1,939 matches
-
construcție” similară beneficiază și nota imediat următoare celei care are ca obiect solomonarul : „Este o zisă, iar țărănească”. Cele de mai sus ne îndreptățesc să credem că apelativul solomonar nu era încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, generalizat în lexicul românesc. Această situație l-a determinat pe autor să insereze nota explicativă, pentru ca termenul să poată fi corect înțeles atât de orășeni, cât și de românii din afara Ardealului. Vezi, de exemplu, cum își justifică poetul nota anterioară : „Aceasta trebuie să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XVIII-lea, în acest caz) nu este decât un argument necesar, nu și suficient. Pentru că ea nu probează decât vag și intuitiv epoca (și, eventual, zona) când (și, eventual, unde) acest termen s-a născut și a intrat în lexic. De aceea, pentru a susține ipoteza formulată mai sus, aducerea altor argumente pare a fi obligatorie. 3. Tradiția referitoare la legendarul rege Solomon și, în special, aceea privind prodigioasele sale cunoștințe și practici magice a pătruns în conștiința populației românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea) se găsesc anume în această zonă. Odată cu intrarea vrăjitorilor sub patronajul legendarului Solomon, nu a mai fost nevoie decât de un singur pas pentru a se naște și a intra în lexicul popular o bogată familie de cuvinte : a solomoni (a vrăji), solomonit (vrăjit), solomonie (vrăjitorie sau carte de vrăji), solomonar (vrăjitor) etc. Probabil că, inițial, sensul cuvân- tului solomonar era, în general, acela de individ care produce acțiuni magice : vrăjitor, vraci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fost pusă în evidență încă de la primele atestări documentare ale termenului solomonar în limba română : în Dicționarul lui Samuil Micu-Klein (1801) și în Lexiconul de la Buda (1825) ; c) existența unor astfel de relații reciproce (împrumuturi, influențe, contaminări etc.) între lexicurile celor trei limbi este din abundență dovedită. Ele sunt justificate de condițiile socioculturale cunoscute (intima vecinătate a celor trei zone, îndelungata coabitare a populațiilor, bi- sau trilingvism etc.). Sigur că numai specialiștii filologi vor fi în măsură să valideze sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fi dat un cuvânt nou : (z)grăbunțaș. Deci gara bonciás + (z)grăbunță = (z)grăbunțaș. În acest caz, ar fi vorba de un fenomen de etimologie populară sau doar de contaminare. Astfel de fenomene lingvistice sunt din belșug atestate în lexicul românesc. Chiar printre denumirile (e drept, mai rare) ale solo monarului, amintite în prezentul paragraf, sunt două asemenea exemple : sodomonar = solomonar + Sodoma și far mazon = francmason + farmece. Dar și soluția inversă este, în principiu, posibilă, și anume ca ungurii (și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vraciul (volumul Cuvinte potrivite, 1927) : în farmacia mea atotlecuitoare Aleanuri am la chinurile-abia simțite, Misterioase și nemaitămăduite, Pe când prin jur se naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că în India se găsesc din plin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
complet idiot (antiistoric, antirațional, antidemocratic etc.), dar înlocuirea "locului de trai" cu "locul de studii" sună potrivit în "contextul" sonor. E "modernă". Ca și reforma ortografică, ce-și propunea să fonetizeze pe cît posibil codul scris (diminuarea suportului înglobează și lexicul, și gramatica). Există o solidaritate între autonomia instituției școlare în cetate și autonomia sistemului grafic în limbă. Cine o recuză pe una, o recuză și pe cealaltă. Ura față de literă este forma autorizată a urii față de școală, și ambele traduc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și evidențiază funcția de comunicare a limbajului uman îl fac să fie congruent cu preocupările de teorie și practica a traducerii. Semantica funcțională părăsește concepția naivă după care conștiința realizează pasiv o „copie” a structurii obiective a lumii reale, iar lexicul este un repertoriu de cuvinte, reflexe directe ale ideilor ce oglindesc lumea reală, dar ea se distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile lingvistice predetermina, orientează și chiar organizează viziunea noastră despre lume19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a descoperi acest mod / aceste moduri diferă de la un cercetător la altul. Claude Germain găsește interesantă ipoteza lui Granger: un câmp semantic ar trebui să constea în confruntarea mai multor organizări diferite, total sau în parte, ale aceleiași părți de lexic. Aceste organizări sunt numite de el „puncte de vedere”. Și Louis Leboucher, încă din 196329, atribuie dificultatea de a structura lexicul sub formă de sistem faptului că structura unui câmp e determinată din puncte de vedere diferite care se întretaie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
semantic ar trebui să constea în confruntarea mai multor organizări diferite, total sau în parte, ale aceleiași părți de lexic. Aceste organizări sunt numite de el „puncte de vedere”. Și Louis Leboucher, încă din 196329, atribuie dificultatea de a structura lexicul sub formă de sistem faptului că structura unui câmp e determinată din puncte de vedere diferite care se întretaie sau care lasă lacune. Același cuvânt poate fi înregistrat simultan din puncte de vedere diferite. În opinia lui Germain, punctele de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
preluăm conținutul acestei filosofii și trecem dialogurile lui Platon prin filtrul logicii aristotelice sau ale matematismului cartezian sacrificăm definitiv spiritul lui Platon. În scrierile sale mitul nu are în mod nemijlocit un sens funcțional așa cum au cuvintele la nivelul unui lexic. Mitul propune un limbaj, dar acesta stă mai presus de orice expresie lingvistică. În acest fel, Platon a fost constrâns să introducă o unitate intermediară între semnificat și imaginea semnificantă pentru a asigura relații nearbitrare la nivelul comunicării iconice. El
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Academiei Mihăilene din Iași (1835). La sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului următor, în programele unor asociații sau societăți culturale au fost înscrise prevederi referitoare la necesitatea stabilirii regulilor unitare ale limbii române, la îmbogățirea lexicului, la întocmirea dicționarului și gramaticii, dar și chestiuni legate de promovarea științelor, în primul rând a istoriei și a științelor naturale, anticipând astfel, prin preocupări, ca și prin structură, viitoarea A.R.: „Societatea filosoficească din Mare Principatul Ardealului” (1795), Societatea
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
care-l rezervă magistrul discipolilor săi. Abdicarea a orice subiectivitate, supunere în fața legii grupului, contractul comunitar al sectei autorizează un ultim recurs la rațiune: dar numai în sensul renunțării la folosirea liberă a ei. - 5 - Dovleci, pepeni galbeni și castraveți. Lexicul gnostic oferă un exemplu de logomahie fără pereche. Acest gen de glosolalie este caracteristic - spun psihiatrii - unei adevărate isterii care pare să marcheze epoca. Desigur, un filosof demn de acest nume își creează propriul vocabular, supune limba obișnuită unor distorsiuni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A citi aproape o mie de pagini indigeste își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă. Ea constrânge realitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și vezi epicurism, gnosticism, platonism, psihanaliză, spiritul liber, stoicism GNOSTICISM arhipelag, aritmetică, ascetic îvezi encratic), și atomism, bibliografie, comunități, contract, corpus, date, descoperiri de manuscrise, doxografie, encratic, ermetism, estompare, ezoterism, o filosofie, și grația, hilic, influențe, inițiere, Lampețiu, legea grupului, lexic, și liber arbitru, și libertate, licențios, locuri, lumea din umbră, Marcos, și materialism, și mântuire, și metafizică, și morală, persecutați, și platonism, pneumatic, și procreație, psihic, și răul, recunoașterea între membri, o religie, și trup, și sexualitate Filosofi gnostici licențioși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rezonabil: multe din opiniile și sentințele lui sunt de o suficiență uimitoare, în special în acest Essai sur les moeurs, enorm op pe care scriitorul citat de mine mai sus îl numește „compendiu” (ceea ce oricâte libertăți ne-am lua față de lexic, n-ar trebui să însemne altceva decât... „prescurtare”). În Essai sur les moeurs se găsește un capitol, al LXXXII-lea, intitulat: „Sciences et beaux-arts au troizième et quatorzième siècles”, în care toată arta și cultura Evului Mediu sunt lichidate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și sălbatici: noi suntem conștienți de responsabilitatea noastră. Noi vă privim, ne vedem de treabă. Faceți și voi la fel și așteptați Evenimentele”. Eu am fost destinatarul acestei comunicări și am reușit s-o descifrez imediat: limbajul acela lipsit de lexic, de gramatică și de sintaxă putea fi învățat imediat, aceasta și pentru că, din punct de vedere semiotic, nu era altceva decât o formă a acelui „limbaj al prezenței fizice” pe care oamenii au fost în stare dintotdeauna să-l folosească
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a Unirii. El satiriza, de asemenea, pe cei care profitau de conjunctura politică pentru a-și satisface ambițiile și interesele personale. Lipsa de finețe a umorului, jocurile de cuvinte neinspirate, lexicul cu reminiscențe italienizante îl împiedică să fie un scriitor satiric remarcabil. Totuși, micile tablouri sociale strânse sub titlul Comedii omenești în volumul Din scrierile umoristice ale lui I. V. Adrian (1874) și „cânticelul comic” Postulachi Slujbulescu (1874), cu toată pasta
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
istoriografic este În Întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar un lexic comun la care istoricii să facă apel cu precădere. Școala, universitatea etc. nu fac nimic În acest sens și cel mai adesea consideră scrisul o Însușire naturală a elevilor și a studenților lor. În consecință, scrisul și interpretarea istoriei În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Făclie și organ de propagandă naționalistă”. Publicația este în primul rând un organ de informație și propagandă pentru problemele aromânilor. Cultura și literatura vor fi, așadar, prezente în măsura în care sunt relevante pentru această comunitate. Favorizate sunt studiile dialectale (structura dialectului, influențe, lexic, onomastică etc.), de obicei reproduse din volume sau din presă. M. publică, de asemenea, portrete, culegeri de folclor dialectal, corespondență inedită (a unor personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
românesc. Reprezentativă în acest sens este lucrarea Pologne et Roumanie... Tema de bază o constituie relațiile lingvistice, situate într-o perspectivă comparatistă mai largă: istoria, geografia, civilizația, cultura, literatura și chiar mentalitățile celor două popoare. Studiul se axează pe domeniul lexicului, și în cadrul acestuia pe împrumuturi, a căror cercetare contrastivă îi oferă autorului elemente sugestive atât pentru descrierea și explicarea unor transformări lingvistice în cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
alcătuirea unei lucrări lexicografice colective începute de Samuil Micu, apărută postum sub titlul Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc (1825), a cărei revizie finală M. o începuse cu puțin înainte de moarte. Pe lângă contribuțiile teoretice, toate scrierile sale au dus la dezvoltarea limbii literare, îmbogățind lexicul, definind și nuanțând sensuri, activând sintaxa. Participarea afectivă dă, în general, un aspect subiectiv, de scriere beletristică operei sale. În special în cazul predicilor, deși respectă regulile genului omiletic, conținutul este plin de realități și observații din viața rurală a
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
câteva mănăstiri și biserici antice din Bucovina, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, 1883) nu intră în sfera literaturii. Erudit teolog, M. a publicat numeroase manuale, exegeze și traduceri de opere religioase. În toate textele se arată adept al înnoirii lexicului și sintaxei limbii vechilor cărți bisericești. SCRIERI: Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemine numire, București, 1869; Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, I-II, București, 1874-1875; Proiect de reglement pentru revizuirea și editarea cărților bisericești, București, 1882; Viața
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
și creator de școală. Când încearcă să restabilească în articulațiile ei adevărate configurația istorică a limbii, el situează limba română în context indoeuropean și în relații cu limbile popoarelor învecinate. De un studiu comparativ au parte toate compartimentele limbii, de la lexic la fonetică, morfologie și sintaxă. Filologul aduce contribuții în istoria limbii, îndeosebi în luminarea unei zone puțin cunoscute, privind elementele autohtone, dacice, de „substrat”, sesizate încă de D. Cantemir și care intră în atenția a numeroși lingviști străini (J.B. Kopitar
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Evoluția concepției stilistice, de la masiva lucrare Limbajul poetic eminescian (1979) la Dicționarul limbajului poetic eminescian (I-II, 2002), constă în adâncirea investigațiilor semantice și în sublinierea corelațiilor dintre sensuri și forme. Cea dintâi exegeză oferă descrierea pe niveluri tradiționale a lexicului eminescian (nivelul fonetic, gramatical-morfologic, sintactic, lexical, nivelul figurilor de stil - epitet, comparație, metaforă etc.), dar oferă și un capitol de „câmpuri imagistice”, de constelații simbolice specifice în domeniul uman, al spațiului cosmic, al naturii terestre, al naturii anorganice, al artelor
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]