1,094 matches
-
sa însuși și asupra lumii înconjurătoare. Înțelesul termenului "moment" ne duce cu gândul, în mod greșit, că ar fi vorba despre un termen foarte scurt în care se întâmplă aceasta. Nu suntem partizanii ideii că ar fi vorba despre o "luminare" bruscă, ca și cum cineva ar aprinde brusc lumina într-o cameră și omul ar începe tot așa, brusc, să distingă obiectele în jurul său. Acest proces de iluminare este unul istoric și obiectiv 109. Natura nu face salturi, iar devenirea umană se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de neclintit. "sara suflu-n lumînare" devine "sara suflu-n luminare" și se demonstrează că, în vremea lui Eminescu, "luminare" avea un sens complementar, identificabil și-n alte scrieri, convingător citate. Cele mai multe dintre argumentele filologice la care se apelează în carte sunt de necontestat, cele de altă natură pot fi, uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de neclintit. "sara suflu-n lumînare" devine "sara suflu-n luminare" și se demonstrează că, în vremea lui Eminescu, "luminare" avea un sens complementar, identificabil și-n alte scrieri, convingător citate. Cele mai multe dintre argumentele filologice la care se apelează în carte sunt de necontestat, cele de altă natură pot fi, uneori, discutabile. De pildă (p.289), referindu-se la versul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Gane, "Trecute vieți de doamne și domnițe" coboară adânc în făptura veacurilor, "Umbrele" lui Aurel Leon revelează personalitățile începutului de secol XX. Ambele le-a repus și pus în circulație la "Junimea" tocmai în intenția de a contribui la luminarea cotloanelor acestei lumi dispărute din care-i bine să nu uităm că ne tragem și ale cărei amintiri abia mai pâlpâie. Rămânea neinvestigat începutul și miezul veacului XIX; urmau s-o facă cele două volume intitulate "Iașii de odinioară", de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
minte, dar locurile unde am putut poposi și spune o rugăciune, sau cele în care am văzut cum se roagă semenii mei din lumea lui Dumnezeu, nu pot fi uitate. Le păstrez în suflet ca pe o micuță comoară, pentru luminarea vieții mele. BUCURII ȘI PĂRERI DE RĂU Parcurg episoadele trăite de mine, în atîtea locuri și în perioade atît de diferite ale vieții și, recitindu-le, simt aceeași bucurie și același sentiment de gratitudine față de Dumnezeu care a oferit oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ei reprezentând sursa de îndemnuri și povețe pentru copii și tineri. Școala primară rurală, care a cunoscut o mai mare răspândire la răscrucea veacurilor al XIX lea și al XX-lea, alături de biserică și de căminele culturale a contribuit la luminarea spirituală a așezărilor rurale. Din satele întunecate și nevoiașe au început să se ridice tot mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la cariera didactică ori care deja a luat catalogul sub braț. Dacă mi-ar sta în putință, aș face să ajungă câte un exemplar în mâna fiecărui om al școlii și în cea a diriguitorilor învățământului de la toate nivelurile, întru luminarea domniilor lor. Felicitându-l din inimă pe ilustrul nostru profesor și director Vasile Fetescu, diligent și atent „vâslaș în luntrea vieții” (titlul unei alte minunate cărți ce-i aparține), pentru această scriere densă, cu pronunțat caracter autobiografic, nu pot încheia fără
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ultimul timp lucrez pe pânză, fac un fel de sincretism, dacă pot să spun așa, între pictură și grafică, sunt colaje de obiecte spre tot ce am făcut. A.V. Una dintre obsesiile Dumneavoastră, în sensul bun al cuvântului, este luminarea frumuseții corpului uman, a frumuseții corpului feminin. Am amintit de Da Vinci și Dürer. Ce modele ați avut? Nu numai în privința asta, ci în general. Modele din trecutul îndepărtat și cele mai noi. D.P. Trebuie să recunosc, sunt un desenator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fi fost surprinsă în gros plan de regizorul de transmisie, și s-ar fi potrivit cu versurile de la oricare pagină. E-adevărat că în fața mea a fost și Ioan Holban, rafinatul degustător și comentator gata să pună lucrurile la punct pentru luminarea deplină a privitorilor, dacă ar mai fi fost nevoie. Dar a fost. Pentru că Ioan Holban a "pus" pe măsuța cu cărți idei, amintiri, cuvinte potrivite despre poezia lui Emil Brumaru și a generației lui. Mă refer la Ioan Holban, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de Săbăoani (la început
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
deceniu de la apariție, I. Tălmăcel constată cu amărăciune: în ciuda tuturor obstacolelor „numărul acesta de ani înseamnă din partea colaboratorilor, o muncă îndârjită, capabilă de jertfe mari, pentru a putea merge înainte, pentru a putea fi în continuare mijloc de întărire și luminare a poporului nostru, mai ales de la sate...”. Din 1924 „Viața” a fost scoasă în propria ei tipografie. Cu toate realizările ei remarcabile, ca și celelalte publicații catolice „Viața” a avut mari probleme financiare: „la presa catolică din Moldova, numai de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în descoperirea urmelor realității românești din stratigrafia palimpsestului scriptural. O prioritară autoexigență, recunoscută însă ca atare abia spre final, în contextul discuției despre Începuturile poeziei culte, dar sesizabilă peste tot în carte, reclamă "situarea în interiorul epocii" și ea vizează datoria luminării "existenței valorii în raport cu stilul cultural al timpului", căruia nu-i pot fi aplicate "criteriile de exigență ale secolului nostru". Practiciană consecventă a "lecturii literare în spiritul textului", Profesoara e interesată să depisteze "posibilități de actualizare" în cursul unei lecturi analitice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la Cernăuți între 1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil: Ioan Hreniuc. Se tipărea la Societatea Tipografică „Bucovina”, Cernăuți. * Deșteptarea Deșteptarea, foaie pentru luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe frontispiciu: anunțurile și reclamele se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie 1923, cele două pagini care formau ziarul Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apare în 4 pagini care însemnau numerele 29 și 30 cumulate, nu la Cernăuți ci la Câmpulung Moldovenesc, având ca director pe Dr. T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip și se tipărea tot la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
susnominalizații. Textele erau redactate și publicate, după cum s-a înțeles, în limba română și slavono-rusă. În 1882 Candela a apărut în fiecare lună, în total 300 de pagini de carte, referitoare la probleme specifice: misiunea preotului, taina sfântului botez, despre luminarea poporului, predici pentru duminica de după Rusalii, pentru proorocul Ilie, de ziua Nașterii Maicii Domnului, cronici despre sfințirea Bisericii noi din Baniza pe Ceremuș etc. Următoarele pagini, aproape 700 în 1883, au referire la Catacombele romane, la mersul culturii teologice și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tarangul, dr. I. Paiu, părinții prot. Bucevschi, A. Tăutul, I. Petruc, Gh. Velenorschi, Gh. Negură, S. Reli, O. Sorocean, N. Lazariuc. Redacția își informa P.P.C.C. Părinți și Prea onorații credincioși și cititori că „începând publicarea acestei reviste cu scop de luminare, îndemnare și zidire religioasă și morală ortodoxă”, să binevoiască a o sprijini „în această grea întreprindere, dar absolut necesară pentru vremurile de față...” Cerându-le părerea despre publicație și ceea ce s-ar vrea ea să fie, cititorii erau avertizați că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat de la început impulsurile de care avea nevoie pentru a-și descoperi menirea și principala direcție de acțiune: „luminarea” culturală a românilor, văzută ca singura cale pentru constituirea unei națiuni civilizate și independente. Sub influența directă a lui Gh. Lazăr și a lui Dinicu Golescu, el și-a dat seama că înnoirea și modernizarea culturii, așezarea ei pe temelii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dar și să risipească suspiciunile "neștiutorilor" și "superficialilor" la adresa ei. Reproducem mai jos câteva fragmente din acest articol, scris, din păcate, într-o manieră destul de stângace și cu multe locuri comune: Rîndurile de față sunt scrise odată pentru tot-deauna spre luminarea opiniei publice de la noi, asupra felului de a fi al acestei magistrale universități, care atrage aci studenți din tóte colțurile lumii. Fórte mulți români de sémă au căpătat lumină în acéstă însemnată instituție culturală, unica în felul ei în lume
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
E cel dintâi exemplu, la acea dată, de scriitor liber-profesionist care, printr-o prolificitate excepțională și o hărnicie rară, izbutește. Ia naștere, ca urmare, un șir impresionant de cărți, sporite aproape anual. Încearcă să realizeze și o operă practică de „luminare” a satelor, scoțând, împreună cu Artur Gorovei, „Răvașul poporului” (1907-1909), foaie în care tipărește sfaturi destinate a ameliora muncile agricole, informații diverse, dar autoritățile suprimă publicația, suspectând-o că face agitație politică printre țărani. În 1909-1910 își asumă, alături de Ilarie Chendi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de Transilvania și Foaie pentru minte, inimă și literatură; cea de la Blaj, din anii 1847-1848, aparținând lui Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Iosif Many XE "Many" și Aron Pumnul XE "Pumnul" . În aceasta din urmă se Încadrează și Învățătorul poporului. Organul luminării, principalul periodic editat de tipografia seminarului din Blaj, Începând din 4 ianuarie 1847, era o gazetă săptămânală „bisericească, politică și literară”, publicată În alfabet latin. Ea avea un profil destul de pretențios și complex, fiind destinată unui public instruit. Organul luminării
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luminării, principalul periodic editat de tipografia seminarului din Blaj, Începând din 4 ianuarie 1847, era o gazetă săptămânală „bisericească, politică și literară”, publicată În alfabet latin. Ea avea un profil destul de pretențios și complex, fiind destinată unui public instruit. Organul luminării era comparabil, ca și tematică, format sau apariție, cu gazetele similare ardelene (Gazeta de Transilvania, din Brașov, Erdélyi Híradó și Múlt és Jelen, din Cluj-Napoca, Siebenbürger Bote și Siebenbürger Wochenblatt, din Sibiu, respectiv Brașov) sau din Principate (Curierul românesc ori
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemplu, avea atât un supliment editat separat, Într-un format mai mic (de jumătăți de coală), intitulat Vasárnapi Újság, cât și unul care apărea În paginile gazetei mari, purtând titlul de Nemzeti Társalkodó. Pentru această ultimă variantă optează și Organul luminării, publicând, În mod destul de regulat, patru pagini În plus față de cele obișnuite, pagini apărute sub titlul de Soplement. Trebuie menționat Însă faptul că toate suplimentele și publicațiile adiacente pe care le-am amintit, chiar dacă ofereau un material mai eterogen, se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
titlul de Soplement. Trebuie menționat Însă faptul că toate suplimentele și publicațiile adiacente pe care le-am amintit, chiar dacă ofereau un material mai eterogen, se adresau aceluiași public instruit, de la nivelul elitei intelectuale, care citea și gazetele politice. Suplimentul Organului luminării, de exemplu, publica texte literare și științifice (Îndeosebi din domeniul filologiei), accesibile unui număr foarte restrâns de cititori. Este posibil ca Timotei Cipariu XE "Cipariu" , redactorul Organului Iluminării, să se fi gândit la acest neajuns Încă de la Începutul Întreprinderii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ne arată că suplimentul urma să se adreseze unui public mult mai larg, familiarizat cu slovele chirilice, fiind vorba, de fapt, despre viitoarea foaie populară apărută În 1848. Planul lui Cipariu XE "Cipariu" , abandonat (după cum mărturisește o notă din Organul luminării) prin martie 1847, va fi materializat Începând cu data de 12 mai 1848. Atunci apare, În paralel cu gazeta mare, dar ca o publicație distinctă, Învățătorul poporului, foaie populară, destinată prioritar mediului țărănesc. Ne putem Întreba care putea fi modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]