1,327 matches
-
a marca deferența, mai ales atunci când distanța discursivă dintre interlocutori este accentuată de ierarhie. De aceea, unii vorbitori (de pildă, Emil Hurezeanu, Realitatea TV) au tendința de a constitui, în cadrul sistemului pronumelor de politețe, opoziția informal/formal prin revitalizarea unor locuțiuni pronominale vechi în limbă, puțin folosite înainte de 1990, probabil și din motive ideologice (dumneavoastră, dânsul/dumnealui vs domnia voastră, domnia sa/domniile lor). Atenția acordată interlocutorului în adresarea politicoasă se reflectă și în ordinea nominalelor în sintagme bazate pe coordonare. În toate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
deci principiile↓ acuma nu: ține: să# într-adevăr singura chestie care i se întîmplă ă: parcă s-a mai# o idee așa la față↓ nu știu dacă de la spirulină sau de la altceva↑ (IVLRA: 83). Pronumele relative intră în structura unor locuțiuni pronominale nehotărâte (nu știu care, nu știu cine, nu știu ce), substituie nehotărâte din seria oricine, orice, oricare (îi voi da (ori)ce va dori; să vină (ori)cine vrea) sau intră în combinații lexicale cu semnificație indefinită: transportu, trenu, avionu, cu ce au venit (38
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mine și: tot (182), sau telefonia mobilă <R care se va dezvolta în continuare în INTERNET în # intrarea pe internet fără să mai fii legat de un fir# de un telefon # de ceva deci accesul liber pe internet> (IVLRA: 209). Locuțiunile toate cele (32), toate celelalte (213) sunt expresii clișeizate ale enumerării aproximative. 5.4. Afișarea atitudinii discursive Prin intermediul indefinitelor și al negativelor, vorbitorii proiectează în discurs o atitudine discursivă de detașare, indiferență, lipsă de preocupare, indecizie. Motivele personale ale acestei
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-a depersonalizat rău de tot (Internet). (e) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum, exprimând predicații contrafactive: (244) Arată [de parcă nu ar fi dormit]. (245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
doar adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este un tip de trop prin intermediul căruia se face posibilă transmiterea proprietăților unui obiect sau fenomen la altul datorită similarităților sau contrastelor. Prin metaforă se poate crea o singură imagine definitorie a obiectului de artă. Metafora elimină adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre obiecte sau fenomene. Totodată, flexibilitatea de apariție a metaforei duce la prezența afectului care duce la scăderea spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
conștiința de a aparține unuia sau mai multor grupuri de referință” cu care individul a ajuns să aibă În comun un anumit număr de trăsături identitare (valori, modele comportamentale și interpretative, simboluri, imaginar colectiv, cunoștințe Împărtășite În cadrul grupului etc.). Însă locuțiunea sentiment de apartenență, precum și conceptul de identitate colectivă pe care Îl implică merită să fie studiate mai Îndeaproape. Procesul de identificare și construirea sentimentului de „sine” Un astfel de sentiment se construiește printr-un proces de identificare cu trei dimensiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tipologie elementară, care se dorește a fi o trecere În revistă a locurilor În care se concentrează cuvintele „mai culturale decât celelalte”. Acestea se grupează În trei categorii: ă cele ale căror „ICI sunt produsul unor judecăți preexistente vehiculate prin locuțiuni figurate”, cum sunt cele care țin de bestiarul cultural și care atribuie calități sau defecte cutărui sau cutărui animal (exemple: „puternic ca un taur”, „murdar ca un purcel”, „vesel ca un cintezoi”) sau cele care fac trimitere la „inanimatele culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
încît cuvîntul este delimitat ca formă grafică, ca un ansamblu de litere aflat între doi indici de delimitare (spații albe sau semne de punctuație). Există însă, în cazul acestei operații, unele dificultăți, între care cea care privește identificarea construcțiilor fixe (locuțiuni și expresii) cu ajutorul dicționarului de analiză. O operație inerentă oricărei analize automate este lematizarea, adică reducerea la o rădăcină comună (lemă) a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vechi popular (a o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căderea nopții (S-a întunecat deja = S-a înnoptat deja). În viziunea lui E. Coșeriu, colocațiile sînt solidarități lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării limbilor străine, colocațiile sînt îmbinări recurente de cuvinte condiționate lexical și pragmatic, traducerea acestora într-o altă limbă fiind deseori problematică datorită deosebirilor lexico-gramaticale existente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că a vorbit prea mult), marcată, în limba română, prin conective specializate (deși, cu toate că, chiar dacă, măcar că etc.) sau nespecializate (oricare, oricum, dacă, fără să etc.). Frecvent, valoarea de intensificare a construcției concesive o conferă enunțului adverbul corelativ totuși (tot) sau locuțiunea adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial concesiv) și rol discursiv, reluînd sau anticipînd informația subordonatei concesive și asigurînd coeziunea enunțului. În discurs, concesia ca rol argumentativ poate depăși granițele frastice, construind structuri suprafrastice (textuale), prin intermediul conectorilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a realiza legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs, constituind unul dintre mijloacele importante de realizare a coeziunii textuale. În categoria conectorilor se includ anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci), anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt). În clasa generală a conectorilor au fost delimitate trei tipuri de mărci de conexiune: 1) conectori argumentativi propriu-ziși; 2) organizatorii și mărcile textuale și 3
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel), grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda)". Conectorii pragmatici acționează în limbile naturale, în timp ce conectorii logici în limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sinonim pentru coocurență sau, mai degrabă, o specie a ei. Totuși, F. J. Hausmann a stabilit că, din perspectivă discursivă și, deci, sub aspectul analizei discursului, colocația se definește ca asociație sintagmatică non-lexicalizată, prin contrast cu construcția fixă (cuvînt compus, locuțiune, expresie). Există, totuși, construcții libere în care unitățile constitutive realizează o anumită afinitate între ele, astfel încît, unele nu indică un sens deplin decît prin contaminare, în virtutea unor utilizări frecvente. Astfel, în sintagma fumător înrăit, semnificația "incorigibil" pentru înrăit este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avea transformări sau variații perifrastice. V. frazeologie, slogan. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FRAZEOLOGIE. Termenul frazeologie desemnează, în funcție de spațiul lingvistic în care este utilizat, disciplina lingvistică ce studiază unitățile frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi, "culegere de locuțiuni", "ansamblu de expresii proprii unei limbi", "limbaj emfatic și insignifiant", "modalitate particulară de individualizare a unei limbi sau a unui scriitor". Ca disciplină lingvistică independentă, frazeologia există de puțină vreme, începuturile acestei direcții de cercetare regăsindu-se la jumătatea secolului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mare diversitate, motivată de eterogenitatea criteriilor aplicate, generatoare de terminologie și de exigențele impuse de cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de definire și clasificare a frazeologismelor, de delimitare a acestora în raport cu alte unități (cuvînt, sintagmă, cuvînt compus, proverb) este într-o măsură estompată de aspectul practic, ce primează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elemente de discurs enunțate, pronunțate. În 2002, D. Maingueneau și P. Charaudeau definesc interdiscursul atît în sens restrictiv, cît și în sens mai larg: ansamblu de discursuri și ansamblu de unități discursive. P. Charaudeau vorbește despre "sens interdiscursiv" referitor la locuțiuni sau expresii fixe care sînt de obicei adăugate unor cuvinte, conferindu-le acestora o "valoare simbolică"- de exemplu, pentru vrabie, se adaugă unități precum mănîncă cît o vrabie, țopăie ca o vrabie. Tot P. Charaudeau, în 2006, vede în interdiscurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de paragrafe și de grupări de paragrafe (prin blancuri complementare și prin intertitluri), schimbările de pagini, capitole sau părți semnalează structura planului de text. Paragrafele constituie unități de coerență semantică, adeseori marcate la început prin conectori. Factor de lizibilitate important, locuțiunea adverbială pe de o parte, plasată la începutul unui paragraf, produce așteptarea lui pe de altă parte, într-o poziție comparabilă, adverbul desigur este adesea inversat de conjuncția adversativă dar, adverbul totodată sau un element concesiv în același paragraf sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Laurenția, Pop, Liana (coord.), Dialogul în româna vorbită, Oscar Print, București, 2003. Debray, Régis, L'Œil naïf, Seuil, Paris, 1994. Djik, Teun A. van, Text and Context. Explorations in the Semantics and Pragmatics of Discourse, Longman, London, 1977. Dimitrescu, Florica, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei, București, 1958. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române. I. Morfologia, Institutul European, Iași, 1999. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române, II. Sintaxa, Institutul European, Iași, 2001. Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are de-a face cu mult mai mult decît cu întrebările pur sintactice despre cum un verb anume cere sau nu cere un complement direct (cf. a zîmbi vs. a îmbrățișa). Teoria presupune că procedeele semantice și participanții exprimați prin locuțiuni substantivale și expresii verbale specifice într-o propoziție sînt o reprezentare a ceea ce noi considerăm ca fiind normă în societatea actuală. Prin intermediul mijloacelor de alegere dintr-un set delimitat de tipuri de procedee și roluri participante, acestea fiind exprimate în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
e rotundă. Dar considerăm aceste ultime versiuni ca fiind reprezentări gramatizate ciudate, prin comparație cu modelele noastre, considerate ca fiind corecte și luate ca atare. Un proces poate conține trei componente: 1. procesul în sine (realizat în mod curent de locuțiuni verbale); sînt doar cinci tipuri principale ; 2. participanții la proces (realizat în mod curent de locuțiuni substantivale iar, în cazul atributelor, de locuțiuni adjectivale); această gramatică recunoaște aproape douăzeci de astfel de tipuri de participanți, patru sau cinci dintre cele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]