663 matches
-
de stabilitate prin structuri de exerciții cu caracter preventiv. Având în vedere că pregătirea sistematică în atletism începe la vârsta de 10-11 ani, categoria copii II și I, în vârstă de 12-13 ani, procesul de instruire trebuie să respecte anumite legități și principii care să conducă la consolidarea sănătății copilului. În concepția lui P.J.R. L. Thompson, 1993, atletismul trebuie adaptat la copii, astfel: -modificând tehnicile; -adaptând și utilizând instalații și obiecte cu dimensiuni reduse; -modificând regulamentele pentru a ajuta învățarea și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să ducă la evitarea erorilor de instruire întâlnite în practică (T. Ardelean, 1991). “Astfel viteza reprezintă nivelul potențialului motor și al pregătirii specifice” (H. Szozanscki, T. Vitezak, 1979, citați T. Ardelean, 1991). Viteza este condiționată, pe de o parte, de legitățile proceselor de creștere, maturizare și diferențiere a organismului, iar pe de altă parte, de eficiența procesului de instruire. Procesul de instruire, la rândul lui, trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică a calităților și funcțiilor organismului în direcția specializării motrice. Structura (fazele
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
acest suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Andreescu, ci și temele lirice, îndeosebi copilăria și iubirea. Tehnica folosită e a unei viziuni scenice, a omului ca spectacol, elementul comun liricii pentru copii și celei dedicate iubirii fiind "sentimentul de vacanță existențială", iar limbajul utilizat stînd sub ascultarea legităților dramaticului. Aparent facilă și exersată parcă pe același subiect, această lirică stă nu sub regula Unicului, ci a colecției. Un volum de poezii de dragoste e o colecție și trebuie, pentru a fi înțeles, citit integral. E aici capcana (sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
convingere, care le calma conștiința (în măsura în care o mai aveau), stăpânea și pe filozofii oficiali ai regimului de tipul (de tristă memorie) C.I. Gulian. Dar nu numai pe el. Nu mă interesează polemica personală. Mulți din acești filozofi ai istoriei, ai legității, s-au reciclat. Inutil să le mai demonstrezi că singura lege în istorie este că nu există în realitate nici o lege a istoriei. Totul este o succesiune irepetabilă și ireversibilă de evenimente singulare. Lucrul acesta îl știa la noi încă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
erupției, dreptul la opinie. Poetul recenzat negativ o ținea brutal, grobian, pe a lui: Lupta de clasă, cultura socialistă. Cerea pur și simplu să li se interzică fiilor burgheziei să mai scrie etc. Când în capul unui biet semidoct intră legitatea dictaturii proletariatului și ideea represiunii, prin organe de stat, se produc astfel de ravagii grotești. Și azi poetul P.S.M. plânge și deplânge: Clasa muncitoare a pierdut puterea. Decepție, mare decepție, într-adevăr... O idee simplistă a rămas totuși ireversibil înfiptă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
W. Iser), adică fie de intenția și strategiile textului, fie de intenția și constituirea subiectului cititor, - în toate aceste situații avem de a face cu ființa textuală închegată în structura manifestării sale vizibile, ca prezență de sine stătătoare, beneficiind de legități proprii, inclusiv de cele care desfășoară constelația imaginilor poetice. Ființa acestei structuri se dă lecturii și interpretării, într-un cuvânt: tematizării. Distanța la care ne referim nu se deschide însă în corpul poetic decât pentru că în prealabil face disponibilă forma
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a pus adesea În situații ireconciliabile. Că a condus la această Însingurare și firea sa, structura sa de personalitate „altfel” decât a celor din jur, asupra acestei explicații se apleacă accentuat chiar din primele pagini. Om al principiilor, adevărurilor și legităților, simțul său practic și realist, Încăpățânarea militantistă, toate aceste valori pe care și-a construit existența l-au făcut incompatibil cu contextele superficiale din mediile sociale, politice și culturale românești. Desigur, contextul nu i-a rămas dator, numai că taxarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
femeilor în vârstă de peste 60 de ani. Alegerea volumului eșantionului a implicat echilibrarea necesităților analizei cu capacitatea de culegere a datelor. Calculul volumului eșantionului reprezentativ (P. Mureșanu, 1989) a urmărit scopul determinării numărului absolut de îmbolnăviri, care ar permite evidențierea legităților și particularităților morbidității pentru toată categoria populațională cercetată. Eșantionul probabilistic supus cercetării a inclus 1 040 de femei în vârstă de 60 de ani și peste. Femeile au fost selectate printr-un model de eșantionare multifazic, în trei etape de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în sectorul agrar (femeile din localitățile rurale). Rezultatele studiului efectuat au determinat faptul că în localitățile urbane, precum și cele rurale, relațiile în familie sunt armonioase, respectiv în 63,4% și 68,7% din cazuri. Acest fenomen este determinat de unele legități în educația viitoarelor generații în diferite etape (familie, în instituțiile preșcolare, școlare, universitare etc.) specifice pentru Republica Moldova. S-a evidențiat o diferență semnificativă în aprecierea pozitivă a calității serviciilor medicale în condiții urbane și rurale (p<0,05), respectiv 41
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
din cauză că Ceaușescu a fost executat în prima zi de Crăciun, pe 25 decembrie, mulți comentatori, români și străini, s-au grăbit să facă o paralelă între cele două evenimente, găsind fel de fel de similitudini, semnificații adânci, confirmări ale unor legități istorice ș.a.m.d. În realitate, cele două evenimente n-au în comun decât faptul că ambii au fost dictatori timp de 24 de ani și că au fost executați, unul în urma unui simulacru de proces, celălalt în urma unui proces
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o istorie științifică a fenomenului paideutic presupune câteva cerințe, precum: explicarea evoluției fenomenului educației, cu momentele sale de continuitate și discontinuitate; evidențierea etapelor principale în elaborarea categoriilor pedagogice, a sistemelor de gândire pedagogică drept expresie a efortului de surprindere a legităților obiective ce guvernează fenomenul educației; surprinderea conexiunilor intrinseci între teoria și practica pedagogică, între domeniul instructiv și cel educativ în sensul evoluției progresive a orizontului cunoașterii în rândul ființelor educogene, în direcția formării culturii generale și de specialitate. O cunoaștere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de dezvoltare intelectuală, cât și periodizarea acestora în funcție de criteriul vârstei sunt determinate de conținutul noțiunilor și acțiunilor mentale, pe care copilul și le formează spontan sau prin instruire. În timp ce Jean Piaget considera că învățarea trebuie să se subordoneze dezvoltării și legităților acesteia, Jerome Seymour Bruner (n. 1915), psiholog american de sorginte poloneză, se străduia să argumenteze că învățarea este dependentă nemijlocit de acțiunea educativă. Interpretând stadiile dezvoltării psihogenetice ale ființei umane, el a formulat concluzia conform căreia, în timp ce în primele stadii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Învățăturile * A căutat să descopere legile naturale ale dezvoltării societății. * Scopul pe care și-l propune este acela de a întemeia o știință care să permită studierea omului, a naturii sale specifice, radical diferită de științele naturii. * Popoarele, conform unei legități istorice, trec prin trei stadii de dezvoltare, fiecare având un conținut uman și instituțional propriu: o vârsta zeilor în care stăpânesc religia și preoții o vârsta eroilor apare statul aristocratic o vârsta oamenilor era rațiunii și a statului democratic; după
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociale pe care a numit-o dialectică (preluată de la Hegel și adaptată nevoilor sale). * A clădit o structură a vieții sociale în care întregul domină partea. A gândit societatea ca entitate specifică situată deasupra lumii anorganice și organice a căror legități nu le imită sau copiază, fără însă să poată abandona această bază. În acest fel, Marx introduce sistemicitatea în analiza vieții sociale, condiție esențială a ridicării cugetării sociale la nivel de știință. * A introdus perspectiva critică de analiză, nu nihilistă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
diferite de ale celor prezente în natură, constatare prin care dezvăluie caracterul eronat al încercărilor de interpretare a fenomenelor sociale pe baza legilor naturii (teorii organiciste, interpretările mecaniciste ale vieții sociale, darwinismul social). Prin urmare, nu este vorba de absența legității în viața socială, ci doar de calitatea manifestării legilor. Nu legile lipseau, ci modul în care erau interpretate făcea ca evidența lor să rămână ascunsă! El descoperă specificul realității sociale care se constituie întotdeauna ca rezultat al unei interacțiuni organice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fie sau cum trebuie organizată. Sociologia devine astfel altceva decât filosofia socială. Durkheim este încredințat că existența legilor într-un domeniu face posibilă știința acelui domeniu, că sociologia poate avea caracter științific numai dacă se ocupă de cunoașterea esenței, a legității. Absența sau nesocotirea legilor determină absența științei, depărtarea de episteme, iar în ceea ce privește sociologia, ea nu ar putea deține în această situație decât statutul de fizicosau sociografie . Chiar dacă la înaintașii lui Durkheim întâlnim într-o formă sau alta crâmpeie din ideile
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fel, sărăcind existența de valorile și de miracolul ei ascuns și tulburător, infinit cognoscibil, dar și infinit apt de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa. Ne postăm, de fapt, orbi și insensibili față de spectacolul grandios, extraordinar al Întregii existențe, ne calomniem simțurile și capacitatea noastră de a evalua și ordona și, mai ales, negând „mica evidență” a realității sensibile din jurul nostru, ne Închidem calea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-i așa, aceste două „instrumente” ale modului nostru de a fi, de a gîndi, sunt cele ultime și eficiente În rezolvarea și „Înțelegerea” procesului infinit complex În care suntem „aruncați”: sensul și finalitatea, scopul! Poate, deasupra cauzalității, care este esența-esențelor legității nu numai a materiei vii, dar și a modului nostru de a gîndi, poate Însăși cauzalitatea, raporturile complexe Între cauză și efect, ideea de sens și de scop nu sunt, la rîndul lor, decât niște cârje primitive și insuficiente pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înlăuntru?! Nu știu. Nu știu, dar... oricum, dacă nu spre hăurile instinctelor și spaimelor mele milenare, atunci spre acea zestre formidabilă de intuiții și presimțiri, moment și loc În care suntem egali cu zeii, cei creatori și desfidând minimalele noastre legități de spațiu, și timp, vizibil și invizibil. Și chiar dacă nu am „dreptate” - poetul din mine s-a obișnuit a trăi În „ne-dreptate”, ba a observat că această hulită de mulți ne-dreptate este, nu de puține ori, un câmp
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
scris? - În literatură, ca de altfel și în alte meserii, pe lângă munca enormă pe care trebuie s-o depui, e nevoie de noroc, de șansă sau de o întâmplare care să schimbe perspectiva vieții pe care o duci. Este o legitate pe care viața o verifică de atâtea ori. Din o mie de actori buni, la Hollywood, care este marea scenă a acestei meserii, numai unul cucerește totul, devine un idol. Așa se întâmplă și în lumea literară: dintr-o mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a înflorit una din cele mai mari școli de filozofie europeană după greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub tiranie trebuie să se exprime cu o fervoare și ascultând de o legitate pe care nu o pot înțelege decât cei posedați de același „demon al creației”!? Într-adevăr, ce pot înțelege outsiderii, grăbiți de a-și ocupa măruntele lor fotolii sceptice, criticiste, nu rareori drapate sub mantia fâlfâitoare a oportunismului cultural?!... Îndrăznim
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
urmează aproape toți modul de a aborda problemele mereu spinoase, contradictorii ale lumii, eului, existenței lui Dumnezeu, ale sensului vieții, ale originii materiei, ale relației subiect-obiect, ale posibilității reale ale științei, deci ale obiectivității totale și ultime a concluziilor asupra legităților materiei, spațiu, timp, cauzalitate, substanță și altele, un Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, până la mai apropiații de noi Nietzsche și Heidegger. Idealismul german, în opoziție cu empirismul englez și pozitivismul francez, o școală de gândire care situează ideea înaintea materiei, ca să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
colportare a valorilor, o formă a comunicăriiă și filozofiei - știință și artă în același timp eterne, deoarece Timpul și Materia vor păstra veșnic secretele lor esențiale, „ultime”, iar omul, Omul inteligent și viu, va păstra nestinsă dorința de cunoaștere a legităților „ultime”, curiozitatea!... Succesul - și în această noțiune o includ și pe aceea de „carieră” și nu am gândit niciodată altfel! - succesul „european”, cum i-am spus, luptă azi mai acerb ca niciodată, mai ales cu formele sale directe, comerciale, brutale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]