553 matches
-
deosebită o au chilomicronii, asociații (micele) lipoproteice cu mase moleculare mari, cu aspect globular. Chilomicronii conțin 83% trigliceride, 7% fosfolipide, 6% colesterol și 0,12% proteine. Partea proteică se află la suprafața chilomicronilor, ceea ce le conferă proprietăți hidrofile. Lipoproteinele din limfă și ser se diferențiază după densitatea și respectiv, după proporțiile componentelor lipidice. Lipoproteinele sunt larg răspândite în toate celulele animale, în plasma sanguină, în limfă,în calitate de constituienți celulari, cu rol important în reglarea permeabilității biomembranelor și în procese de transport
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
proteine. Partea proteică se află la suprafața chilomicronilor, ceea ce le conferă proprietăți hidrofile. Lipoproteinele din limfă și ser se diferențiază după densitatea și respectiv, după proporțiile componentelor lipidice. Lipoproteinele sunt larg răspândite în toate celulele animale, în plasma sanguină, în limfă,în calitate de constituienți celulari, cu rol important în reglarea permeabilității biomembranelor și în procese de transport. 4.3.10.5. Cromoproteine Aceste heteroproteine au componenta prostetică formată dintr-o substanță colorată (pigment). Cele mai multe cromoproteine cuprind în moleculă și un atom de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
conexiunea știință-conștiință. Principiul necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării cosmice a ființei umane, respectiv a integrării sale în ecosistemul general. Desigur că unele puncte de vedere ca teoria dezechilibrului celor 4 umori: sângele, flegma (limfa) — produsă de creier, bila neagră (produs al splinei) și bila galbenă (produsă de ficat) intră în teoria sistemică a funcționalității organismului uman. Așezarea omului în relație cu mediul terestru și cosmic, în conturarea temperamentelor, își are reflexia ei dacă o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anatomice asupra circulației sângelui“ (1651), care contribuie la mutarea centrului de importanță de la ficat la inimă, adepții lui Galen fiind nevoiți să-și restructureze concepția anatomică. în pofida conservatorismului dogmatic al Facultății de Medicină din Paris, care nu admite nici circulația limfei, anatomiștii europeni îl confirmă și îl completează, în detalii puțin semnificative, pe Harvey. În Anglia, John Mayow (1645 - 1679) studiază oxigenarea sângelui, explicând culoarea roșie prin amestecul cu aerul inspirat în plămâni. Mayow relaționează tulburările pulmonare de cele cardiace și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
interstițială (debitul limfatic crește de 10 ori pentru variația acestei presiuni de la -6,3 mm Hg la 0 mm Hg), creșterea presiunii sângelui capilar, scăderea presiunii oncotice a plasmei, creșterea presiunii oncotice interstițiale, creșterea permeabilității capilare. Rata de formare a limfei într-un țesut poate crește de 10 15 ori în condițiile în care se modifică raportul dintre presiunile transparietale la nivelul capilarelor sanguine sau coeficientul de filtrare al peretelui, dar limfa este diferită în cele două cazuri, având concentrație mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oncotice interstițiale, creșterea permeabilității capilare. Rata de formare a limfei într-un țesut poate crește de 10 15 ori în condițiile în care se modifică raportul dintre presiunile transparietale la nivelul capilarelor sanguine sau coeficientul de filtrare al peretelui, dar limfa este diferită în cele două cazuri, având concentrație mai mică decât de obicei în primul caz și mai mare în al doilea caz. 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limfa este diferită în cele două cazuri, având concentrație mai mică decât de obicei în primul caz și mai mare în al doilea caz. 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și mai mică (vezi mai sus) și unde se găsesc numeroase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcătuiesc corpul uman, iar LEC este reprezentat de totalitatea lichidelor extracelulare. Din punct de vedere al compoziției, aceste două compartimente sunt foarte deosebite. LEC se poate împărți din nou în două subcompartimente majore, separate de endoteliul vascular. Plasma sângelui și limfei este LEC circulant din sistemul cardio-vascular, reprezentând ~25% din LEC (fig. 108). Lichidul interstițial (LI) este lichidul extracelular care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din sistemul cardio-vascular, reprezentând ~25% din LEC (fig. 108). Lichidul interstițial (LI) este lichidul extracelular care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și al solviților, lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată, cu excepția proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și al solviților, lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată, cu excepția proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC), care variază de la 1 la 3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acurată a condițiilor de viață din pustiul Sinai. De exemplu, mana despre care se vorbește în Ex 16 și Num 11 este un fenomen comun în această regiune. E vorba despre o secreție a unei insecte care se hrănește cu limfa unei plante obișnuite în această regiune, o specie de tamarisc. Culoarea acestei secreții este albă și are un gust dulce. Există o explicație posibilă și pentru „miracolul apei” din stâncă (Ex 17,1-7 și Num 20,1-13). Chiar dacă este rară
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]