43,803 matches
-
au ceva ce noi nu avem, puterea de a călca peste sufletele oamenilor cu bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
și Evanghelist Luca este conștient de aproximația acestor imagini, motiv pentru care le introduce folosindu-se de două ori de conjuncția comparativă „ca, precum, asemenea“. Aceste imagini nu sunt decât o descriere improprie a unei realități tainice, covârșitoare, pe care limbajul omenesc nu reușește să o exprime. Realitatea dumnezeiască poate fi percepută prin intermediul simbolurilor, dar niciodată acestea nu vor putea descrie realitatea intrinsecă a dumnezeirii. Sfântului Grigorie Palama afirmă că imaginea limbilor ca de foc „arată că Duhul Sfânt este de
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-3-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
criză, adică reclamând o reluare din altă perspectivă a argumentelor până atunci valabile. În greaca Noului Testament, unde atât verbul krino cât și substantivul krisis apar de peste 150 de ori, semnificația suportă o îmbogățire și aprofundare de proporții. Preluând din limbajul și mentalitatea iudaică dubletul a judeca (în sensul gândirii) - judecată (în sensul unei hotărâri juridice), primii autori creștini dau judecății un sens apăsat eshatologic. Legalismul veterotestamentar este în linii mari păstrat, de unde și îndemnul repetat al Mântuitorului și al Apostolilor
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
drago ( din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”-ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
care solicită o „ardere” supremă în planul spiritualității. Și nu oricine este capabil a-l înțelege și a-l exprima sau ... a-l exprima spre a-l face perceput și înțeles de publicul larg. Dintotdeauna, simboliștii au încercat fundamentarea unui limbaj aparte, dând expresie unei altfel de înțelegeri a lumii, comutând interesul și atenția de la aspectul exterior al existenței spre cel interior, spre esențialitate ... Pentru ca invizibilul să devină vizibil, artiștii apelează la arhetip. Cine va reuși să deslușească simbolurile, va putea
GRAFICĂ MIXTĂ-CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1408514702.html [Corola-blog/BlogPost/364819_a_366148]
-
și motivele evadării, viața în detenție și viața în libertate din Australia. Trăind în mediul englezesc am hotarât să scriu în limba engleză deoarece inspirația a fost mai ușoară. Nu am uitat limba română dar neavând contacte de mulți ani, limbajul meu românesc a ruginit puțin... De fapt, după terminarea primei cărți am cerut unor prieteni auatralieni să îmi facă o „critică literară și gramaticală” a lucrării în limba engleză și mai toți mi-au spus că le-a plăcut foarte
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
chinezii îl scriu feng înțeles de altii fără g final: taifun în germană, fohn în engleză, dar fan în cărțile rusești. Acad. Gr. Brancus îmi sugerează telefonic (martie 2014) că vânt poate fi onomatopeic. Prin anii 70 discutăm despre originea limbajului și îi spuneam acad.Al.Graur teoria mea revoluționară despre relația omului cu Cerul, Pământul, Soarele. Pe vremea aceea se considera că nu se poate ști ce a stat la originea limbajului. Lumea trăia încă sub influența nefasta a Societății
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
fi onomatopeic. Prin anii 70 discutăm despre originea limbajului și îi spuneam acad.Al.Graur teoria mea revoluționară despre relația omului cu Cerul, Pământul, Soarele. Pe vremea aceea se considera că nu se poate ști ce a stat la originea limbajului. Lumea trăia încă sub influența nefasta a Societății de Lingvistică din Paris care a interzis studierea acestei probleme. Acad.Al.Graur , desi educat în acel spirit, era deschis la orice propunere. M-am uitat cu atenție în ochii dumnealui, n-
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
poetul ajunge prea târziu: „Am venit prea târziu“ (Poetul își declină faima), „abia m-am trezit și viața este pe sfârșite“ (Poet cap-de-mort). Față de această stare de lucruri, eul poetic are o atitudine de negare manifestată în trei registre de limbaj ale „sensibilității lirice“. Negarea emoțională apare ca furie, înverșunare, mânie, patimă, “turbare”. Mersul liricii pe această coordonată ne vădește un spirit furios, nestăpânit, violent, furibund. Apoi, negarea intelectuală constă în ironie dură, persiflare deconcertantă, zeflemea autoflagelantă, sarcasm amniotic. Dacă aceste
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-coande-extatica-intunericului-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
trecură la treabă. În consecință, o circulară expres fu trimisă secțiilor de miliție din toată țara cu ordinul strict ca toate rablele să fie rechiziționate pe bază de chitanțe cu descărcare la bugetul statului (asta pentru cei ce nu cunosc limbajul vremii însemna că dacă te punea dracul să ceri bani, în cel mai scurt timp lucrai ca voluntar în brigăzile de intervenții pe timpul calamităților, adică o formă de pușcărie mai blândă). Miliția, celălalt braț înarmat al poporului, trecu la treabă
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
haotice istorii contemporane in corpore aruncate, din nefericire, în ghearele uneia dintre cele mai periculoase arme de distrugere a spiritului uman sub toate raporturile sale posibile - pornografia, cu arsenalul ei ucigaș extins cu tot. Vulgaritate generală regăsită cu precădere în limbaj, atitudine, gestică etc. - iată sfera culturală în care Omul cu aere de postmodernitate se străduiește să trăiască azi, un perimetru ostil și deloc propice în ansamblul lui propensiunii naturale a spiritului. În atari condiții, umanitatea este nevoită a-și îneca
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
dintre Dumnezeu și noi”. Și „Nu putem iubi omul fără Dumnezeu.”, așa precum „Nu putem înlocui persoana prin tehnică.”, ne spune același mare teolog ortodox. Obscenitatea regăsită însă peste tot la ora actuală (și mă refer aici la atitudine, gestică, limbajul curent, creație artistică etc., așa cum aminteam într-un paragraf anterior) constituie acel numitor comun al traiului omenesc contemporan, un soi de vierme al putrefacției ce roade zi de zi la temelia veghei de sine a persoanei în genere. Zeul NOM
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
fără să-ți folosești mâinile. Așa de galant se oferea dudul meu! Era dezvoltat, parcă, mai mult pe orizontală decât în sus, spre Domnul. Mângâia ferestrele casei cu crengile-i răsfirate. Parcă dorea să spună ceva, dar nu-i ințelegeam limbajul, noi nu cunoaștem limbajul pomilor. Autorul își amintește de orătăniile din curte care se urcau în dud și înnoptau după un anume ritual numai de ele știut, dar și de mama sa „o femeie scundă”, ca orice fiu care niciodată
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
mâinile. Așa de galant se oferea dudul meu! Era dezvoltat, parcă, mai mult pe orizontală decât în sus, spre Domnul. Mângâia ferestrele casei cu crengile-i răsfirate. Parcă dorea să spună ceva, dar nu-i ințelegeam limbajul, noi nu cunoaștem limbajul pomilor. Autorul își amintește de orătăniile din curte care se urcau în dud și înnoptau după un anume ritual numai de ele știut, dar și de mama sa „o femeie scundă”, ca orice fiu care niciodată nu-și uită ființa
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
-l tăiase accidental. Ideea de îmbogățire i-a secerat repede mințile, a luat degetul, s-a prezentat cu el la OPC reclamând că l-a găsit ambalat în punga cu carnea tocată. Povestirea este captivantă pentru că nu lipsește culoarea locală, limbajul personajelor este tipic iar acțiunea se deschide ca un evantai. Aici realitatea legislativă și cea dorită sau imaginată se separă expresiv. Nuvela se încheie in notă elegiacă: “ Și ei, vrăjiți, ar mai vrea ca timpul să se întoarcă, să le
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
aminte de un soldat ce spunea: Mi-a venit timpul să chinui și eu, am fost chinuit, am răbdat, însă acum este rândul meu și nimeni nu mă va priva de această satisfacție a mea personală.” Parafrazes cuvintele lui, pentru că limbajul sau era vulgar, si mai ales încerc să exprim ceea ce expresia fetei lui, faptele lui transmiteau. Am întâlnit însă și oameni care chiar dacă ei au fost chinuiți, când venea și vremea lor de a chinui pe altii spuneau: ,, Nu eu
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_5_eugen_oniscu_1345452310.html [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
de teatre,inspectori culturali, etc.) au fost colaboratori ai regimului și ai securității. Autorul volumului Destinul poeziei moderne se remarcă prin extraordinarul elan sociologic pus în scrutarea realității fenomenului literar românesc.Virgil Diaconu e, ca Lucian Alexiu, un voluptos al limbajului artistic,trăgând în fraze concrete nota specifică a unui fenomen literar (vezi:problema generațiilor) a cutărui poet,nuanțând textul până la transparența pură a adevărului și circumscriind cu ușurință genul proxim al poeziei prin analogii. Critica foiletonistă a lui Virgil Diaconu
DESTINUL POEZIEI MODERNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul_poeziei_moderne.html [Corola-blog/BlogPost/356562_a_357891]
-
dar unii prezentau multe caracteristici comune, semn că au parcurs împreună câteva etape de dezvoltare... Erau atât de mici își zise Tekla privind trupurile îngrămădite lângă peretele de protecție. Progeniturile priveau curioase noii-veniți, scoțând țipete ascuțite. -... încă nu cunosc nici un limbaj... Ideal pentru ceea ce înmugurise și înflorea acum în mintea consilierei. Se opri brusc și odată cu ea se opri întregul grup. - Pot fi determinați să preia caracteristicile speciei noastre și fie identice propriilor noastre progenituri. Glaban scoase un strigăt glorios. - Pe
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
mediu, el trebuie să facă parte din acel mediu fără să îl deformeze. - Sunt atât de mici, nu cred că oricare dintre ei poate fi privit ca un specimen. Nu au traversat suficiente etape de dezvoltare pentru a cunoaște un limbaj sau a fi adaptate la un anumit mediu. Acesta a fost și scopul aducerii lor în rezervații. Adaptarea la un mediu nou. - S-au înregistrat probleme cu adaptații care s-au dezvoltat în rezervații? Întrebarea lui Glaban era ca o
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
său. Își dedică zile și nopți procesului de adaptare și programării fiecărei etape de dezvoltare. Avea un nou proiect, care era numai al ei și care îi promitea transferul propriu ideal. Progenitura se dovedi a depăși așteptările consilierei. Învăță rapid limbajul speciei, se adaptă de minune habitatului, își însuși parcă din zbor toate deprinderile, așa încât Tekla simțea că înflorește de la o etapă la alta. Adora să i se spună „damy” și găsea că rolul de damy chiar i se potrivea. Arla
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
a întâmplat acolo, continuă administratorul rezervației. - Și acum dorești un răspuns de la progenitura mea? - Iată, așa se poartă o adevărată damy, îi surâse șeful comisiei consilierei. E drept, nu vei obține un răspuns de la o progenitură care nu cunoștea nici un limbaj și nici o informație de bază la data selecției atâta timp cât n-au putut răspunde la ea nici cei mai experimentați cercetători. Poate că atunci, la selecție, acele progenituri au fost salvate. - De cine? Insistă Keron. - Te aștepți să îți răspundă Arla
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
Ea avea să își apere progenitura de orice pericol, chiar dacă acesta venea din interiorul Lojei, din administrație sau din partea autorităților. Nu o interesa ce se întâmplase înainte, în timpul sau după selecție, progenitura devenise a ei din momentul în care învățase limbajul și o strigase „damy”, din momentul în care își modificare întreaga matrice de caractere după matricea consilierei și din momentul în care speranța de transfer trecuse de la stadiul de iluzie la cel de perspectivă sigură. Știa că pentru a o
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
ei. „Rădăcinile de foc” ale poeziei vierene se află în lirica populară, urcă prin sensibilitatea romantic eminesciană, lovesc tangențial mesianismul lui O. Goga și al Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea și reflexivitatea, îl apropie pe Grigore Vieru de neomodernismul stănescian, prin forța concretizării abstractului: „Acoperit de vorbe / Ca de sudoare-un bour, / El ară în tăcere / Și ține-n gură un nour” (Poetul). Autoarea scoate în evidență reperele ontologice
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
din sufletul eului liric, iar stingerea mamei îi provoacă o durere covârșitoare, de dimensiuni cosmice, care rupe o parte din propriul trup.” Comuniunea, aproape osmotică a omului cu natura este o altă temă a poetului, evidențială de autoarea eseului. În limbaj liric, omul poate deveni arbore, pasăre, stea și chiar soare. Natura dobândește trăsături, însușiri, simțuri antropomorfice, florile vorbesc, suspină, stelele râd, luna e supărată, soarele râde, copacii se vaietă ș.a. Panseul pascalian „Omul e o trestie. Dar e o trestie
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]