6,058 matches
-
fel ca oricare alte elemente poetice, în opera lui Emil Botta, cunosc o turnură derutantă. Parodia, degringolada ar fi doar o problemă. Ele se pot prezenta "în negativ", ca pe o peliculă cinematografică. Cele "albe" sunt îngroșate sfidător cu "negru": Luceferi sunteți? Sau tigri și hiene? (Aedificabo et destruam) Uite, nemângâiatule, un trandafir. Ți-l dau ție! Și privindu-l prea des, cu ochii prea tulburi, l-am întunecat. Și bătrân se făcu trandafirul! (Crispate măști ale morții) Privind lucrurile prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Protocol) Ca Prince Henry am stat (Duo) Intonînd hölderlianul acord... (Dintr-o iarnă) Două poezii poartă chiar titlurile Gérard de Nerval și Coleridge. Eminescu ocupă un loc proeminent în această arenă, care capătă treptat ecouri mitice și chiar biblice. Autorul "Luceafărului" considera că mitul este un simbol, o hieroglifă în care e încifrat misterul existenței începuturilor, care se descifrează prin poezie. La fel îl consideră Botta pe Eminescu, un simbol încărcat cu sentimente dureroase, covârșitoare, un poet-mistagog care poartă însemnele timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
x 60 x 50 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 88 86 Grigore Ghica al III lea LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 89 87 Luceafărul gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 90 88 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 91 89 Haralamb Vasiliu piatră Universitatea Agronomica “I.Ionescu de la Brad
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
o avea, de fapt, din școala primară. În liceu publicase versuri, în Scrisul bănățean, sub numele de Maria Trifu. Ca studentă la Facultatea de filologie a Universității București, debutează la Contemporanul sub numele de Maria Octavian și colaborează la revistele: Luceafărul, Steaua, Tribuna, Gazeta literară, România literară. În 1960, debutează editorial, cu Poezii, semnat Maria Octavian, căruia aveau să-i urmeze, în 1969, Paradis arhaic, în 1977, Anotimpuri. Între aceste date, a dat curs vocației lirice doar cu intermitențe, pentru că,timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
x 60 x 50 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 88 86 Grigore Ghica al III lea LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 89 87 Luceafărul gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 90 88 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 91 89 Haralamb Vasiliu piatră Universitatea Agronomica “I.Ionescu de la Brad
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Din rude mari împărătești O preafrumoasă fată. Și era una la părinți Și mândră-n toate cele Cum e Fecioara între sfinți Și luna între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți d-voastră, aici, pe pământ, avem necesități
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți d-voastră, aici, pe pământ, avem necesități și nevoi obiective, legate de corpul nostru
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pentru a chema pe cei din Lumină să te ajute acolo unde tu nu mai faci față singur. Vedeți, de aceea Luceafărul n-a mai coborât la Cătălina, pentru că ea n-a mai știut să-și înalțe IUBIREA la nivelul Luceafărului, al Luminii. De aceea, cred că a sosit momentul să învățăm din nou să ne înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
să ne înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau buiecia vieții și vom constata destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Luminează a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii Și al nostru Tată ești. Și pe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Istorie Nicolae Iorga pentru a obține mutarea cu 50 de metri și salvarea de la demolare a casei lui Nicolae Iorga; Andrei Pippidi, nepotul lui Iorga, a trimis o scrisoare de protest câtorva 65 renumite reviste literare, printre care „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul; deoarece scrisoarea nu a fost publicată niciodată, pentru a-și face auzită vocea, A. Pippidi a trimis-o directorului secției române de la Radio Europa Liberă; scrisoarea a fost citită în octombrie 1986. În plan extern, în martie 1985
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Dumitru VACARIU (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Dumitru VACARIU (I) Prefață de Ioan HOLBAN Editura Junimea Iași 2016 Cărțile din colecția Ulița copilăriei sunt editate în parteneriat cu Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul Iași Pistrui, expediții, aventuri și întîiul freamăt al dragostei Spre deosebire de perioada veche și de aceea interbelică, literatura pentru copii ("pentru copii și tineret"!?) a devenit, în ultimii șaptezeci de ani, "Cenușăreasa" literaturii române, înainte de toate pentru că aici s-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ales să nu ia foc. Eva: Toate au intrat în sfera de atracție gravitațională a Soarelui a cărei masă reprezintă 99% din totalul Sistemului nostru solar. Priviți, pe bolta cerească mai sunt și stele fixe, cea mai importantă fiind Steaua Polară, luceafărul de noapte al marinarilor. După cum vedeți pe ecran Soarele este staționar în centru cum spunea și marele Copernic, despre care o să mai vorbim, iar planetele din Sistem se învărtesc în jurul său. Fiecare planetă parcurge o rotație în jurul Soarelui în funcție de densitatea
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
unei greșele". Din acest motiv, până și Dumnezeu "se împiedică de cifrul" geniului". Vorbea aici străinul, care se întreba: "Sunt eu?... Pe cine să întreb că m-am născut în lume?... De ce un geniu coboară în corpul cel urât ?" Autorul Luceafărului dispunea de două entități, două firi: eul intramundan, empiric și sinele transmundan. Aceste naturi nu erau psihologice, ci ontologice, delimitate axiologic, sinele extramundan fiind o conștiință-martor valorizantă a existenței. Geniul: maximă deschidere a sensibilității și a intelectului pentru a evalua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
va elibera din trupul material, geniul va crea o lume a sa, dincolo de cea a lui Dumnezeu. Așa cum am mai relevat și altă dată, este cea mai radicală concepție despre geniu, neîntrevăzută până la Eminescu. De asemenea, în ce privește sensul iubirii, autorul Luceafărului are o concepție cu totul nouă: prin contopire, cei doi refac primordialitatea: Două inimi când se-mbină/ Când confund pe tu cu eu,/ E lumină din lumină,/ Dumnezeu din Dumnezeu"; mai sus încă, substituie spiritul etern din ajunul creației: transa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
zadar/ Din goluri a se naște.// Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe./ E un adânc asemene uitării celei oarbe". Neta deosebire dintre văzul ochiului comun și al celui transcendental se observă la prima coborâre a luceafărului. Eminescu descrie eonul de sus ca fiind "mort de nemurire" tot von Unsterblichkeit, după expresia nietzscheană "Iar umbra feței străvezii/ E albă ca de ceară/ Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie 'n afară": descrie transfigurarea starea de dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
descrie eonul de sus ca fiind "mort de nemurire" tot von Unsterblichkeit, după expresia nietzscheană "Iar umbra feței străvezii/ E albă ca de ceară/ Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie 'n afară": descrie transfigurarea starea de dincolo a luceafărului, a lui Hyperion, a geniului în raport cu lumea omului, stare care ia naștere în contactul cu lumea de jos. În schimb, în contrast, fiicei pământului nu îi este accesibilă această viziune; ea îl vede pe luceafăr ca fiind un mort: "Străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transfigurarea starea de dincolo a luceafărului, a lui Hyperion, a geniului în raport cu lumea omului, stare care ia naștere în contactul cu lumea de jos. În schimb, în contrast, fiicei pământului nu îi este accesibilă această viziune; ea îl vede pe luceafăr ca fiind un mort: "Străin la vorbă și la port,/ Lucești fără de viață,/ Căci eu sunt vie, tu ești mort,/ Și ochiul tău mă 'ngheață". De asemenea, cu al treilea ochi a intuit Eminescu arheii, care constituie ADN-ul, principiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
universală, culminând cu zborul lui Hyperion către demiurg. Eliberarea spiritului cititorului este maximă în această uluitoare deschidere fizică, la care se adaugă mișcarea ideatică de la teluric la astral, de la creat la increat, de la posibilul uman, teluric, la transposibilul metafizic. Citind Luceafărul, încercăm o plutire, o încântare înalt eliberatoare una din cele mai înalte și mai pure disponibilizări spirituale. Așa încât, numai pronunțând numele poemului, cel ce l-a parcurs simte cum îl cuprinde elanul zborului către zonele eterate ale simțirii și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
din Dumnezeu". Luceafărul este un adevărat compendiu de deschideri și dinamici cosmice: zborul astrului către lumea umană, zborul lui Hyperion către demiurg, mările de lumină din jurul acestui zbor, totul polarizând în jurul celor trei dialoguri de amplitudine de asemenea cosmică: Cătălina luceafăr: înfruntarea dintre creat și increat, noroc-moarte și nenoroc-nemoarte; Cătălina-Cătălin: confruntarea dintre aspirația uranică și cea telurică; Demiurg-Hyperion: eonul cere norocul omenesc al iubirii, dar demiurgul refuză, din două motive: pe de o parte, nimicnicia lumii umane, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pune în prezența celei mai înalte ființări a noastră și a lumii. Pierderea sentimentului și a răspunderii cosmice constituie una din dramele culturii actuale. Stare poetică și deschidere vizionară Poezia noastră populară se desfășoară pe coordonate cosmice. Amintim doar că Luceafărul a fost inspirat de un poem din folclor. Cosmicul, cu aspectele sale complexe, apare cel mai evident în Miorița. Orizontul în care are loc balada nu se limitează la priveliștea edenică din primul distih ("Pe-un picior de plai,/ Pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care sunt plasticizate geneza și stingerea lumilor din Scrisoarea I, sau iradierile nemărginite din Luceafărul. Este ciudat și ține de mania asociațiilor erudite sonore, faptul că s-a căutat peste hotare originea viziunii spațiale infinite eminesciene, viziunea cosmică a autorului Luceafărului. În realitate, această origine nu se află nici în Estetica transcendentală din Critica rațiunii pure nici în Vedele sacre. Filozofia kantiană a spațiului și timpului precum și gândirea veche indiană, impregnată de spiritul incomensurabilului, au venit în consonanță cu viziunea cosmică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
funcție bine definită acela al cosmicului ca modalitate de expresie lirică, de trăire poetică. Dimensionarea cu nemărginire a momentului poetic are rolul de a conferi acestuia valoare universală, și anume, de a ne induce fiorul eliberării radicale a spiritului. Astfel, luceafărul dezmărginește spațiul sufletesc al Cătălinei: "Dar un luceafăr răsărit/ Din liniștea uitării / Dă orizon nemărginit / Singurătății mării"; gândul în seninătate apolinică domină fuga timpilor: "Priveliștile sclipitoare/ Ce-n repezi șiruri se diștern/ Repaosă nestrămutate/ Sub raza gândului etern"; răsfrânte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de expresie lirică, de trăire poetică. Dimensionarea cu nemărginire a momentului poetic are rolul de a conferi acestuia valoare universală, și anume, de a ne induce fiorul eliberării radicale a spiritului. Astfel, luceafărul dezmărginește spațiul sufletesc al Cătălinei: "Dar un luceafăr răsărit/ Din liniștea uitării / Dă orizon nemărginit / Singurătății mării"; gândul în seninătate apolinică domină fuga timpilor: "Priveliștile sclipitoare/ Ce-n repezi șiruri se diștern/ Repaosă nestrămutate/ Sub raza gândului etern"; răsfrânte în ape și în suflet, înălțimile albastre dau măsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]