1,983 matches
-
scrie: "Recunoștința națiunii britanice se va îndrepta totdeauna spre nobilul președinte, spre ofițerii și înalții săi consilieri pentru că nu și-au pierdut încrederea în șansa noastră și în voința noastră, chiar și în apropierea alegerilor pentru cea de a treia legislatură" [1, p. 317]. Lupta Marii Britanii împotriva invaziei germane. "Leul de mare" planul german al invaziei După începerea războiului la 3 septembrie 1939, Amiralitatea germană nu voia să fie surprinsă fără un plan de invadare a Marii Britanii. Acest plan a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
subordonat mareșalului Constantin Prezan, pe care l-a prețuit toată viața. Generalul de Corp de Armată Ion Rășcanu (1878-1952) de la Mărășești din vara anului fost un liberal convins, iar ca membru al acestui partid a fost ales în mai multe legislaturi deputat sau senator ajungând ca între 1919-1921 să ocupe înalta funcție de ministru de război iar în 1927 (datorită originii sale) să fie numit ministru al Basarabiei și Bucovinei. Între 1931-1932 a fost ministru de stat, cu sarcina de Comisar superior
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
30 Dinamica numărului de partide în perioada post-comunistă / 32 Rezultatele electorale agregate pentru fiecare familie ideologică / 65 Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică / 68 Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică / 69 Ponderea deputaților în funcție de nivelul de educație pe legislaturile din 2004-2008 și 2008-2012 / 89 Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ideologică / 65 Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică / 68 Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică / 69 Ponderea deputaților în funcție de nivelul de educație pe legislaturile din 2004-2008 și 2008-2012 / 89 Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică / 69 Ponderea deputaților în funcție de nivelul de educație pe legislaturile din 2004-2008 și 2008-2012 / 89 Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2004-2008 și 2008-2012 / 89 Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media mandatelor în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în Camera Deputaților comparativ pe legislaturile 1990-1992, 2000-2004, pe grupuri parlamentare / 92 Ponderea "continuatorilor" și a "noilor veniți" pe grupuri parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentare și pe legislaturi / 93 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 / 95 Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 / 96 Răspândirea geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii implicați / 141 Descrierea cazurilor analizate / 142 Particularități ale minciunii politice în funcție de caz / 147 Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
geografică a colegiilor necompetitive / 109 Rădăcinile locale ale beneficiarilor colegiile necompetitive / 111 Cazurile și actorii implicați / 141 Descrierea cazurilor analizate / 142 Particularități ale minciunii politice în funcție de caz / 147 Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată / 175 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 195 Distribuția politicilor publice în funcție de cabinete / 195 Organizațiile de membri ale partidelor românești / 225 Corelațiile dintre numărul de membri și volatilitatea electorală / 229 Componente cheie ale legilor finanțării partidelor / 239 Cheltuieli de campanie în Euro la alegerile parlamentare din 2000
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
colegiilor necompetitive / 116 Averile câștigătorilor colegiilor vs. averile celorlalți parlamentari / 117 Media IPC din România vs. media IPC a vechilor țări UE și media IPC a statelor nou aderate / 125 Evoluția României în perioada 1997-2010 / 151 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 193 Distribuția politicilor publice în funcție de cabinete / 193 Membrii de partid din țările central și est europene / 222 Procentul mediu al membrilor partidelor românești / 224 Costuri de campanie ale principalelor partide parlamentare / 248 Prefață Ideea acestei cărți a apărut în urmă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
relevanță? Acest capitol analizează rolul jucat de partidele românești în crearea politicilor publice, în perioada 1990-2004, pornind de la un tablou al legislației adoptate de Parlament. Întrebarea la care își propune să răspundă este: în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 cabinete pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
românească postcomunistă. Analiza datelor a prilejuit câteva concluzii interesante. Deși nu putem surprinde un pattern comun al grupurilor parlamentare cu privire la activitatea lor, totuși, există câteva specificități. Unele sunt mai "longevive" decât altele, cu membrii care fac parte din mai multe legislaturi. Dacă moțiunile, întrebările și interpelările sunt armele utilizate constant de către grupurile parlamentare aflate în opoziție, inițiativele legislative nu par a fi, în mod necesar, apanajul grupurilor parlamentare ale puterii. MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Democrat din România (PSDR) a cunoscut succesul electoral doar in coaliții, fuzionând în 2001 cu Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). Dintre partidele nou apărute, doar două au reușit individual 3 să fie prezente în mai mult de jumătate dintre legislaturile alese după 1990: Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR)4 și Partidul România Mare (PRM). Ultimul nu a reușit depășirea pragului electoral la alegerile din 2008. Astfel, la douăzeci de ani după schimbarea regimului, în Parlamentul României activează reprezentanții
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe plan intern, PD a obținut recunoașterea internațională, devenind membru al Internaționalei Socialiste și al Partidului Socialiștilor Europeni înaintea PDSR, care a fost privit drept succesorul comuniștilor. PRM a fost considerat în permanență "oaia neagră" a politicii românești și, cu excepția legislaturii 1992-1996, când PDSR s-a folosit de sprijinul PRM pentru a guverna, niciun alt partid nu a fost vreodată dispus să formeze o alianță cu acesta. Conflictul din interiorul familiei social-democrate a fost rezolvat doar după ce PD a ales să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
conectate la evoluțiile sociale și politice și deci, dependente ca structură de schimbările la nivel societal. Designul cercetării Baza de date care a stat la originea analizei din capitolul de față cuprinde deputații și senatorii din perioada postdecembristă. Structura fiecărei legislaturi a fost "radiografiată" prin înregistrarea datelor cu privire la caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor (vârstă, gen, educație) și, de asemenea, prin reliefarea activității parlamentare. Au fost analizați toți parlamentarii care au făcut parte din legislativ, indiferent dacă și-au început mandatul după alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
radiografiată" prin înregistrarea datelor cu privire la caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor (vârstă, gen, educație) și, de asemenea, prin reliefarea activității parlamentare. Au fost analizați toți parlamentarii care au făcut parte din legislativ, indiferent dacă și-au început mandatul după alegeri sau în timpul legislaturii. Decizia de a-i include pe toți, nu doar pe cei care și-au început mandatul o dată cu legislatura, a fost luată din două considerente. Pe de o parte, pentru că oricum o parte din date nu sunt complete. În cazul unor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentare. Au fost analizați toți parlamentarii care au făcut parte din legislativ, indiferent dacă și-au început mandatul după alegeri sau în timpul legislaturii. Decizia de a-i include pe toți, nu doar pe cei care și-au început mandatul o dată cu legislatura, a fost luată din două considerente. Pe de o parte, pentru că oricum o parte din date nu sunt complete. În cazul unor "excluderi" ar fi rămas și mai puține date în analiză pentru anumite legislaturi. Pe de altă parte, am
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și-au început mandatul o dată cu legislatura, a fost luată din două considerente. Pe de o parte, pentru că oricum o parte din date nu sunt complete. În cazul unor "excluderi" ar fi rămas și mai puține date în analiză pentru anumite legislaturi. Pe de altă parte, am considerat că metodele demografiei se pot aplica și în descrierea și analiza unor "subpopulații" caracterizabile ca "sisteme demografice" (Trebici 1995, 3) cum ar fi structura legislativului. Aceasta, caracterizabilă prin "intrări" și "ieșiri", poate fi radiografiată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mai întâi, o limitare care provinde din însăși sursa de culegere a datelor. Aceasta a fost siteul web al Camerei Deputaților, respectiv cel al Senatului. O parte din informații apar aici trunchiat. O primă constatare ar fi aceea că, pe măsură ce legislatura e mai îndepărtată în timp, datele sunt mai sărace. Astfel, despre legislatura 1990-1992 am putut colecta foarte puține date. Lipsa am încercat să o suplinim cu date din diferite alte surse cum ar fi siteuri web, lucrări precum Cartea Albastră
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
datelor. Aceasta a fost siteul web al Camerei Deputaților, respectiv cel al Senatului. O parte din informații apar aici trunchiat. O primă constatare ar fi aceea că, pe măsură ce legislatura e mai îndepărtată în timp, datele sunt mai sărace. Astfel, despre legislatura 1990-1992 am putut colecta foarte puține date. Lipsa am încercat să o suplinim cu date din diferite alte surse cum ar fi siteuri web, lucrări precum Cartea Albastră a Democrației editată de Asociația Pro Democrația. Dar, fără îndoială, nu am
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice. Nu am intervenit în niciun fel asupra apartenenței la un grup parlamentar. Aceasta a fost înregistrată așa cum apărea ea pe siteul web, în mare măsură fiind trecută apartenența la ultimul grup parlamentar al unui deputat sau senator înainte de finalul legislaturii. Nu în ultimul rând, indicatorii înregistrați se circumscriu, invariabil, unui aspect cantitativ al activității parlamentare, nefiind interesați aici de o analiză calitativă a activității parlamentarilor. Datele au fost culese în câteva reprize de-a lungul perioadei iulie 2010 iulie 2011
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a activității parlamentare măsurată ca inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, luări de cuvânt și declarații politice. De asemenea, am considerat util să analizăm prevederile legislative cu privire la activitatea parlamentară așa cum sunt ele stipulate în Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului ultimei legislaturi, cea care a început în 2008. Prevederi legislative cu privire la activitatea parlamentară Odată ajunși în Camera Deputaților ori în Senat, membrii diferitelor partide politice constituie grupuri parlamentare cu activități comune. În numele unei etichete politice membrii grupurilor parlamentare desfășoară activități și solicită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
români o caracterizare socio-demografică Am fost interesați în analiza noastră să observăm schimbările produse la nivelul structurii parlamentare o dată cu introducerea votului uninominal care ar putea avea caracterul de "inovație socială". Constatăm că, de exemplu, ponderea femeilor pare să crească. În legislatura 2004-2008 (N= 334) femeile au reprezentat 9,9% din totalul deputaților, iar în legislatura 2008-2012 (N= 352) femeile dețin un procent de 11,1%. Mai degrabă am putea constata un trend de creștere a prezenței femeii în politică sesizabil după
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la nivelul structurii parlamentare o dată cu introducerea votului uninominal care ar putea avea caracterul de "inovație socială". Constatăm că, de exemplu, ponderea femeilor pare să crească. În legislatura 2004-2008 (N= 334) femeile au reprezentat 9,9% din totalul deputaților, iar în legislatura 2008-2012 (N= 352) femeile dețin un procent de 11,1%. Mai degrabă am putea constata un trend de creștere a prezenței femeii în politică sesizabil după decembrie 1989. De exemplu, media pentru structurile anterioare (primele patru, din 1990 până în 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
candideze pe liste (Chiru 2010), dar, pe de altă parte, explicația poate fi și un model cultural care nu valorizează prezența femeilor în spațiul public. Dacă ne referim la stocul educațional, constatăm câteva diferențe interesante la o privire comparativă între legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 (Tabelul 1). Pe de o parte scade ponderea deputaților cu facultate pentru legislatura 2008-2012 (36,6%) și crește ponderea celor care au masterat (30,7%). Pe de altă parte crește ponderea doctoranzilor pentru cei care intră în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]