4,823 matches
-
într-o eternă noapte-zi, Editura Mirton, Timișoara, 2016, p. 7 - 19; Doina Bogdan-Dascălu, Borchin, Mirela-Ioana, în Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a II-a, Editura David Press Print, Timișoara, sub tipar. În periodice: Nadia Obrocea, Mirela-Ioana Borchin, Prelegeri de lingvistică (2010), „Philologica Banatica”, 2011, p. 124-128; Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință, „Orient latin”, XXII, 2015, nr. 1, p. 26-27; Iulian Chivu, Poezia ca existență reflexivă - săvârșire întru desăvârșire, „Portal-Măiastra”, XI, 2015, nr. 4, p. 41 - 42; Maria Bologa, Un
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
profunzime (deși de pe poziții diferite) a ceea ce se numește poezie”. (Livius Petru Bercea) „Doamna Mirela-Ioana Borchin, conferențiar universitar doctor, la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara și, totodată, prozatoare de talent, este specializată în Lingvistica generală, Limba română contemporană, Semiotică și Pragmatică, cu strălucite realizări recente în Hermeneutică. Era inevitabil ca opera lui Eugen Dorcescu, poet român, „poet timișorean și european”, cum, inspirat, se exprimă Iulian Chivu, să-i atragă atenția. Convorbirile avute cu Eugen
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
pe scena lumii ca un univers -bloc, unde nu există nici loc, nici timp, ci evenimente”. (Valentina Becart) „Apoi, o carte de proză semnată de un cunoscut lingvist (Caiete de morfosintaxă, 1997; Modalitatea și predicatul verbal compus, 1999; Prelegeri de lingvistică, 2010 și nu în ultimul rând Semantica modurilor incertitudinii, 2011) se anunță în contextul unor așteptări și exigențe speciale, deasupra cărora Mirela-Ioana Borchin face cu har artă literară erudită. Inferențele lecturii iscoditoare conduc, așadar, spre subtile surjectivități ale trecerii autoarei
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
foruri academice străine precum: „London Academy of Music and Dramatic Arts” (1993), „Academia Europaea”, Londra (1993) și „Academie Europeene des Science et des Artes” din Paris (1988). În perioada 1973-1979 a fost membră a Comitetului Executiv al Asociației Internaționale de Lingvistică Comparată (1973-1979). Este laureată a Ordinului bulgar „Sfinții Chiril și Metodiu” (1977), „Adelaide Ristori” (1993), „Ordre de la Pléiade” (oferit de Assemblée parlementaire de la francophonie), „Herder” (1988) și Comandor al „Ordine al Merito della Repubblica Italiana” (1978) și „Grande Ufficiale” al
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
incontestabil: ,,Termeni de înrudire în limba română'' a lui Vasile Scurtu este o lucrare remarcabilă ce nu a mai fost egalată până la această oră în România, în literatura de specialitate pe subiectul rudeniei''. Această apreciere venită de la un cercetător al lingvisticii contemporane ,,șterge colbul de pe cronicile bătrâne'', punând în valoare importanța studiului pe care l-a intreprins ilustrul profesor, coborâtor din lumea mirifică a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
profesor, coborâtor din lumea mirifică a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de suflet, graiul în care s-a născut și pe care îl va pune mai târziu în tiparele lingvisticii românești. ,,Intenționez să studiez graiul năsăudean pe care-l cunosc din copilărie'', declara el într-un interviu din tinerețe. Cu acest gând pornește la drum încă de pe vremea când făcea cunoștință cu lucrările lui Sextil Pușcariu, Nicolae Drăgan, George Giuglea
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
din copilărie'', declara el într-un interviu din tinerețe. Cu acest gând pornește la drum încă de pe vremea când făcea cunoștință cu lucrările lui Sextil Pușcariu, Nicolae Drăgan, George Giuglea, Th. Capidan și mulți alții. Vasile Scurtu intră în lumea lingvisticii românești cu ,,Termenii de înrudire în limba română'', prima lucrare românească de onomasiologie și printre puținele în lume. Autorul prezintă în cele peste 400 de pagini un material inedit pe care l-a înregistrat, în general, din zona Năsăudului, dar
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
pentru cel mai valoros studiu de specialitate apărut într-o publicație științifică erudită în domeniu. Dr. Andreea Cervatiuc, fiica Luciei Olaru Nenati, este cercetător și cadru didactic la Universitatea din Calgary, Canada, unde predă cursuri universitare și post-universitare în domeniul Lingvisticii aplicate. In calitatea sa de câștigătoare a Premiului internațional de excelență pentru anul 2013, Andreea a fost invitată să fie vorbitorul de onoare al anului 2013 în cadrul Convenției anuale și Expoziției Internaționale TESOL 2013 (TESOL International Convention & English Language Expo
O TÂNĂRĂ DIN BOTOŞANI, LAUREATĂ A UNUI PREMIU INTERNAŢIONAL PENTRU EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350414_a_351743]
-
Universitatea din Calgary, soldat cu importante aplicații practice precum: faptul că oferă profesioniștilor din domeniu un sistem-cadru pentru articularea și conștientizarea convingerilor lor educaționale și a meta-orientărilor curriculare, că demonstrează necesitatea ca programele de pregătire teoretice să se bazeze pe lingvistica aplicată critică(Critical Applied Linguistics) ș.a., în esență, că predarea limbilor e necesar să se facă în conexiune cu mediul social, cu noțiunea de identitate și transformarea socială ș.a. Acesta nu este primul premiu important obținut de dr. dr.Andreea
O TÂNĂRĂ DIN BOTOŞANI, LAUREATĂ A UNUI PREMIU INTERNAŢIONAL PENTRU EXCELENŢĂ ÎN CERCETARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350414_a_351743]
-
sculptură modernă și hiperfizica einsteiniană? Poate avea Universul o formulă științifică validată artistic? ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 16 iunie 1954), profesor universitar, critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
CELE DOUĂ CUVINTE Toamnă coborâse în carpenul din fața ferestrei mele. Galbenul frunzelor îmi pătrundea prin perdea, odată cu razele soarelui. Țăcănitul mașinii de scris îmi răsună în urechi, ca o muzică interpretată la instrumente de percuție. Scriam la un „Studiu de lingvistică română” și înaintăm la el, asemenea soldatului care aleargă mereu înainte printre obuzele ce ploua din cer. Mereu înainte, mereu înainte, fără tema că va fi lovit de o schije. Doar eu, las, îmi este teamă de cuvinte. - Ești un
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
că, în privința teritoriului de formare a limbii române a fost: la sudul și nordul Dunării, iar nu la nordul și sudul Dunării”. Mă abțin să comentez. Este tot așa de „uluitoare” ca și precedentele. • D. Macrea- reprezentant de seamă al lingvisticii clujene. În lucrarea sa „Lingvistica și Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
a limbii române a fost: la sudul și nordul Dunării, iar nu la nordul și sudul Dunării”. Mă abțin să comentez. Este tot așa de „uluitoare” ca și precedentele. • D. Macrea- reprezentant de seamă al lingvisticii clujene. În lucrarea sa „Lingvistica și Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: Crucea de lumină (procesare imagine: Raluca-Crina Florescu) 1) În mod clasic, sunt șapte tipuri de inteligențe: cinci înnăscute (lingvistica, matematica, geometria, muzica și chinestezia) și două dobândite: capacitatea de a lucra cu tine, și de a relaționa cu oamenii. Trusa istoricului cu care se poate opera în plan uman cu n-dimensiuni prin aceste inteligențe clasice IQ (pentru uni
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
la Congresul al II-lea de Tracologie de la București (1976). Debutează publicistic în 1970, în revistă „Trepte” a liceului din Bălcești, cu lucrarea „Considerații etimologice asupra unor termeni din județul Vâlcea.” În decursul timpului, a mai publicat următoarele cărți: „Între lingvistică și istorie”, București, 1975, „Teze și ipoteze lingvistice”, București, 1981, „Pași în universul cunoașterii”, Editura Sitech, Craiova, 2001 și-n colaborare cu fiica sa, Rodica - Constantă, „Dicționar etimologic”, Craiova, 2004. Am avut onoarea să stau de vorbă cu dumnealui, despre
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
Adam a denumit pe fiecare din sufletele vii, așa i-a fost numele”. - Cine a mai încercat să lămurească originea limbajului? - Cei mai importanți învățați din toate timpurile au încercat să explice originea limbajului, dar fără rezultate. În „Tratatul de lingvistică generală” din 1971, la pagina 298 se afirma că „soluționarea problemei originii limbajului depășește posibilitățile lingvistice și că „rezultatele nesatisfăcătoare se datorează faptului că până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
cercetătorul originii vorbirii și imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingviști să afirme că pe ei nu-i interesează problemă originii limbajului, ca aceasta e de competență filosofilor. Un impact negativ l-a avut decizia Societății de Lingvistică din Paris, întemeiata în 1864, care în articolul 2 al statutului avea scris: „Societatea nu admite nici o comunicare despre originea limbajului”. Această interdicție a avut o influență nefasta asupra cercetării lingvistice în general. Încercări de a lămuri subiectul găsim numai
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
ranchiună, prietenos, cooperant și irtător, un om care a știut întotdeauna că:,, valoarea unui om nu este dată numai de calitatea prietenilor, ci și de numărul și calibrul adversarilor”(Ilie Rad) Până în anul 1989 a lucrat și condus Institutul de Lingvistică și Istorie Literară,,Sixtil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar apoi la Universitatea,,1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, asupra căreia și-a pus amprenta valorii și a prestigiului său și căreia i-a devenit ,,Profesor emerit”, la pensionare. Mircea Popa este
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
Constantinescu i-ar fi plăcut să evadeze în sacul meu din mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
critic și o informație mai bogată, opera fiind plină de rîvnă în susținerea adevărului; -Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia - caracter polemic, fiind mai degrabă un pamflet de idei decît o cronică, dar fără talent literar[necesită citare]. • Lingvistica: au susținut ideea originii pur latine a limbii române, cerînd scrierea cu alfabet latin și scrierea etimologică: -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
din Brâncuși: E=mc2, I. Aceasta este, în pedagogia receptării, lecția. Lecția lui Niram, bineînțeles. ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 1954), profesor universitar, critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
cu critica și teoria literară modernă,cu o bibliografie bogată, e o radiografie chiar a spiritului teoretic din perioada postrevoluționară:opțiunile autorului postulează o viziune deja consimțită de exegeza mai nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme de obnubilare a
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
înșirau mental parametrii, amestecându-se și confruntându-se cu problemele personale. Nimic nu se strecura mai abitir în suflet decât transfuzia din spital, durerea plăcută a somnului și trezirea în natură zâmbitoare. Că ideal, valoarea supremă se plimbă undeva prin lingvistică modernă, acolo unde cuvântul este definit prin conotații de atitudine, o permanentă întoarcere[6] la mitul originar. Contrucția, monumentala sau ascunsă, se privea cu ochii deschiși, în adâncul apei regeneratoare de memorie. Aveam nevoie de încă o șansă și cercetăm
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
În curând natura se va îmbrăca în hainele-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe. Miros de început, miros curat, proaspăt, miros de ghiocei, mirosul dragostei ... Bibliografie Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București; Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București; Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București; Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]