2,543 matches
-
în care statul deține participații direct sau prin orice altă entitate de drept public. ... 16. În aceste condiții, Curtea constată că soluționarea primului aspect relevat de autor nu ține de competența instanței de control constituțional, întrucât implică un act de legiferare, care intră în competența Parlamentului. Așadar, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
ce privește aceste categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care păstrează aceeași linie de legiferare din actul normativ inițial, la care de altfel își raportează propriile reglementări, potrivit expunerii sale de motive (paragraful 245). ... 60. Se cuvin a fi menționate, de asemenea, următoarele considerente relevante din cuprinsul Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 anterior
DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297807]
-
din ordonanța de urgență sus-menționată). (...) ... 248. În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că «Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin.
DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297807]
-
1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 17. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
urgență criticate nu s-a încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 19. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
I, nr. 1030 din 4 noiembrie 2020. Așadar, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 (paragraful 85), această problemă de legiferare în materia drepturilor salariale cuvenite personalului sanitar-veterinar a fost remediată de legiuitor. ... 43. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei nr. 98 din 16 martie 2023
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
pot fi valorizate considerentele titularului sesizării referitoare la încălcarea principiului egalității de tratament juridic și nu se poate trece peste dispoziția concretă a legii pentru a da eficiență unui principiu juridic, având în vedere că aceasta este o problemă de legiferare, și nu de interpretare a legii. ... 17. Autorii excepției apreciază ca poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție evidențiază faptul că există deficiențe în modul de legiferare a sporului pentru condiții vătămătoare în cadrul Legii-cadru nr. 153/2017, fiind încălcate principii
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
eficiență unui principiu juridic, având în vedere că aceasta este o problemă de legiferare, și nu de interpretare a legii. ... 17. Autorii excepției apreciază ca poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție evidențiază faptul că există deficiențe în modul de legiferare a sporului pentru condiții vătămătoare în cadrul Legii-cadru nr. 153/2017, fiind încălcate principii și drepturi reglementate de Constituție. ... 18. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.513D/2021, în mod contrar
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 87). ... 29. Referitor la existența sau solicitarea unor avize în procedura de
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. Soluționarea primului aspect relevat de autori nu ține de competența instanței de control constituțional, întrucât implică un act de legiferare, care intră în competența Parlamentului, în timp ce examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 42. În jurisprudența sa, cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, în consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). ... 44. De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 8 mai 2020, paragraful 70). Așadar, nu se poate vorbi, în cazul Codului administrativ, despre o reglementare asupra unui domeniu strict delimitat legislativ, ci despre o operă de legiferare complexă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019, paragraful 205). În aceste condiții, deși domeniul de reglementare al Ordonanței de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 74. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, din analiza preambulului Ordonanței de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecințe negative, de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar un drept fundamental. Totodată, mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar și în procedură de urgență, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesității de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern prin procedura ordonanței de urgență este singura soluție pentru evitarea unor
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
sunt rezultatul unei decizii de oportunitate, întrucât nu există o situație care, prin circumstanțele sale excepționale, să impună adoptarea de soluții imediate, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
pe perioada de aplicare a ordonanței. Ca atare, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ emis de Guvern din perspectiva oportunității actului de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 90). ... 81. Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
unui act de legislație delegată aflat în plin proces de aprobare de către Parlament și invalidarea doar a legii de aprobare a respectivei legislații delegate se nesocotește competența de legiuitor primar a Parlamentului și se creează o competență proprie de legiferare în beneficiul Guvernului, contrar dispozițiilor exprese ale art. 61 și 115 din Constituție. ... 9. În acest sens, încă din anul 1995, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995, Curtea Constituțională a statuat că „declararea ca neconstituțională de către Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
efecte juridice în temeiul dispozițiilor art. 147 din Constituție. Este adevărat că legislația delegată produce efecte anterior aprobării sau respingerii sale prin lege. Fiind însă un act guvernamental, numai dacă a fost aprobat de către legiuitor devine un act de legiferare. De aceea, așa cum a arătat Curtea Constituțională (a se vedea Decizia nr. 34/1998), aprobarea de către Parlament a unui act de legislație delegată nu are semnificația unei simple „ratificări“. Pentru legiuitor faptul că efectele ordonanței sau ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
și deplină, ci o consfințire a faptului că atribuția Guvernului de a legifera este una de atribuire, specială și limitată, care urmează a fi aprobată sau respinsă de Parlament. Punctul 2 al dispozitivului prezentei decizii inversează raportul dintre competențele de legiferare ale Parlamentului și Guvernului, făcând posibilă exercitarea unei competențe de legiferare care ar fi proprie doar executivului și ar putea fi exercitată separat și indiferent de cea a Parlamentului, unicul organ legiuitor și reprezentativ al cetățenilor. ... 11. Cu privire la
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a legifera este una de atribuire, specială și limitată, care urmează a fi aprobată sau respinsă de Parlament. Punctul 2 al dispozitivului prezentei decizii inversează raportul dintre competențele de legiferare ale Parlamentului și Guvernului, făcând posibilă exercitarea unei competențe de legiferare care ar fi proprie doar executivului și ar putea fi exercitată separat și indiferent de cea a Parlamentului, unicul organ legiuitor și reprezentativ al cetățenilor. ... 11. Cu privire la efectele deciziilor Curții Constituționale prin care se invalidează legi de aprobare
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
o soluție legislativă caracterizată de suplețe, ci o derobare a legiuitorului de la competența constituțională de a stabili condiții și criterii clare, concrete, referitoare la aspecte esențiale ale raportului de serviciu al polițistului pus la dispoziție. Prin aceste carențe de legiferare, reglementarea trimite, mai degrabă, la criterii ce țin de oportunitate și subiectivism, arbitrare, caracteristici ce nu pot constitui fundament al existenței și evoluției raportului de serviciu al unui funcționar public. ... 13. Se consideră că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, se
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
23 ianuarie 2018 era cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, dar nepromulgată. Or, în cadrul controlului a priori de constituționalitate prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituție, efectele erga omnes vizează subiectele de drept implicate în procedura de legiferare și de promulgare a legii. Întrucât soluția legislativă criticată în prezenta cauză, rezultată în urma dezlegării de drept date de instanța supremă, nu vizează conținutul normativ al celei constatate ca fiind neconstituțională, nu pot fi reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]