1,279 matches
-
frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se recomandă tratamente cu insecticide în vederea distrugerii afidelor, ce duc virusul de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Solanum tuberosum L.) este una din plantele care pot fi atacate de o multitudine de virusuri, dintre care 9 atacă numai cartoful iar 7 pot fi prezente pe cartof dar sunt specifice pentru alte plante de cultură ca tomatele, tutunul, lucerna sau castraveții. 3.1.1. Virusul X al cartofului Potato virus X Acest virus este cunoscut ca producând mozaicul X (slab, comun) al cartofului încă din 1931, când a fost studiat de K.M. Smith. În țara noastră este descris în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof destinate producerii materialului de plantat. Întrucât afidele transmit virusurile, se va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Cultivarea de lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o bacterie (Bacillus subtilis), frecvent găsită în pământul cultivat cu soia, produce un antibiotic care distruge bacteria ce dă râia comună. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sol în timpul lucrărilor tehnologice, din cursul vegetației. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară internă și externă prevede măsuri drastice de depistare și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite 4.1.10. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsărirea plantelor, rădăcinile sunt destul de întărite și nu mai pot fi infectate. De la un an la altul, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. De remarcat este faptul că, ciuperca are un cerc larg de plante gazdă între care, lucerna, trifoiul, mazărea, lupinul, muștarul, ridichea, varza, spanacul, ovăzul, tutunul și chiar plantele din flora spontană. Prevenire și combatere. Întrucât boala este frecventă pe solurile reci și umede, acestea vor fi excluse de la amplasarea culturii de in. În alcătuirea asolamentului se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturală, fertilizarea rațională, executarea corectă a lucrărilor de întreținere, sunt măsuri ce măresc rezistența plantelor. Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice și Trialeurodes vaporariorum (fluturașul alb) transmit virusurile cânepii, dar și virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveți și alune de pământ. Boli produse de ciuperci 5.2.2. Mana Pseudoperonospora cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire și combatere. Se recomandă ca la înființarea noilor culturi să se respecte o izolare de minim 1 km față de culturile mai vechi de lucernă și trifoi sau de terenuri înțelenite și îmburuienate. Întrucât virusul se poate transmite prin sămânță, se recomandă recoltarea de sămânță de la lucerna din anul I, iar în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la înființarea noilor culturi să se respecte o izolare de minim 1 km față de culturile mai vechi de lucernă și trifoi sau de terenuri înțelenite și îmburuienate. Întrucât virusul se poate transmite prin sămânță, se recomandă recoltarea de sămânță de la lucerna din anul I, iar în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se recomandă izolări spațiale ale parcelelor cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Transmitere-răspândire.Transmiterea directă a bacteriei se face prin intermediul semințelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar soiul Molovata 155 este rezistent la virusul mozaicului tutunului și tolerant la mană. Soiul Burley 196 omologat în 2003 este sensibil la VMT, tolerant la PVY și rezistent la mană. CAPITOLUL VII BOLILE PLANTELOR DE NUTREȚ 7. 1. Bolile lucernei Viroze 7.1.1. Mozaicul lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la virusul mozaicului tutunului și tolerant la mană. Soiul Burley 196 omologat în 2003 este sensibil la VMT, tolerant la PVY și rezistent la mană. CAPITOLUL VII BOLILE PLANTELOR DE NUTREȚ 7. 1. Bolile lucernei Viroze 7.1.1. Mozaicul lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Soiul Burley 196 omologat în 2003 este sensibil la VMT, tolerant la PVY și rezistent la mană. CAPITOLUL VII BOLILE PLANTELOR DE NUTREȚ 7. 1. Bolile lucernei Viroze 7.1.1. Mozaicul lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
DE NUTREȚ 7. 1. Bolile lucernei Viroze 7.1.1. Mozaicul lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mozaicul lucernei Alfalfa mosaic virus Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire și combatere. Se recomandă ca la înființarea noilor culturi să se respecte o izolare de minim 1 km față de culturile mai vechi de lucernă și trifoi sau de terenuri înțelenite și îmburuienate. Întrucât virusul se poate transmite prin sămânță, se recomandă recoltarea de sămânță de la lucerna din anul I, iar în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la înființarea noilor culturi să se respecte o izolare de minim 1 km față de culturile mai vechi de lucernă și trifoi sau de terenuri înțelenite și îmburuienate. Întrucât virusul se poate transmite prin sămânță, se recomandă recoltarea de sămânță de la lucerna din anul I, iar în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se recomandă izolări spațiale ale parcelelor cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Aceleași tratamente se vor aplica și la loturile semincere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se recomandă izolări spațiale ale parcelelor cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Aceleași tratamente se vor aplica și la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964 și în România, în județele Brașov, Mureș și Suceava. Simptome. Frunzele de lucernă prezintă pete mici cu aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964 și în România, în județele Brașov, Mureș și Suceava. Simptome. Frunzele de lucernă prezintă pete mici cu aspect umed, cu centrul galben deschis și cu margini brune înconjurate de un inel galben. Petele au până la 2-3 mm în diametru, apoi se unesc și în cele din urmă țesuturile se brunifică. Decolorarea și uscarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
teren, în resturile vegetale infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță sănătoasă, cosirea vetrelor de atac și scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi, trebuie izolate spațial de cele vechi. Bolile produse de ciuperci 7.1.3. Mana lucernei Peronospora aestivalisMana este cunoscută în toate țările cultivatoare de lucernă, dar nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosirea de sămânță sănătoasă, cosirea vetrelor de atac și scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi, trebuie izolate spațial de cele vechi. Bolile produse de ciuperci 7.1.3. Mana lucernei Peronospora aestivalisMana este cunoscută în toate țările cultivatoare de lucernă, dar nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mana lucernei Peronospora aestivalisMana este cunoscută în toate țările cultivatoare de lucernă, dar nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Se recomandă ca, la apariția petelor pe frunze, să se facă o cosire prematură a plantelor, neașteptându-se momentul de maturitate tehnologică (momentul când se poate recolta cea mai mare cantitate de furaj). 7.1.4. Făinarea lucernei Erysiphe pisi f.sp. medicaginisîn Europa boala este cunoscută pe lucernă și alte specii de leguminoase cultivate sau spontane. În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să se facă o cosire prematură a plantelor, neașteptându-se momentul de maturitate tehnologică (momentul când se poate recolta cea mai mare cantitate de furaj). 7.1.4. Făinarea lucernei Erysiphe pisi f.sp. medicaginisîn Europa boala este cunoscută pe lucernă și alte specii de leguminoase cultivate sau spontane. În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii tineri se acoperă cu o pâslă miceliană fină, ce în scurt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]