1,265 matches
-
comunista eră/". Exact ca în cazul regimurilor fasciste, partidul devine insignifiant în raport cu liderul. Când Ceaușescu spunem într-un glas/ ne știm, o țară, sufletul rostit,/ și-n dimineața unui singur azi/ uniți, urcăm sub flamuri de partid...." Elementele fasciste ale leninismului romantic din ultimii ani ai existenței sale reies și din triada ierarhică pe care cetățeanul era obligat să o respecte și căreia îi era în primul rând "dator": țara, conducătorul ("fiu devotat al gliei/demn luptător pentru popor/ și fala
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCR. "Partidul nostru este partidul tinereții, al viitorului! Pentru a-și putea îndeplini cu cinste înalta misiune istorică ce-i revine, el trebuie să rămână permanent în țara tinereții fără bătrânețe, să privească mereu spre viitor!". Abandonându-și orientarea proiectivă, leninismul romantic ar fi încetat să existe. "Acei care vor privi înapoi vor păți ca Făt-Frumos din poveste, care, părăsind țara tinereții fără bătrânețe, pe măsură ce se apropia de trecut a îmbătrânit și a murit" (Activitatea ideologică...: 1972, 43). Setea romantică de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al existenței sale, niciodată atins în practică, regimul leninist încearcă să insufle entuziasmul revoluționar-mobilizator întregii populații, întocmai ca fascismul. Sigur, demersuri în acest sens încep încă din faza consolidării, dar de abia acum obțin o pondere majoră în discursul oficial. Leninismul capătă astfel trăsături fasciste, în sensul mai sus menționat, dar și prin faptul că recurge tot mai mult la o formă de naționalism pe care o vrea aseptizată ideologic "patriotismul revoluționar socialist", în cazul leninismului romantic pentru a câștiga legitimitate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pondere majoră în discursul oficial. Leninismul capătă astfel trăsături fasciste, în sensul mai sus menționat, dar și prin faptul că recurge tot mai mult la o formă de naționalism pe care o vrea aseptizată ideologic "patriotismul revoluționar socialist", în cazul leninismului romantic pentru a câștiga legitimitate și securitate, de care duce de fapt o peremptorie lipsă. În ceea ce privește România comunistă, se poate aprecia că etapa transformării s-a suprapus în general "obsedantului deceniu" (aprox. 1948-1958), etapa consolidării coincide cu procesul autonomizării leninismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului romantic pentru a câștiga legitimitate și securitate, de care duce de fapt o peremptorie lipsă. În ceea ce privește România comunistă, se poate aprecia că etapa transformării s-a suprapus în general "obsedantului deceniu" (aprox. 1948-1958), etapa consolidării coincide cu procesul autonomizării leninismului post-revoluționar românesc (prima jumătate a anilor '60), în timp ce tentativa de incluziune, proiect pe care leninismul romantic nu a reușit nicicând să îl finalizeze va începe cu acel annus mirabilis pentru Ceaușescu, 1968, când, probabil datorită unei temporare câștigări a încrederii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lipsă. În ceea ce privește România comunistă, se poate aprecia că etapa transformării s-a suprapus în general "obsedantului deceniu" (aprox. 1948-1958), etapa consolidării coincide cu procesul autonomizării leninismului post-revoluționar românesc (prima jumătate a anilor '60), în timp ce tentativa de incluziune, proiect pe care leninismul romantic nu a reușit nicicând să îl finalizeze va începe cu acel annus mirabilis pentru Ceaușescu, 1968, când, probabil datorită unei temporare câștigări a încrederii populației cu ocazia condamnării intervenției OTV în capitala Cehoslovaciei PCR va decide înființarea "Frontului Unității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
forța faptelor istorice că unitatea indestructibilă a poporului este temeinic clădită pe aceste realități, pe coeziunea de interese și de năzuințe care definește întreaga noastră societate". Procesul inclusivist se desfășura însă exclusiv sub dirijarea PCR. Din acest punct de vedere, leninismul nu era cu nimic alterat (Buzatu: 1975, 19-21, subl. în orig.). Va apărea însă o discontinuitate ideologică datorită faptului că PCR a considerat validă teoria "dictaturii proletariatului" până în 1981: elemente specifice fazei transformatoare erau menținute astfel la mult timp după
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
puțin nu în accepțiunea lor burgheză. Din punctul lor de vedere, ideologia burgheză trebuia combătută, așa cum afirmase Lenin în Stângismul, boala copilăriei comunismului (1954, 571-646) prin toate mijloacele, acestea incluzând desigur și simularea unor concepte proprii filosofiei politice occidentale. Orientarea leninismului este, așa cum acesta însuși afirmă, proiectivă; legitimitatea sa derivă întotdeauna din viitor, care nu poate fi mai devreme sau mai târziu decât comunist. Regimurile liberale pun însă la baza legitimității lor prezentul, realitatea empirică: viitorul se poate construi numai pornind
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însuși afirmă, proiectivă; legitimitatea sa derivă întotdeauna din viitor, care nu poate fi mai devreme sau mai târziu decât comunist. Regimurile liberale pun însă la baza legitimității lor prezentul, realitatea empirică: viitorul se poate construi numai pornind de la prezent. Pentru leninism însă, ordinea trebuie inversată, astfel că prezentul nu poate fi edificat decât în conformitate cu fundamentarea viitoare a comunismului. În sfârșit, o altă distincție între fascism și leninism apare atunci când analizăm raportarea lor la modernitate. Ambele sunt, după cum voi încerca să demonstrez
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
legitimității lor prezentul, realitatea empirică: viitorul se poate construi numai pornind de la prezent. Pentru leninism însă, ordinea trebuie inversată, astfel că prezentul nu poate fi edificat decât în conformitate cu fundamentarea viitoare a comunismului. În sfârșit, o altă distincție între fascism și leninism apare atunci când analizăm raportarea lor la modernitate. Ambele sunt, după cum voi încerca să demonstrez, fenomene moderne. Din rațiuni tehnologice și (pseudo)științifice, apariția lor ar fi fost imposibilă înaintea Revoluției Franceze. Trunchiul lor comun constă în ostilitatea pe care o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și (pseudo)științifice, apariția lor ar fi fost imposibilă înaintea Revoluției Franceze. Trunchiul lor comun constă în ostilitatea pe care o manifestă față de ideologiile politice moderne (liberale sau socialiste) și societățile moderne (capitaliste și/sau "burgheze") De obicei, fascismul și leninismul se disprețuiesc reciproc, în termeni mai degrabă ideologici decât organizaționali, chiar dacă asemănările dintre ele sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
față de ideologiile politice moderne (liberale sau socialiste) și societățile moderne (capitaliste și/sau "burgheze") De obicei, fascismul și leninismul se disprețuiesc reciproc, în termeni mai degrabă ideologici decât organizaționali, chiar dacă asemănările dintre ele sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul nu are însă, spre deosebire de conservatorism, o orientare temporală paseistă ci, întocmai ca leninismul, una orientată înspre viitor, chiar dacă nu îi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul nu are însă, spre deosebire de conservatorism, o orientare temporală paseistă ci, întocmai ca leninismul, una orientată înspre viitor, chiar dacă nu îi atribuie aceeași pondere deterministă (vezi Arendt: 1994; Frei: 2007, Gregor: 1997). Nici nu respinge progresul material care s-a dezvoltat ca o dimensiune principală a modernității; dimpotrivă, îl încorporează în propriul program socio-economic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
anti-modernitatea în timp ce încearcă să o obțină la nivel material, schimbându-i însă cadrul axiologic. Preluând de la romantici cultul eroismului, al autosacrificiului și exultarea "marilor fapte" care ar aduce gloria națională, fascismul dispune de un cadru organizatoric mai puțin structurat decât leninismul. Partidul fascist nu are nici pe departe, așa cum am constatat, ponderea ideologică a celui leninist. Chiar și Stalin ținea cont de PCUS, chiar dacă numai atunci când discuta despre "linia corectă" a partidului. În plus, leninismul se constituise ca ideologie înainte de 1922
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cadru organizatoric mai puțin structurat decât leninismul. Partidul fascist nu are nici pe departe, așa cum am constatat, ponderea ideologică a celui leninist. Chiar și Stalin ținea cont de PCUS, chiar dacă numai atunci când discuta despre "linia corectă" a partidului. În plus, leninismul se constituise ca ideologie înainte de 1922, când acesta a ajuns la conducerea Uniunii Sovietice. Nu în ultimul rând, fenomene ca destalinizarea sau critici aduse "cultului personalității" sunt inconceptibile în cadrul fascismului (Jowitt: 1993, 8). În plus, elitismul fascist este exclusivist, tratând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a ajuns la conducerea Uniunii Sovietice. Nu în ultimul rând, fenomene ca destalinizarea sau critici aduse "cultului personalității" sunt inconceptibile în cadrul fascismului (Jowitt: 1993, 8). În plus, elitismul fascist este exclusivist, tratând condescendent "masele" lipsite de ideal și de eroism. Leninismul, pe de altă parte, poate fi considerat un tip de elitism inclusivist. Masele trebuie îndoctrinate, nu doar constrânse să accepte ideologia oficială. Avansând înspre comunism, partidul se va topi gradual în societatea căreia i-a imprimat deja propriul Weltanschauung. Spre deosebire de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de altă parte, poate fi considerat un tip de elitism inclusivist. Masele trebuie îndoctrinate, nu doar constrânse să accepte ideologia oficială. Avansând înspre comunism, partidul se va topi gradual în societatea căreia i-a imprimat deja propriul Weltanschauung. Spre deosebire de fascism, leninismul acceptă atât modernitatea materială, cât și filosofică, imprimându-le însă un sens radical. Revoluția Franceză a promis "libertate, egalitate și fraternitate", dar nu a reușit să ofere decât libertate. Pentru marxistul francez Étienne Balibar, libertatea (socială) și egalitatea sunt îngemănate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
demnă de laudă. Când însă își propune să asalteze realitatea "burgheză" prin toate mijloacele disponibile, încercând implementarea radicală a promisiunii egalității și a libertății care derivă din ea, "dizolv[ând] astfel normativul în existențial" (Friedrich, Brzezinski: 1956, 5), "egalibertatea" devine leninism. În definitiv, leninismul este la fel de antimodern ca și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Când însă își propune să asalteze realitatea "burgheză" prin toate mijloacele disponibile, încercând implementarea radicală a promisiunii egalității și a libertății care derivă din ea, "dizolv[ând] astfel normativul în existențial" (Friedrich, Brzezinski: 1956, 5), "egalibertatea" devine leninism. În definitiv, leninismul este la fel de antimodern ca și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la componenta maoistă a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
promisiunii egalității și a libertății care derivă din ea, "dizolv[ând] astfel normativul în existențial" (Friedrich, Brzezinski: 1956, 5), "egalibertatea" devine leninism. În definitiv, leninismul este la fel de antimodern ca și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la componenta maoistă a leninismului romantic. Maoismul, sau leninismul asianizat, cele două concepte nesuprapunându-se integral, a jucat un rol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
normativul în existențial" (Friedrich, Brzezinski: 1956, 5), "egalibertatea" devine leninism. În definitiv, leninismul este la fel de antimodern ca și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la componenta maoistă a leninismului romantic. Maoismul, sau leninismul asianizat, cele două concepte nesuprapunându-se integral, a jucat un rol important în politica externă a României comuniste și, începând cu anii '70
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este la fel de antimodern ca și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la componenta maoistă a leninismului romantic. Maoismul, sau leninismul asianizat, cele două concepte nesuprapunându-se integral, a jucat un rol important în politica externă a României comuniste și, începând cu anii '70 a exercitat de asemenea o influență ideologică enormă asupra conducerii de la București. La
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și fascimul, clamând însă implementarea unei "autentice" modernități. Cu alte cuvinte, leninismul ucide modernitatea în numele valorilor pe care aceasta le-a inaugurat. Astfel, leninismul devine o progenitură paricidală a modernității. Am ajuns la componenta maoistă a leninismului romantic. Maoismul, sau leninismul asianizat, cele două concepte nesuprapunându-se integral, a jucat un rol important în politica externă a României comuniste și, începând cu anii '70 a exercitat de asemenea o influență ideologică enormă asupra conducerii de la București. La fel ca leninismul romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau leninismul asianizat, cele două concepte nesuprapunându-se integral, a jucat un rol important în politica externă a României comuniste și, începând cu anii '70 a exercitat de asemenea o influență ideologică enormă asupra conducerii de la București. La fel ca leninismul romantic, la configurarea căreia a contribuit substanțial, dar mai mult regulativ decât constitutiv, așa cum voi încerca să demonstrez mai jos, leninismul asianizat conține, pe lângă elemente post-revoluționar leniniste, și fascism, în proporții considerabile chiar. La fel ca Stalin, Mao considera că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
începând cu anii '70 a exercitat de asemenea o influență ideologică enormă asupra conducerii de la București. La fel ca leninismul romantic, la configurarea căreia a contribuit substanțial, dar mai mult regulativ decât constitutiv, așa cum voi încerca să demonstrez mai jos, leninismul asianizat conține, pe lângă elemente post-revoluționar leniniste, și fascism, în proporții considerabile chiar. La fel ca Stalin, Mao considera că partidul pe care îl conduce este asediat, atât din exterior, cât mai ales din interior, de dușmani. Aceștia trebuiau, firește, eliminați
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]