentul nostru reușise să încheie în perioada 1898-1900 trei ani de studii la Facultatea Tehnică a Universității din Liège, numai că ajutorul financiar al Ministerului Lucrărilor Publice se încheia în 1900... Pe la începutul anului 1900 solicită sprijinul Legației României de la Bruxelles pentru a-și primi de la București actele de studii anterioare plecării în străinătate, precum și o suplimentare a bursei de 150 de lei, acordată de Ministerul Lucrărilor Publice, pentru plata taxelor de studii; obținea documentele prin februarie, nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o suplimentare a bursei de 150 de lei, acordată de Ministerul Lucrărilor Publice, pentru plata taxelor de studii; obținea documentele prin februarie, nu și suplimentarea, cerere pentru care primea răspuns negativ în mai 19009. În aceeași perioadă, prin martie, transmitea Legației și certificatele de studii pentru anul academic în curs, care la rându-i urma să notifice Ministerul Lucrărilor Publice cu privire la progresele bursierului 10. În iunie reînnoia cererea de sprijin financiar suplimentar pentru plata taxelor, rugându-l pe Eugen Mavrodi să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a avut câștig de cauză, căci studentul nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu, prin intermediul Legației României la Bruxelles, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, căruia îi cerea, cu aceleași artificii de limbaj, un ajutor pentru studii pe o perioadă de 10 luni14. Diplomatul român s-a învoit și de această dată, sprijinind demersul tânărului, dându
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
3 lei kila... Scuzați-ne niște ast-fel de întrebări. Începând cu bine acesta voi ști a vé fi recunoscător. Zlătescu 25 În finalul scrisorii am regăsit o notă, datata 11 / 24 noiembrie 1900, care aparținea probabil unui oficial al Legației României de la Bruxelles în care se preciza că au fost transmise corespondentului datele solicitate cu privire la comerțul cu carne / animale vii pe care acesta din urmă dorea să-l inițieze cu Belgia: "S'a semnalat că 'nainte de a intra în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în România, care se regaseau în dosarul său de student. Până prin 1902 s-a derulat corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat de tatăl său, preotul Ilie, ce locuia în București, pe strada Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa de noi mai sus, tânărul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
București, pe care il reține pe nedrept" și să certifice Depozitului de furaje din capitală că "a lipsit din țară pentru studii timp de un an de zile care timp [a] fost acolo la Bruxelles până la 1 octombrie 1900"31. Legația României de la Bruxelles a investigat situația reclamata de Petre Zlătescu și a transmis Administrației Centrale a Ministerului Afacerilor Străine de la București, într-o anexă la corespondență diplomatică, următoarele: Bruxelles, 30 Novembre / 13 Decembre 1900 MAS Bucuresci Dle Ministru, Dl. Petre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrul României la Bruxelles îi trimitea lui Ilie Zlătescu o misiva în care-i spunea textual că așteaptă "răspunsul de la Universitatea Nouă pentru eliberarea diplomei"37. Dar dincolo de problema diplomei și a taxelor de școlaritate, corespondență dintre Petre Zlătescu și Legația României de la Bruxelles avea ca obiect și recuperarea de către cel dintâi a unor bijuterii ce le pusese gaj pentru împrumutul contractat pe la sfarsitul primăverii anului 1900. În cursul lunii mai 1900, tânărul Zlătescu solicitase reprezentanței diplomatice a României în Belgia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]