1,271 matches
-
a istoriei umanității, covârșitoarea majoritate a populației a fost analfabetă. Sub presiunea dezvoltării economice și culturale, durata obligativității școlare a crescut treptat, pentru ca în prezent țările dezvoltate să ajungă să aibă o participare de masă în învățământul superior și să legifereze programele obligatorii de formare continuă. Să invocăm din nou cifrele. Statisticile UNESCO menționează că astăzi există în lume cu mult peste un miliard de elevi și studenți, dintre care circa o jumătate de miliard sunt în școala secundară și peste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trăim. Nu e nici o jucărie, spre exemplu, și nici un simplu amănunt de conveniență oficială faptul că Într-o dimineață, noi, scriitorii ne-am trezit și am citit În ziare despre un decret numit: Pentru stimularea activității științifice, literare și artistice, legiferat după reguli cum n-au fost la noi, de către Însuși Prezidiul Marii Adunări Naționale, la propunerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, - decret În care e vorba nici mai mult nici mai puțin decât de vreo Cincisprezece premii de câte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
formulări ale imperativului categoric, și legi morale particulare. Asemenea legi morale ca „Să nu minți!”, „Să nu ucizi!” sau „Să nu furi!”, observă Paton, au și determinări materiale, empirice deoarece ele interzic un anumit act concret. Criteriul suprem al moralității legiferează, dimpotrivă, în mod necondiționat. Datoriile sau interdicțiile morale care rezultă din aplicarea imperativului categoric, în cele mai diferite situații, sunt obligatorii fără excepție. Este ceea ce le deosebește de legi morale cum sunt cele menționate mai sus, care nu sunt interdicții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
clădirea viitorului social, chiar în condițiunile de inferioritate politică în care se află azi în unele țări ș...ț. Ce poate aduce femeia în asistență?” - se întreba prestigioasa susținătoare a cauzei feminismului. „Femeia, prin esență, e animatoare. Azi când nu legiferează încă, rolul ei e să vegheze ca aplicarea să învie litera legii în asistență, mai ales prin care dreptatea bolnavă încearcă să se însănătoșeze”1. Dar pentru a putea valorifica pe deplin spiritul său gospodăresc, de sacrificiu, de devotament și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
corpului didactic să ia parte la slujbele religioase din capelele școalelor, stabilindu-se o colaborare mai strânsă între școală și biserică. Cerem cenzurarea literaturii pornografice, care otrăvește tineretul, literatură ce este o primejdie pentru națiunea întreagă. Comisia legislativă: să se legifereze cât mai neîntârziat codul familiei, care să ocrotească femeia și copilul. Să se ceară concursul femeii la noua modificare a codului civil, spre a-și spune cuvântul în chestiunea tutelei și a cercetării paternității etc. Cerem modificarea legii de procedură
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se realizează pe celulele elementare ale acestuia în mod individual. Spre exemplu, celula elementară A3-B3-C3 se referă la conformitatea cu cadrul normativ a activității de control din structura activității 2. * * * Reorganizarea sistemului de control intern, în baza cadrului controlului intern legiferat în România <footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. footnote> , nu va avea șanse de reușită decât
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a consemna „momente de importanță deosebită în istoria nouă a Academiei”. Autorul anticipează și posibilele limite ale unei astfel de inițiative, căreia i s-ar putea obiecta „neuniformitatea prezentării institutelor, publicațiilor, personalităților”. Volumul se deschide cu expunerea conținutului documentelor care legiferează funcționarea forumului academic (decrete, statute, hotărâri). Tot de aici poate fi aflată structura Academiei Române la 31 decembrie 1990, pot fi consultate stenogramele adunărilor generale extraordinare din 22 ianuarie și 2 februarie 1990. Secțiunile următoare vizează unitățile de cercetare științifică ale
ACADEMIA ROMANA. ANUAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285145_a_286474]
-
societatea românească, prin invitații pe care i-au adus și temele abordate. Anul debutează așadar sumbru. Foarte curând, România Începe să piardă procese la Strasbourg, În general legate de case și moșteniri. Prin Parlament trece și noul Cod Penal, care legiferează falimentarea presei. Financial Times vorbește despre „coșmarul demografic” al României la Începutul mileniului, iar noul șef al Parchetului Național Anticorupție afirmă cât se poate de limpede starea de fapt a economiei românești și a relațiilor din jurul acesteia: corupția e o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
articulărilor de tip caleidoscopic. Așa cum arăta și D. Lyon: oamenii de știință trebuie să fie mult mai modești decât până acum; așadar, în loc să facă declarații definitive, ei nu pot decât să exprime opinii. După cum spune Zygmunt Bauman, intelectualii nu mai legiferează, ei doar interpretează (1998, p. 47). Caracteristicile contextului epistemologic postmodern au favorizat dezvoltarea științelor socioumane; abandonarea canonului „cunoașterii științifice” moderne a stimulat o întoarcere autoreflexivă a acestor domenii, o abandonare a raportării la standarde externe. Fragmentarea și integrarea devin astfel
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ale unei filozofii politice caduce, pe care nici nu o mai înțeleg". I se părea mai importantă distrugerea "oligarhiei birocratico-financiare, care ne domină și ne demoralizează", decât facerea sau desfacerea legilor. Și toate ideile acestea au rodit, căci în timp ce Parlamentul legifera, forțele revoluționare se pregăteau să răstoarne obositele așezări politice. Ca și Antero de Quental, istoricul Oliveira Martins lucrează din răsputeri la dezagregarea statului liberal și constituțional portughez. Critica pe care o face liberalismului, mai ales în cele două volume ale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
purtată cu Centrul Catolic, amintește că Republica Portugheză (după însăși mărturisirea lui Machado des Santos) este opera masoneriei, - iar Biserica condamnă masoneria; Republica a despărțit religia de Stat și Biserica este împotriva acestei despărțiri; Republica a laicizat familia și a legiferat divorțul, - iar Biserica osândește familia laică și divorțul etc. etc. Încercările Centrului Catolic de a colabora cu Republica s-au dovedit, până la urmă, zadarnice, pentru că îndată după căderea lui Sidonio Paes, Centrul a fost desființat de noul guvern democrat, iar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
că e codul «creditorului» adică al spolierii, fără să crâcnească o vorbă despre faptul că este firesc să fie așa, deoarece niciodată relațiile sociale nu vor putea fi cârmuite după un cod al «debitorului», pentru că nicicând nu se va putea legifera că cel care, de pildă, împrumută o sumă de bani, poate să n-o mai restituie; că poți, cu alte cuvinte, să nu-ți respecți - fără nici o consecință - obligațiile pe care ți le asumi Cât despre Codul penal, acesta, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
n-o mai restituie; că poți, cu alte cuvinte, să nu-ți respecți - fără nici o consecință - obligațiile pe care ți le asumi Cât despre Codul penal, acesta, de asemeni, n-are cum să se schimbe, căci nimeni nu va putea legifera că furtul, de pildă, poate rămâne nepedepsit. În schimb, pentru lichidarea adversarilor de opinie se vor inventa infracțiuni, dictatura va opera în plin. Se va instaura teama, aceasta va schilodi societatea, să ții minte, dumneata ești tânăr.” Își trecu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
asupra arhitecturii ne sunt cunoscute prin tratatul lui Vitruvius, De architectura. El este singurul autor antic de la care avem informații despre sistemul de proporționare grecesc. Astfel, proporțiile armonioase se află la originea frumuseții, iar canonul tinde să fixeze și să legifereze acest fapt. Obținerea, fixarea și legiferarea frumuseții este rezultatul armonizării sau “consonanței” părților între ele și cu întregul. “Ordinatio” privește adecvarea edificiului la scop, “dispositio” corespunde viziunii edificiului după proiecțiile verticale și orizontale, “distributio” se referă la convergența economică a
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cine-l are/ pregătit în el pe Da și, spunându-l, dincolo merge“ avertiza grecul din Alexandria. Mută cartea de pe masă pe noptieră, de acolo pe radio, pe canapea. „De ce în Senat e această apatie? De ce stau senatorii și nu legiferează? Pentru că azi vor sosi barbarii...“ Liniște, umbre leneșe în jocul zilei, fețe supte, furișându-se pe străzile întunecate și murdare. Ușa se clatină, parcă. Un tânăr palid, păr moale, ondulat. Mustață lungă și zâmbet sfios. Cicatrice mică, lângă sprânceană și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Revenirea organicului în viața societăților noastre, adică a conjugării acestor lucruri opuse care sunt sufletul și materia, impune o gândire organică. Prin aceasta vreau să spun o atitudine fenomenologică susceptibilă a ști, luând în considerare imaginile, să califice înainte de a legifera. Grija pentru denumiri exacte fiind, o știm de mult, fundamentul însuși al organizării sociale necesare. Dar ea nu poate fi făcută în contrasens. Potrivit înțelepciunii chineze, Tseu-lu îi spune lui Confucius: "Nobilul Wei se gândește să-ți încredințeze cârmuirea. Care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
veselă pe care o aud îmi confirmă că o vizită la Murfatlar e totdeauna un mijloc forte de a le dovedi străinilor că nu s-au ostenit degeaba venind la noi, dar cum, din punctul meu de vedere, se poate legifera, oricând, prohibiție totală, prefer să scap de zgomotele pe care le fac dansatorii cu bețele. E o zi de toamnă frumoasă, frigul din zilele precedente s-a îmblînzit, temperatura a devenit acceptabilă și chiar mă simt bine plimbîndu-mă printre butucii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
capacitatea adaptabilității creative la însuși sensul devenirii noastre ca popor și țară. A fi sau a nu fi de acord cu cineva este nu numai o problemă de libertate ci și de sensibilitate spirituală. Să nu uităm că atitudinea noastră legiferează pentru generațiile care vin! Observații mai la obiect Sistemele faraonice, totalitare, dictatoriale, generează monștri. Concentrarea puterii la vârf înseamnă refuzul dialogului, al consfătuirii, consultării, conlucrării pluralității selective de opinii. Dictatorul promisiunilor, ajunge a la vârf manipulărilor, a prin tehnica înșelăciunilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
odată, n am ordonat? Ba da. Ați ordonat. Îndată, o să-l și luăm. Doar, să iasă, din sală, publicul. De ce? Altfel, riscăm ca publicul să-l scoată din mâinile noastre și să-l pună în libertate, pe deasupra a ce au legiferat domniile voastre. Așa, da!îmi pare bine că ești băiat deștept. INFERNUL îNFRÂNT Dacă cineva, cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cărei programe le-a alcătuit. Contribuie la realizarea și recunoașterea Unirii Principatelor (vezi Unirea Mică) de către Marile Puteri. Prieten și consilier al principelui Al. I. Cuza (vezi Alexandru Ioan Cuza), a fost prim ministru și a realizat proiectele de reformă legiferate în timpul domniei lui Al. I. Cuza. A fost ministru de Externe în timpul domniei lui Carol I și, în timpul Războiului de Independență, la 9 mai 1877, citește în Parlamentul României Declarația de Independență față de Imperiul Otoman. A fost unul dintre fondatorii
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Deputaților la 16 februarie 1925, cu prilejul dezbaterii proiectului legii, justifica înființarea Consiliului Legislativ, prin faptul că opera de creație a dreptului este dintre cele mai delicate și reclamă, pe lângă cunoștința stărilor de fapt sociale, economice și politice, asupra cărora legiferează, o serioasă cunoștință asupra unei serii de chestiuni, materii și principii, care necesită o pregătire specială 2. Ioan Ionescu-Dolj, Prim-președinte al Consiliului Legislativ, în perioada 1938-1943, în studiul său, intitulat " Noua tehnică legislativă", publicat în 1939, afirma că " După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1938-1943, în studiul său, intitulat " Noua tehnică legislativă", publicat în 1939, afirma că " După cum judecătorul, în aplicarea legilor în afară de cunoștințele juridice, trebuie să poseadă și "arta de a judeca", tot astfel și legiuitorul, pe lângă cunoștința materiei în care voiește a legifera trebuie să poseadă și "tehnica legislativă" sau arta constructivismului legislativ"3. Aportul Consiliului legislativ, în perioada interbelică, la fundamentarea științifică a elaborării legislației este atestat de o serie de valoroase lucrări ale colaboratorilor săi, ca, de exemplu: Cezar Vârgolici, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mod firesc statelor în virtutea exercitării jurisdicției pe care o au; Uniunea Europeană reprezintă o organizație suprastatală și pe măsura realizării integrării statelor membre în aceasta, are loc o partajare a atributelor de suveranitate, întrucât ea face acte de conducere a societății (legiferând sau sancționând etc.) și substituindu-se acestora în relațiile lor internaționale. Uniunea Europeană are organe legiuitoare proprii care stabilesc reguli aplicabile (dreptul comunitar), nu numai în raport cu statele, ci și direct față de cetățeni, dispune de mecanisme de guvernare (Comisia, Consiliul, Curtea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
competențe, dintre care unele sunt exclusive. Constituția prevede însă că respectivele competențe revin exclusiv Parlamentului României. Dacă "Parlamentul este.... unica autoritate legiuitoare a țării" (art.61 alin.(1)), înseamnă că nici o altă autoritate, din țară sau din afara ei, nu poate legifera în locul lui. Or, potrivit practicii constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dreptul comunitar se aplică înaintea și în locul legii naționale, inclusiv înaintea și în locul Constituției. Acest principiu a fost înscris în art.I-6 din Tratatul constituțional: "Constituția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona (art.2) reglementează categoriile de competențe ale Uniunii, introducând un titlu nou (Titlul I, art.2A-2E). Așa cum rezultă din textele respective, competențele sunt exclusive, partajate și de completare În cazul competenței exclusive, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie; statele membre pot să facă acest lucru numai dacă sunt abilitate de Uniune sau pentru a pune în aplicare actele Uniunii. Dacă Tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]