971 matches
-
temă). Iată, pe verticală și pe orizontală, formele simbolice ale spațiului familial și principalele reprezentări ale vieții terestre proiectate în imaginar, dar surprinse și în textele medievale. Evenimentele vieții laice împart existența în: "istorie" politică (spre exemplu, temporalitatea narativă în letopisețe sau în cronici; timpul bătăliilor și al victoriilor; secvența temporală a tratativelor, a primirii solilor sau a aplicării pedepselor politice), timp social (judecata; munca și relațiile profesionale; educația; târgul; momentul aparițiilor în public ale domnitorului; botezul, căsătoria, înmormântarea) și timp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
2 vol. Cronici brâncovenești. București: Minerva, 1988. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ioan Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P. Panaitescu. București: Ed. pentru Literatură, 1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Dionisie din Furna. Erminia picturii bizantine. București: Sophia, 2000. Dosoftei. Opere. Ed. N.A. Ursu. Vol. I. București: Ed. pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și studiu introductiv Ilie Corfus. București: Monitorul Oficial, 1947. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie. Text stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu. Studiu introd. și trad. Gh. Mihăilă. București: Minerva, 1970. Letopisețul Cantacuzinesc. Istoria Țării Românești (1290-1690). Ed. critică Const. Greceanu și Dan Simonescu. București: Ed. pentru Literatură, 1960. Nicolae Spătarul Milescu. Manual sau steaua orientului strălucind occidentului. Trad. Traian Diaconescu. Iași: Institutul European, 1997. Petru Movilă. Mărturisirea ortodoxă a credinței universale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cuvinte. Ed. Iorgu Iordan. București: Minerva, 1972. Patericul sau apoftegmele Părinților din pustiu. Ed. Cristian Bădiliță. Iași: Polirom, 2003. Johannes Sommer Pirnensis și Antonius Maria Gratianus. Viața lui Despot Vodă. Trad. Traian Diaconescu. Iași: Institutul European, 1998. Grigore Ureche. Letopisețul Țării Moldovei. București: Minerva, 1987. Viețile Sfinților. București: Artemis, 2003. 6 vol. Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I. // Lucrări științifice Agamben, Giorgio. Il regno e la Gloria. Per una genealogia teologica
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
intensitate, care a durat 5 zile. Potrivit Cronicii lui Miron Costin, cutremurul a produs “prăbușirea unui turn de apărare a Cetății Suceava și mari pagube în Transilvania, în special în Secuime și Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. * Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube bisericii înălțării și Mănăstirii Neamțului, informație precizată într-o cronică
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
1679 ne vorbesc 3 cronici, astfel: “A fost cutremur grozav la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel mare de la Catedrala Sucevei, de ziceau oamenii Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel mare de la Cetatea Sucevei, ce-i zicea Turnul Neboisei” (Letopisețul 21 moldovenesc, Ion Neculce). “în acest an 7187 (1679), în luna lui august, 9, marți noaptea, cu 3 ceasuri către ziua, spre Sfântul Apostol Evanghelist Matei, au fost cutremur mare de pământ, cât cădeau oamenii jos de prin biserici și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Matei, au fost cutremur mare de pământ, cât cădeau oamenii jos de prin biserici și vase de pe polițele de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii bătrâni că n-au apucat cutremur așa de strașnic ca acela și huietul venea dinspre miază-noapte” (Letopisețul Țării Moldovei, Nicolae Costin). * 8 august 1861: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altădată nimenea, luni noaptea spre marți, la ceasurile 7 și un sfert, în Postul Sânteimării
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește, de cultura și tradițiile acesteia, acestea devenind uneori o povară, după cum observa cronicarul Miron Costin: "Iară nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi" (Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, XVIII, 12). În iconomia divină a mântuirii, omul este actorul fără de care spectacolul istoriei nu se poate înfăptui. Dacă, în tragedia greacă, dramatismul culminează cu sancționarea hybris-ului eroului de către nemesis-ul zeilor, în istoria
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cu bună sau cu rea credință, într-o cunoaștere temeinică sau într-o nevinovată necunoaștere ori într-o cu totul condamnabilă neglijare a adevărului. Acum peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria în mod cu totul firesc în Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, „pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi“ <footnote Miron Costin, Opere alese: Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor; Viiața lumii, ES, București, 1967, p. 132. footnote> . Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Că istoria este răstălmăcită, așezînd lucrurile cu capul în jos, este evident; astăzi și adoloscenții știu că român este expresia folosirii neîntrerupte pe aceste teritorii a latinescului Romanus. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, în varianta lui Simion Dascălul, se încheie cu „lățirea rumânilor“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 71. footnote> de la apa Sucevei în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
folosirii neîntrerupte pe aceste teritorii a latinescului Romanus. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, în varianta lui Simion Dascălul, se încheie cu „lățirea rumânilor“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 71. footnote> de la apa Sucevei în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de a susține un fals, folosind argumente care mai de care mai ciudate? Cine ar avea interesul ca românii de la est
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și nereflexivă și posibilitatea de a explica diferența semantică dintre cele două variante; statutul sintactic al elementului se și relația sa cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar acum, la 20, pierzând aceste prețioase false arme, găsesc mai practic să străbat pe jos drumul cunoașterii și al vieții pentru a ajunge cândva la ceea ce am pierdut așa de repede" (530). Contactul cu literatura română începe cu lectura letopisețelor (ca teoretician este preferat profesorul ieșean I.D. Lăudat), urmând apoi desfășurarea cronologică la care manualele și cursurile moderne au renunțat, în favoarea altor criterii de sinteză. Critica literară este împărțită parcimonios de viitorul membru al breslei: "Critici literari de primă clasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alte școli naționale de film; - prelucrează peliculă pentru producția proprie și alți parteneri; - efectuează operațiuni de comerț exterior și import-export specifice obiectului sau de activitate. Articolul 3 Studioul cinematografic "Sahia-Film" funcționează că regie autonomă de interes național, realizînd filme documentar-artistice, letopisețul cinematografic și filme documentare finanțate din veniturile provenite de la Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor pe baze contractuale referitoare la cuantumul anual al acestei finanțări, precum și prestații pentru diverși beneficiari din țară și străinătate, pe bază de contracte. Departamentul informațiilor
HOTĂRÎRE nr. 486 din 15 iulie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107908_a_109237]
-
cinematografic "Sahia-Film" Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Studioul cinematografic "Sahia-Film" funcționează că regie autonomă de interes național, asigurînd realizarea de filme documentar-artistice: reportaje, eseuri cinematografice, filme de anchetă socială, de artă și etnografie, științifice, experimentale, de montaj etc. Realizează letopisețul cinematografic, precum și alte prestații cinematografice. Pe lînga filmele documentar-artistice ce se realizează în cadrul finanțării de bază de la bugetul statului, studioul realizează filme finanțate din fondurile sistemului național de distribuire a filmelor. Cuantumul acestei finanțări se stabilește anual pe baze contractuale
HOTĂRÎRE nr. 486 din 15 iulie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107908_a_109237]
-
a istoriei Suediei. 45. George Cristea, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc, secolele XVII-XX, Filiala Cluj a Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, 2007. 46. Ioan și Luiza Popa, Românii, Basarabia și Transnistraia, Fundația Europeană Titulescu, 2009. 47. Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei. 48. Nicolae Iorga, Un ofițer român în oastea lui Carol al XII-lea, 1912. 49. Arhiva M.A.E., Arhiva istorică, dosar 144, P.13, N. D. Popescu, p. 289. 50.Monitorul Oficial nr. 55, din 12 iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
80 George Cristea, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc, secolele XVII-XX, Filiala Cluj a Academiei Română, Centrul de studii transilvane, 2007. 81 Ioan Popa, Luiza Popa, Românii, Basarabia și Transnistria, Fundația Europeană Titulescu, 2009, pp. 21-22. 82 Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei. 83 Nicolae Iorga, Un ofițer român în oastea lui Carol al XII-lea, 1912, p. 4. 84 "Curierul Românesc",nr.32, 29 mai, 1836, p. 125. 85 Arhiva M.A.E., Arhiva istorică, dosar 144, P.13, N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
stricată din cauza jafurilor pornite de tătari lehi ori muscali. De multe ori domnii erau chemați de mai marii lumii să ia parte la felurite războiaie...Atunci se pierdea chiar și ordinea firească a lucrurilor... Căci spune Grigore Ureche: „Nu numai letopisețul nostru, ce și cărți striine am cercat, ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dereptate, că letopisețul nostru cel moldovenescu așa de pre scurt scrie, că nici de viața domnilor, carii au fost
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
războiaie...Atunci se pierdea chiar și ordinea firească a lucrurilor... Căci spune Grigore Ureche: „Nu numai letopisețul nostru, ce și cărți striine am cercat, ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dereptate, că letopisețul nostru cel moldovenescu așa de pre scurt scrie, că nici de viața domnilor, carii au fost toată cârma , nu alege, necum lucrurile den lăuntru să aleagă...Nici iaste a să mira, că scriitorii noștri n-au avut de unde strânge cărți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Greci...un sat, anume Necoreștii...la ținutul Neamțului.” - Doar peste 33 de ani, adică în 1594 - în a doua domnie - Aron Vodă - supranumit cel Rău, văzând că mănăstirea La Greci dă semne de slăbiciune, a zidit biserica din Tarină. - In „Letopisețul Tării Moldovei” al lui Grigore Ureche am citit despre ctitorul acestei biserici. Uite ce spune cronicarul: „Insă întăi socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu asândă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iadului cei neadormiți>>. Că nu știe femeia acie că este singur Duca-Vodă. Iar Duca-Vodă dacă au audzit că este așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că această întâmplare am citit-o în „Letopisețul Tării Moldovei” al lui Ion Neculce cronicarul. Presimt gândul Spiritului domnersc, care vrea să-mi arate întregul ansamblu mănăstiresc. Nu a trecut multă vreme și i-am auzit glasul, care îmi confirma presimțirea. - Eu cred că e mai bine să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]