27,002 matches
-
pe rolul instanței judecătorești. ... 23. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens, spre exemplu
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei măsuri privative pe nedrept“. Consideră că teza referitoare la măsura privativă luată pe nedrept nu implică, în mod necesar, o analiză a legalității măsurii privării de libertate. Or, redefinind și reconfigurând instituția al cărei sediu de reglementare a fost în Codul de procedură penală, și nu într-o normă cu caracter civil încă de la origine, legiuitorul a făcut ca tocmai în acest
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
judiciare. Observă că ideea subzistă, însă aplicarea ei este restrânsă prin reconfigurarea mijlocului legal, prin soluția legislativă. Apreciază că prezintă relevanță conținutul lingvistic al normei, în condițiile în care formularea „arestare pe nedrept“ nu este în mod necesar tangentă cu legalitatea actelor de procedură sau cu culpa organelor judiciare. Apreciază că principiul constituțional al egalității în fața legii este inoperant în contextul social actual, întrucât persoane care se bucură de aceleași drepturi și libertăți și care sunt contemporane au parte de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
stabilește la nivel legal înființarea și competența generală a comisiilor de disciplină, ceea ce corespunde întru totul exigențelor impuse de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al legalității, precum și de art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. Spre deosebire de alin. (5) al art. 79, care dădea în competența Guvernului stabilirea, prin act administrativ cu caracter
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
la numărul de judecători, ci și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că analiza legalității compunerii instanței nu se poate raporta la soluția pe care aceasta a pronunțat-o, ci la calificarea pe care instanța învestită să judece a dat-o căii de atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate face abstracție de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. (3) Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei. (4) În situația în care plângerea a fost depusă
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. ... (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; ... 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
7^1) este definitivă. (9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă. ... VIII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Soluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel București, Secția I
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
un proces echitabil. Verificarea se face însă în limitele stabilite referitoare atât la persoana, cât și la calitatea pe care o are apelantul, iar în cadrul acestor limite, instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele ce țin de legalitatea și temeinicia hotărârii atacate. Se constată că dispozițiile art. 417 și art. 418 din Codul de procedură penală fac referire la apel, în general, nu și dacă apelul declarat vizează motive de nelegalitate sau netemeinicie, astfel încât instanța de apel
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
neconstituționalitate îl reprezintă atât dispozițiile art. 41 alin. (5^4) din Legea nr. 119/1996, cât și Legea nr. 14/2018, în ansamblu. ... 15. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (1) privind libertatea individuală și siguranța persoanei, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată, art. 51 alin. (1
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător“. De asemenea, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
a acordat cetățenia română, într-un anumit termen de la data depunerii jurământului de credință față de România, având în vedere caracterul personal al acestei cereri și fără ca prin aceasta să contravină dispozițiilor art. 1 alin. (5) privind principiul legalității. ... 26. O asemenea soluție legislativă nu este de natură să contravină nici prevederilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care, în accepțiunea sa largă, cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a-și valorifica
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
legale etc.). Subsemnatul, ..................................., în calitate de persoană împuternicită de ordonatorul de credite, confirm pe propria răspundere că am realizat verificarea documentelor justificative menționate în prezentul borderou centralizator și, ca urmare a acestei verificări, confirm că sunt îndeplinite toate condițiile de legalitate necesare în vederea vizării acestora pentru „Bun de plată“. Semnătura persoanei împuternicite Ordonatorul de credite, .............................. (numele în clar și semnătura) Coordonatorul AP-USTACC, ............................. (numele în clar și semnătura) Anexa nr. 5 MACHETA de raportare a indicatorilor de evaluare (fizici și de
ORDIN nr. 101 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251157]
-
respectiv cu dispozițiile art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor criticate încalcă obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate a acestora, fiind circumscrise principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 12. Astfel, se arată că normele criticate nu precizează pentru care autorități și instituții publice centrale și locale sunt oficiale limitele teritoriale modificate fără respectarea art. 22 din Legea nr. 215/2001, și
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind principiul securității raporturilor juridice, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind principiul legalității, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului și art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituționale și alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administrației publice locale, a teritoriului
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
nu numai existența posibilității generale recunoscute de lege de a accesa sistemul în baza credențialelor primite în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, ci și a procedurilor specifice referitoare la exercitarea acestor atribuții în concret. Ca atare, s-a apreciat că legalitatea accesării trebuie analizată strict, atât prin prisma competențelor și atribuțiilor de serviciu prevăzute de lege, cât și prin prisma procedurilor instituite de lege privind îndeplinirea concretă a acestor atribuții și îndatoriri de serviciu. Dacă, însă, s-a parcurs procedura specifică
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
au legătură cu cauza, nu și cele ce vizează celelalte instanțe judecătorești. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens Decizia nr.
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
garanțiile dreptului la un proces echitabil (a se vedea și Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020, paragraful 22). ... 19. Referitor la dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, criticate din perspectiva încălcării proporționalității sancțiunilor, parte a principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și a încălcării principiului proporționalității, consacrat de art. 53 alin. (2) din Constituție și de art. 6 din Convenție, prin Decizia nr. 279 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 22, Curtea a
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
publică furnizează, la termen și complet, informațiile necesare. (pct. 3.2)“, „Utilizatorii folosesc serviciile PatrimVen în situația în care autoritățile/ instituțiile publice trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, precum și pentru realizarea schimbului de informații. (pct. 3.4)“ etc. Analizând legalitatea ordinului, instanța constată: Legalitatea unui act administrativ se analizează în raport cu întregul sistem juridic de nivel superior, în special în raport cu actele normative/administrative în baza cărora este emis. În acest sens sunt incidente atât dispozițiile de principiu conținute
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
și complet, informațiile necesare. (pct. 3.2)“, „Utilizatorii folosesc serviciile PatrimVen în situația în care autoritățile/ instituțiile publice trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, precum și pentru realizarea schimbului de informații. (pct. 3.4)“ etc. Analizând legalitatea ordinului, instanța constată: Legalitatea unui act administrativ se analizează în raport cu întregul sistem juridic de nivel superior, în special în raport cu actele normative/administrative în baza cărora este emis. În acest sens sunt incidente atât dispozițiile de principiu conținute de art. 1 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Din cele expuse mai sus rezultă că respectarea principiului legalității presupune nu doar ca un act administrativ să nu contravină vreunei prevederi de nivel superior, ci și (chiar în primul rând) să existe o dispoziție normativă/administrativă superioară care să permită emiterea actului în discuție (să existe deci un temei juridic
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. ... 23. Or, ca urmare a admiterii excepției de
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
audiere are următoarele atribuții: a) stabilește prin rezoluție primul termen de convocare a părților, locul și ora la care vor avea loc ședințele completului de audiere, cu minimum 5 zile calendaristice înainte de data ședinței, prin grija secretariatului; ... b) verifică legalitatea constituirii completului de audiere; ... c) conduce ședințele completului de audiere; ... d) coordonează activitatea completului de audiere și a secretarului acestuia; ... e) reprezintă completul de audiere în fața autorităților sau instituțiilor publice, precum și în fața oricărei alte persoane fizice sau
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]