769 matches
-
viața și opera lui Paul Eluard. Cântă la chitară de pe la 25 de ani și de pe la 35 joacă teatru No. După absolvire, a lucrat la diverse edituri cu profil didactic din capitală. Cea mai importantă lucrare ca redactor este Shinseiki Encyclopedic Lexicon, circa 3000 de pagini, Editura Gakken, 1968. În 1967 a obținut locul 3 la Concursul de GO al Editurii Gakken. Din anul 1973 se preocupă de studiul limbii române. Începând din 1975, a participat de repetate ori la cursurile de
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
iscate în jurul unor autori, mituri care nu sînt defel construcții inofensive, favorizînd mănoase cariere universitare și academice, înțeleg a se apăra prin argumentul fățarnic că ar fi amenințate cu "demolarea". De parcă revizuirea ar fi echivalentul "demolării", termen catastrofic, preluat din lexiconul comunist. A revizui tabla de valori nu înseamnă însă a distruge nici o valoare autentică, ci a corija supraaprecierile și minimalizările, făcînd loc numelor omise sau subestimate. E un proces civilizat, cu o finalitate constructivă, ale cărui "promovări" și "retrogradări" se
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
de către sora răposatului, nimeni alta decît Efi, o lădiță din lemn de brad care conține sute de fișe și un manuscris apt să ușureze orientarea în maldărul de documente, destinate elaborării unei enciclopedii a diasporei grecești. Ideea unui astfel de lexicon i-ar fi aparținut lui Eleni Vambas, abia scăpată cu viață din masacrul de la Smyrna din 1922, cînd minoritatea greacă a fost decimată și alungată de trupele lui Atatürk. Se menționează că primul caiet al Enciclopediei ar fi apărut în
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
din corvezile de care un om cu formație umanistă nu va putea scăpa niciodată e consultarea dicționarelor. Așa cum un sportiv nu se poate păstra în formă decît făcînd regulat exerciții fizice, umanistul nu-și poate întreține tonusul minții decît răsfoind lexicoane. O face așadar nu pentru că vrea, ci pentru că nu are încotro: proprietatea termenilor cere desproprietărirea plăcerii proprii. Se poate întîmpla însă ca, în timp, supliciul să devină deliciu, actul rutinat și adesea plictisitor al răsfoirii masivelor și scorțoaselor incunabule devenind
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
domeniu la altul, cu o curiozitate de febrili descoperitori și, mai ales, cu senzația aceea supărătoare pe care o ai atunci cînd simți că, în comparație cu știința etalată de un dicționar, cultura ta e apă de ploaie. Ceva asemănător încerci deschizînd lexiconul de termeni filozofici ai lui Francis E. Peters. Intri într-un labirint ale cărui cotloane alcătuiesc un univers de sine stătător: este universul de început al gîndirii filozofice, adică prima formă lexicală pe care oamenii, atunci cînd au început să
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
aflăm deschizînd un dicționar și citind definiția uzuală pe care o găsim acolo, cînd de fapt spiritul cuvîntului e reprezentarea mentală a unor oameni care, folosind acel cuvînt, îi atribuie un anumit înțeles într-o anumită epocă. Cînd deschidem un lexicon, ceea ce găsim acolo e litera și sensul cuvintelor, dar nu spiritul lor. Spiritul e atmosfera psihologică a celor care au folosit pe viu acele cuvinte, dar aceasta nu poate fi surprinsă de definițiile uzuale ale vademecumurilor. Și totuși, indicii ale
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
aceleași trei cioburi, se pot face mai multe vase în epoci diferite. Totul e să poți descoperi regula după care trei cioburi alcătuiesc, o dată, un vas și, altă dată, alt vas. Ceva de acest fel încearcă Francis E. Peters în lexiconul lui: să prezinte motivele pentru care unul și același cuvînt înseamnă ceva la Platon, altceva la Aristotel și altceva la Anaxagora, avînd mereu grijă să-și avertizeze cititorul că, oricît de plină de acuratețe ar fi munca de degajare a
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
din obișnuință, fără a mai avea pretenția că, întrebuințîndu-l, desemnăm ceva prin el. Și pentru că nu mai are referință, "sufletului" nu-i mai rămîne decît să intre în alcătuirea figurilor de stil. Al doilea lucru pe care îl afli parcurgînd lexiconul Termenii filozofiei grecești este că gradul de abstracțiune al unei limbi este un indiciu a cît de vîrstnică este ea. Cu cît cuvintele unei idiom au o încărcătură mai mare de generalitate, cu atît idiomul în cauză e mai bătrîn
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
dau o folosință pragmatică. Așa se explică cum, dintr-o relație de semnificare în care accentul cădea pe spiritul cunoașterii, sensul cuvintelor noastre s-a modificat pînă la a deveni niște unelte ce ascultă de spiritul puterii. Prin urmare, un lexicon ca cel de față nu e atît un instrument de lucru, cît un instrument de putere. Cine cunoaște etimologia cuvintelor le judecă în alt fel decît semenii lui, ba chiar își privește și semenii în alt mod. E ca în
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
a-l traduce pe Nietzsche. A obținut Premiul USR, Filiala Timișoara (1998) pentru traducerea volumului I. Poezia. După câte l-am cunoscut, am înțeles că s-a situat voluntar în afara vieții publice, fără atingere cu ierarhiile oficiale, solitar printre dicționare, lexicoane, enciclopedii, gramatici și alte instrumente de lucru, posesor al unei bibliografii Nietzsche, mereu îmbogățită și prin intermediul celor care lucrează la aparatul editorial al ediției Colli-Montinari, în curs de desfășurare, care îl prețuiesc și cu care poartă corespondență. Printre aceștia, Marie-Luise
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
discordanțe, omologii care obligă. Îngeri, afecte și embleme, legînd săgetător văzutele și nevăzutele, fauna se înalță spre ambiții care integrează un legat intelectual caracterisitic; acela, identificabil în lucrări suedeze de extraordinară anvergură, ce premerg gîndirii lui Swedenborg, opere ca giganticul Lexicon harmonicum, totalizînd, în 1715, o masă de 15.000 de foi. Autorul, Olof Rudbeck cel Tînăr, profesor de medicină la Uppsala, zoolog de multilaterală curiozitate, vădea un insațiabil apetit de cunoaștere, culegînd, de-a lungul explorărilor sale, mostre din cele
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Maior: "1. Epistola pastorală. 2. Enciclică. A lucrat și un Dicționar din care însă nu s-au găsit urme până acum". Iată că el a fost identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai folosite cuvinte românești) de către universitarul albaiulian Alin Mihai Gherman care semnează și un informat studiu introductiv, corectând sau nuanțând câteva aprecieri de istorie literară cu privire la opera lui Grigore Maior. Cea mai importantă consecință a apariției
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
ei era socotit până acum, aproximativ anul 1780 - anul apariției gramaticii lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linquae daco-romanae sive valachicae. Începutul Școlii Ardelene trebuie plasat cu cel puțin un deceniu și jumătate înainte, la 1765, data când manuscrisul Lexiconului ... era încheiat. Deși rămase în manuscris, aceste lucrări au impulsionat preocupările și activitatea lingvistică a reprezentanților Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior), căci aceștia l-au avut profesor la clasă, "învățător limbilor" - după cum glăsuiește un document de epocă
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
și în pașii mai mărunți ai sîrguinței zilnice. Psaltul de la "Barbareum", copistul și traducătorul unor lucrări didactice devine un om de mare cultură, un enciclopedist de efigie cantemiriană. Lingvist poliglot, își clădește șantiere lexicografice în stilul lui Hasdeu, tentînd un Lexicon pentru cărturari, un dicționar de neologisme lăsat, din păcate, sub schelele ambițioasei intenții. Este cu atît mai interesant faptul că }iganiada apare nu din limbajul elaborat al eruditului autentic, cît mai ales din alegoria de extracție folclorică, purificată și aceea
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
n-am vorbit cu adevărat cu nimeni, vocea s-a ascuns, vocea s-a stins. Mă auzeam spunând lucruri convenționale, forme abstracte ale limbii, carcase fără măduvă, un simulacru de limbă. M-am întors acasă rănită în adânc, am luat lexiconul suedez și l-am citit din nou ca pe un roman psihedelic, atunci am auzit cum cântă lexiconul din propriul lui gât, ca un laringe enorm, dându-mi și mie pofta limbii adevărate, spălată, decantată de scoriile sociale, de ghipsurile
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lucruri convenționale, forme abstracte ale limbii, carcase fără măduvă, un simulacru de limbă. M-am întors acasă rănită în adânc, am luat lexiconul suedez și l-am citit din nou ca pe un roman psihedelic, atunci am auzit cum cântă lexiconul din propriul lui gât, ca un laringe enorm, dându-mi și mie pofta limbii adevărate, spălată, decantată de scoriile sociale, de ghipsurile crispării și de frica de a nu părea altcineva decât cel care sunt. MARTIE, 1989 O zi plină
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc. Studiile și articolele publicate - chiar la începutul carierei, de exemplu "Sintaxa gerunziului românesc" (în Studii de gramatică, II
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
XII, partea a II-a, Litera U, 2002), expresia a fi (cam) într-o ureche sau pe-o ureche "a fi lipsit de rațiune, a fi cam nebun" apare ca atestată mai întâi la Budai Deleanu și Anton Pann. În Lexiconul de la Buda (1826), formula întru o ureche avea explicația "nebunatec"; în Dicționarul etimologic al lui Cihac (1870), a fi într-o ureche era echivalat cu "a fi încăpățînat, recalcitrant, brutal". Citatul din Trei viteji, al lui Budai Deleanu, pare mai
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
doritori să impună cu orice preț o anume teză despre Istrati, despre viața lui agitată și complexă. Până și afirmația lui repetată că doar în Elveția, în 1916, ar fi învățat franțuzește, singur, în doar patru luni, înarmat cu un lexicon franco-român și citindu-i în izolare pe clasicii francezi, până și această afirmație este pusă de Iorgulescu la îndoială. Aduce probe că știa franțuzește mai demult, că învățase cu un profesor brăilean, Vasile Goriș, că, la urma urmei, un mare
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
franco-român și citindu-i în izolare pe clasicii francezi, până și această afirmație este pusă de Iorgulescu la îndoială. Aduce probe că știa franțuzește mai demult, că învățase cu un profesor brăilean, Vasile Goriș, că, la urma urmei, un mare lexicon român-francez ar fi fost de negăsit în Elveția acelui timp. Rezultă că Istrati știa mai demult limba în care avea să devină scriitor și o învățase altfel decât lasă la un moment dat să se creadă. Sunt multe alte afirmații
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
mărturisit, fără să fi fost educat la altă școală decît cea a ideologiei din anii '50. Mă refer la Franț Țandără, cel pentru care ai scris Drumul Damascului. Ceilalți, atîția cîți or mai fi trăind din cei 1700 cît cuprinde Lexiconul Negru, nu numai că nu au mărturisit și nici nu au de gînd s-o facă, dar au fost mai mult decît deranjați, devreme ce ai primit telefoane de amenințare. Telefoanele astea spun un singur lucru, anume că, după 11
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
medic. Mihail Mihailide le îndeplinește pe toate trei, de unde și acribia cu care s-a înhămat în ultimele decenii la o întreprindere atît de laborioasă. Cum însușirile unui asemenea instrument de lucru se impun de la sine - avem în sfîrșit un lexicon adus la zi al medicilor-scriitori din România - nu mă voi opri asupra detaliilor lui tehnice, ci asupra îndoitei ipostaze pe care o au protagoniștii din paginile lui: medic și scriitor deopotrivă. Căci nu te poți abține să te întrebi cum
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
domnului, cu care ler formează locuțiunea „Lerule, domnule”, care se repetă - se spune în DA - „după fiecare vers”. Faptul că Dicționarul Academic al limbii române nu explică sintagma, ci se rezumă să reia ad litteram notele lui I. Budai-Deleanu din Lexiconul românesc-nemțesc (Ms. BAR 2420), arată cum nu se poate mai limpede că cercetarea acestei teme nu a depășit deloc concluziile sfârșitului de secol XVIII, când Budai-Deleanu afirmase că ler este „un cuvânt obișnuit încă la poporul din Transilvania, îndeosebi în
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
atunci când cauți ceva anume. Am mai vorbit în această rubrică, acum câțiva ani, de sursele electronice utile pentru limba și literatura română; un bilanț provizoriu și foarte parțial cuprinde în continuare Google Books - din care se pot descărca, de exemplu, Lexiconul de la Buda, din 1825, sau Iordache Golescu, Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, din 1840 -, ca și bogata colecție Gallica, a Bibliotecii Naționale a Franței (în care putem găsi colecția integrală între anii 1877 și 1939 din Zeitschrift fur romanische
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
ceea ce nu contrazice o influență în stadiul mai vechi al limbii române. Cuvântul pisică e atestat în română în Pravila de la Govora (1640) și apare în Biblia de la București (1688): „târâtoarele ce se târăsc pre pământ, pisica și șoarecile”. În Lexiconul de la Buda (1825), cele mai multe sensuri și expresii sunt grupate la termenul mâță, dar este înregistrat și pisică. De altfel, în 1940, Sextil Pușcariu descria, în Limba română, repartiția regională a celor doi termeni: „În Muntenia și în sudestul ardelean se
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]