9,871 matches
-
Dante? Vine de la Roma." - și n-a mai venit), un Livius Ciocârlie rafinat și afabil ca întotdeauna. Scrise între 1990 și 1998, scrisorile conturează și un fel de istorie în fărâme a acestor ani postdecembriști, începând cu lipsa plicurilor din librării în 1990 până la febra alegerilor din 1996. Cartea se încheie cu un neprețuit dosar Eugen Ionescu - un text inedit al scriitorului din 1946. Textul conține mici fabule în proză și o primă variantă a piesei Învățați limba engleză fără profesor
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
relațiile interculturale din zonă - interesează și impresionează atît prin informație, cît și prin adevărul uman relatat nemijlocit, cu o autenticitate pe care doar banda de magnetofon o poate conserva. * Despre proaspăta carte de la Paideia, care n-a ajuns încă în librăriile bucureștene, aflăm din recenzia Otiliei Hedeșan că, fiind "o treabă nemțească", adică făcută după toate rigorile științifice, conține, în afara interviurilor, și trei studii de factură antropologică și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
un fel de "Cenușăreasă" în decor londonez și adaptată sfîrșitului de mileniu. Prințul devine Prințesa pe de-a-ntregul (anunțînd oare o nouă epocă a matriarhatului?), fata sărmană se transformă și ea într-un băiat frumos, cu ochi albaștri, patron de librărie cu profitul pe minus și astfel povestea-i gata. Se văd, se îndrăgostesc, se mai întîmplă una alta pentru a nu se termina filmul într-un sfert de oră, se căsătoresc și trăiesc fericiți pînă la adînci bătrîneți. Ce poate
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
7 al revistei este Paradisul iubitorilor de carte, semnat de Ion Crețu. Cum Cronicarul se numără printre cei vizați de acest titlu, adică iubitorii de carte, a vrut să afle neîntîrziat care ar fi Paradisul său. E vorba de o librărie americană prestigioasă, de fapt un lanț de librării, Borders. Cum un bilet pînă în Paradis e cam scump, să ne mulțumim cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
semnat de Ion Crețu. Cum Cronicarul se numără printre cei vizați de acest titlu, adică iubitorii de carte, a vrut să afle neîntîrziat care ar fi Paradisul său. E vorba de o librărie americană prestigioasă, de fapt un lanț de librării, Borders. Cum un bilet pînă în Paradis e cam scump, să ne mulțumim cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor, o comunitate universitară din sud-estul statului Michigan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
neîntîrziat care ar fi Paradisul său. E vorba de o librărie americană prestigioasă, de fapt un lanț de librării, Borders. Cum un bilet pînă în Paradis e cam scump, să ne mulțumim cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor, o comunitate universitară din sud-estul statului Michigan și a fost gîndită de frații Borders, Tom și Louis, drept o librărie "serioasă". în 30 de ani librăria a ajuns la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
mulțumim cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor, o comunitate universitară din sud-estul statului Michigan și a fost gîndită de frații Borders, Tom și Louis, drept o librărie "serioasă". în 30 de ani librăria a ajuns la 300 de centre, nu numai în Statele Unite, ci și în Australia, Noua Zeelandă și Anglia. Profilul ei s-a mai extins, iar în Paradis s-a făcut simțită (ca în Insula fericiților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor, o comunitate universitară din sud-estul statului Michigan și a fost gîndită de frații Borders, Tom și Louis, drept o librărie "serioasă". în 30 de ani librăria a ajuns la 300 de centre, nu numai în Statele Unite, ci și în Australia, Noua Zeelandă și Anglia. Profilul ei s-a mai extins, iar în Paradis s-a făcut simțită (ca în Insula fericiților a lui Strindberg) presiunea economiei de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
în Statele Unite, ci și în Australia, Noua Zeelandă și Anglia. Profilul ei s-a mai extins, iar în Paradis s-a făcut simțită (ca în Insula fericiților a lui Strindberg) presiunea economiei de piață. Un spațiu edenic analog este lanțul de librării Barnes & Noble. Ceea ce are astăzi specific piața de carte americană este faptul că editorii se transformă tot mai mult din mediatori în "elementul dinamic al comerțului cu cartea". Cu alte cuvinte, majoritatea cărților care se publică azi în Statele Unite sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
Cu alte cuvinte, majoritatea cărților care se publică azi în Statele Unite sînt cărți comandate, după ce editorul a luat cu mare exactitate "pulsul lectorului majoritar". Dacă se publică tot mai mult sub presiunea străzii, ca să spunem așa, nu înseamnă că în librăriile americane nu găsești absolut orice titlu, de la romanțurile care se aruncă la coș după lectură, pînă la autorii pentru gusturile cele mai rafinate. * Dar să trecem la organizarea Paradisului cititorilor: librăriile Borders sînt deschise de luni pînă sîmbătă între orele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
presiunea străzii, ca să spunem așa, nu înseamnă că în librăriile americane nu găsești absolut orice titlu, de la romanțurile care se aruncă la coș după lectură, pînă la autorii pentru gusturile cele mai rafinate. * Dar să trecem la organizarea Paradisului cititorilor: librăriile Borders sînt deschise de luni pînă sîmbătă între orele 9 și 23 (!), iar duminica între 9 și 21(!!). Cumpărătorul are acces direct la raft și dacă găsește un volum care-l interesează, dar nu stă bine cu banii, nimeni nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
între orele 9 și 23 (!), iar duminica între 9 și 21(!!). Cumpărătorul are acces direct la raft și dacă găsește un volum care-l interesează, dar nu stă bine cu banii, nimeni nu-l împiedică să-l ia în cafeneaua librăriei și să-l răsfoiască "pe îndelete, la o ceașcă de cafea, (1,50 $ cana)", bănuim că tot în profitul librăriei. Bineînțeles că nu lipsesc computerele pentru găsirea oricărei informații de gen, precum și o publicație specializată, o revistă a librăriei. Aflăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
un volum care-l interesează, dar nu stă bine cu banii, nimeni nu-l împiedică să-l ia în cafeneaua librăriei și să-l răsfoiască "pe îndelete, la o ceașcă de cafea, (1,50 $ cana)", bănuim că tot în profitul librăriei. Bineînțeles că nu lipsesc computerele pentru găsirea oricărei informații de gen, precum și o publicație specializată, o revistă a librăriei. Aflăm din articolul domnului Ion Crețu că vînzările din librăriile naționale americane au crescut de la 7,8 miliarde de dolari, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
cafeneaua librăriei și să-l răsfoiască "pe îndelete, la o ceașcă de cafea, (1,50 $ cana)", bănuim că tot în profitul librăriei. Bineînțeles că nu lipsesc computerele pentru găsirea oricărei informații de gen, precum și o publicație specializată, o revistă a librăriei. Aflăm din articolul domnului Ion Crețu că vînzările din librăriile naționale americane au crescut de la 7,8 miliarde de dolari, în 1991, la 10 miliarde în 1994, de unde o concluzie firească: "Clișeul potrivit căruia americanul este ignorant, nu citește, este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
ceașcă de cafea, (1,50 $ cana)", bănuim că tot în profitul librăriei. Bineînțeles că nu lipsesc computerele pentru găsirea oricărei informații de gen, precum și o publicație specializată, o revistă a librăriei. Aflăm din articolul domnului Ion Crețu că vînzările din librăriile naționale americane au crescut de la 7,8 miliarde de dolari, în 1991, la 10 miliarde în 1994, de unde o concluzie firească: "Clișeul potrivit căruia americanul este ignorant, nu citește, este preocupat numai de televiziune etc. pare cel puțin o diversiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-am citit cartea, pe care am căutat-o zadarnic prin librării. Nu mă pot pronunța, așadar, asupra ei și nici asupra valabilității în sine a recenziei d-lui Codreanu. De altfel, mi-am propus cu totul altceva. Dl Codreanu pornește de la ideea că în reconsiderarea biografiei eminesciene s-ar fi produs
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
care el o considera însă capitală, fiindu-i sugerată, între altele, de biografia exemplară a lui La Fontaine: oare marea poezie, marea artă, gîndirea superioară nu înfloresc mai degrabă sub presiunea puterii absolute? Sub despotism, spune el, în Europa răsăriteană, librăriile erau pline de clasici subvenționați: Goethe, Schiller, Dostoievski; serile, șase concerte de muzică de cameră, două opere clasice, Shakespeare, Ibsen. "Ce a rămas din toate acestea? Am fost recent la Weimar, a devenit un Hollywood kitsch". Borges, pe cînd refuza
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
trei săptămâni, îmi imaginez ce-o fi în mintea străinului ce se aventurează pentru prima oară în acest spațiu al sălbăticiei. Continui să-i admir pe cei care, după ce s-au vaccinat - așa cum cer ghidurile turistice despre România disponibile în librăriile străine - contra unui spectru larg de boli exotice, înfruntă eroic întâlnirea cu... trecutul. Pentru că a veni în România nu înseamnă doar un pariu cu geografia, ci o coborâre vertiginoasă pe toboganul istoriei. Ce-i drept, străinii, vreo cinci-șase, zăriți în
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
care ar interesa precis toate catedrele de românistică din străinătate, a figurat pe ultima listă de oferte? Deocamdată nu, deși vă închipuiți cît îmi trebuie. Știți ce facem ca să putem avea cărțile necesare? Cînd venim în România, trecem prin toate librăriile să vedem ce se mai găsește , să cumpărăm ce credem că merită... Îmi spunea și domnul Marco Cugno, acum două luni, într-un interviu, că aceasta e singura modalitate de a se "aproviziona", în afară de bunăvoința unor prieteni români. Dar nu
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
problemă a româniștilor din străinătate știu că o reprezintă informarea nu doar în privința noilor apariții, ci și a valorii lor. E adevărat. Au apărut o mulțime de nume noi, văd în revistele literare, iar cînd vin în România găsesc în librării sumedenie de cărți ale unor poeți, prozatori, eseiști total necunoscuți mie și nu știu ce să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
prea multe talk-show-uri, ci calității informației și revelațiilor conținute în dialogurile pe care Alfred Biolek le poartă cu fiecare dintre interlocutorii săi. Firește că apariția la televiziune a autoarei romanului De ce copilul fierbe în mămăligă? a încurajat vînzarea cărții în librării, dar la fel de adevărat este că dacă romanul nu ar avea calități literare excepționale, nici autoarea lui nu ar fi apărut în fața camerelor de luat vederi și nu ar fi umplut săli la serile de lectură din numeroase orașe ale Germaniei
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
calități literare excepționale, nici autoarea lui nu ar fi apărut în fața camerelor de luat vederi și nu ar fi umplut săli la serile de lectură din numeroase orașe ale Germaniei, Belgiei, Elveției... La o astfel de seară de lectură, la librăria "Bittner" din Köln - un adevărat salon literar, printre ai cărui invitați s-au numărat și regretatul Marin Sorescu, și Alexandru Vona, Oskar Pastior sau Norman Manea - am făcut cunoștință cu Aglaja Veteranyi. O seară cu vînt și ploaie afară, cu
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
ai cărui invitați s-au numărat și regretatul Marin Sorescu, și Alexandru Vona, Oskar Pastior sau Norman Manea - am făcut cunoștință cu Aglaja Veteranyi. O seară cu vînt și ploaie afară, cu un public foarte numeros, atent și sensibil, în interiorul librăriei ale cărei rafturi erau acoperite cu mari coli de hîrtie pe care erau reproduse sub forma unor citate, fragmente din textul romanului. Aglaja, care împreună cu partenerul ei Jens Nielsen este și fondatoarea grupului de teatru experimental "die engelmaschine"/ "mașina de
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și ruși, și, oricît ai căuta, nu găsești la nici un chioșc și la nici o librărie vreun ghid al orașului în franceză... În timp ce la București se înregistrau cele mai ridicate temperaturi din ultimii o sută de ani, la Karlovy Vary fenomenul era invers: cele mai scăzute temperaturi înregistrate în vreun iulie din ultimul secol! Pe o
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
și întîlnirii cu Dominic Stanca. Sorana Coroamă-Stanca a oferit, în teatru, publicului românesc un ceas de viață; Dominic Stanca i-a adăugat un ceas de hîrtie. Amîndoi, Sorana Coroamă-Stanca și Dominic Stanca, pe care îl editează acum, lasă publicului din librării, biblioteci și teatre nu un timp scufundat, ci, cu vorba lui Proust, un timp regăsit.
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]