1,161 matches
-
tot negru chiar dacă este scăldat într-o lumină puternică. Explicația este simplă: un corp reflectă întotdeauna același procent din lumina care cade asupra lui, iar dacă lumina crește sau scade uniform peste toate corpurile din câmpul nostru vizual relația de luminozitate se păstrează, raportul se păstrează ceea ce dă constanța de strălucire. Percepția luminozității depinde de cât de multă lumină reflectă un obiect față de corpurile din jur. Acest aspect îl putem demonstra printr-un experiment simplu; dacă privim o bucată de hârtie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un corp reflectă întotdeauna același procent din lumina care cade asupra lui, iar dacă lumina crește sau scade uniform peste toate corpurile din câmpul nostru vizual relația de luminozitate se păstrează, raportul se păstrează ceea ce dă constanța de strălucire. Percepția luminozității depinde de cât de multă lumină reflectă un obiect față de corpurile din jur. Acest aspect îl putem demonstra printr-un experiment simplu; dacă privim o bucată de hârtie neagră și care este pusă în lumină puternică printr-un tub, astfel încât
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o distanță de 60 cm față de aparat, deoarece unghiul vederii rezultat din această distanță trebuie să nu depășească opt grade, deci imaginea trebuie să cadă pe fovea și nu pe porțiunile care determină vederea periferică. Există posibilitatea de a regla luminozitatea imaginii prezentate funcție de iluminarea încăperii. Fiecare imagine poate fi expusă o singură dată, iar subiectul primește foi de răspuns, pe care va desena imaginile pe care le-a perceput. Rezultatele obținute vor fi raportate la etaloane. Aceste etaloane trebuie să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu nemiluita; mă așezam la casa mea; duceam sacii de făină în pod; plantam flori și legume; mergeam la culcare și-a doua zi veneam din nou la Facultate, proaspăt și bărbierit. Se-obișnuiau însă repede, scădeam în interes, în luminozitate, micșorându-mă în câmpul lor vizual. Își consumau și ultimele rezerve de curiozitate și brusc privirea dispărea și rămâneau doar ochii, deschiși, inerți, organici. Acum venea rândul meu. Îi observam atent, relaxat, și asta îi scotea din sărite. Le urmăream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în față originalul și când nu. Gândește-te puțin: dacă toate tablourile din toate muzeele și expozițiile ar sta acolo, agățate de perete, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, în condiții de stress termodinamic, schimbare de luminozitate, atac microbacterian, s-ar face praf în câteva decenii: n-ar mai rămâne nici cadrul intact. Urmarea: expoziții, zero; public, zero; profit, zero.“ „Credeam că temperatura și toate bazaconiile ălelalte sunt reglate-n sală, prin senzori speciali. În filme așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la suprafața unei ape de pace. M-am oprit la fiecare poartă și la fiecare poartă am trăit un destin”. De la prima intrare în scenă „vizitatorul” ia contact cu o lume descoperită simultan în cele două registre amintite: unul al luminozității muzicale și transparenței (dimineața, minutele clare, albeață distinctă, apă de pace, trotuarele sonore, gonguri ale soarelui unanim), celălalt al închiderii, obscurității, izolării, mizeriei (curțile, sărăcia zidurilor jupuite); iar între aceste coordonate spațiale, câteva evenimente verbale sugerând apropierea / aspirația (am mers
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
camarazii șcareț își făureau lanțurile utile”; în sfârșit, „viața care grohăia între rufele întinse, între dosarele civilizației”, „cârdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un refren ce ritmează, din loc în loc, structura de ansamblu a poemului („Alergam cu dimineața pe stradă...”), prezența „visătorilor” (corespondenți ai Poetului) care “în piețele mici... stăteau la soare pe bănci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etichetele stabilite; - în final, este conținutul organizațional, aflat în strânsă legătură cu administrarea, organizarea și funcționarea grupului în sine (Heimlich și Norland, 1994). Al doilea element, mediul, se referă atât la condițiile realității înconjurătoare (clădirea, sala de curs, temperatura, aerisirea, luminozitatea), cât și la atmosfera, mediul afectiv, interacțiunile dintre participanți, precum și dintre cursanți și profesor. Profesorul trebuie să se ocupe de organizarea tuturor elementelor ce pot influența, direct sau indirect, procesul de predare-învățare: aranjarea corespunzătoare a sălii în care va avea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etichetele stabilite; - în final, este conținutul organizațional, aflat în strânsă legătură cu administrarea, organizarea și funcționarea grupului în sine (Heimlich și Norland, 1994). Al doilea element, mediul, se referă atât la condițiile realității înconjurătoare (clădirea, sala de curs, temperatura, aerisirea, luminozitatea), cât și la atmosfera, mediul afectiv, interacțiunile dintre participanți, precum și dintre cursanți și profesor. Profesorul trebuie să se ocupe de organizarea tuturor elementelor ce pot influența, direct sau indirect, procesul de predare-învățare: aranjarea corespunzătoare a sălii în care va avea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar ele Însoțesc imaginea construită verbal pe care individul o transmite despre sine. Și vestimentația poate sugera aprtenența la un anumit grup, În felul acesta preluând particularități ale grupului respectiv și de asemenea, poate Întări, prin modernism sau conservatorism, prin luminozitate sau tern, prin Îndrăzneală sau precauție, imaginea pe care individul o construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care diferă de la un individ la altul. De la această descoperire au mai fost identificate și alte gene implicate în ritmul circadian, și anume, genele cycle (CYC), period (PER), timeless (TIM), cryptochrome (CRY). Toate aceste gene primesc informații despre starea de luminozitate din mediul înconjurător și adaptează funcția fiecăreia dintre trilioanele de celule existente, în raport cu lumina exterioară. Ceasul biologic are între funcțiile sale și funcția de favorizare a somnului. Trecerea gândirii logico-raționale a stării de veghe de la gândirea imaginativă a somnului creează
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
decât pe Pământ); Viteza mișcării față de stelele apropiate - 19,4 s Km ; Temperatura la centru - 16 milioane °C și la suprafață 5500 °C. Energia totala radiată de Soare, pe toate lungimile de undă și în unitatea de timp, se numește luminozitate solară. Din energia radiată de fotosferă învelișul solar de la care primim lumina s-a determinat temperatura Soarelui, care aici este de 6.000K. Aici materia este in stare de incandescență și această temperatură uriașă, întreține reacțiile termonucleare. Spre deosebire de Soare, planetele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
diminuare a cantității de energie solară parvenită la sol, de unde și scăderea temperaturii de suprafață. Pe hârtie, ideea pare valabilă, și încă din 2000, cercetătorii de la laboratorul Lawrence Livermore din Statele Unite au arătat ca o diminuare cu 1,8% a luminozității solare ar fi suficientă pentru a se contrabalansa încălzirea provocată de o dublare a cantității de dioxid de carbon din atmosferă. Și din punctul de vedere al costurilor, soluția pare la fel de plauzibilă, estimându-se că fantasticul lanț de baloane ar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
explică de ce seara culorile capătă o nuanță albăstruie. Această diferență de sensibilitate poate fi demostrată observând petalele roșii ale unui trandafir în amurg. Când lumina este încă puternică, petalele roșii vor apare mai strălucitoare decât frunzele verzi din vecinătate. Dacă luminozitatea începe să scadă, începe să crească strălucirea relativă a frunzelor verzi. Astfel că la vederea nocturnă (scotopică) frunzele verzi vor apare mai strălucitoare decât petalele roșii. Faptul că vederea fotopică se realizează de către celulele cu conuri este demostrat și de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
organismelor Puterea mare de penetrare și absorbția diferențiată a radiației X în interiorul țesuturilor face ca acestea să fie folosite în diagnosticul radiologic. Corpul este iradiat cu raze X și se urmărește radiația transmisă. Aceasta impresionează un ecran fluorescent, a cărui luminozitate este observată visual (radioscopie) sau pe o peliculă fotosensibilă (radiografie). Alte utilizări ale radiaților X, ce privesc metodele de cercetare în biofizică, vor fi discutate în capitolul următor. V.2.3. Dezintegrarea radioactivă în anul 1896 H.Bequerel a observat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu Închidă conversația și să fie puse În concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit În față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese În cunoaștere și comunicare; Încurajare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
tehnologice aplicate, precum și înlăturarea și neutralizarea factorilor nocivi și creșterea reactivității organismului în procesul muncii. Trecând la ce este mai important, la prevenția și indicarea unor măsuri de ușurare a muncii, crearea microclimatului profesional constituie elementul de bază: temperatură, umiditate, luminozitate, sonoritate, presiune, noxe, radiații, în halele de producție, dar și în marile suprafețe destinate minibirourilor (tot niște suprafețe întinse, cu compartimentări pentru fiecare angajat). În așa fel gândite, măsurile generale și individuale de igiena muncii trebuie să se deruleze, obligatoriu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
lor; 14 Notați tot ceea ce vedeți și indicați cele mai interesante rezultate; 2. Întunecați camera în care lucrați, apoi: a) luminați diferite obiecte cu lampa situată la 20cm de acestea. Priviți imaginile care apar și notați ce observați î diametru, luminozitate); b) conectați tija din acrilic îplastic dur) învelită în plastic la sursa de lumină și observați cum lumina iese prin fiecare capăt al tijei. Observați obiecte la 20cm cu această tijă; Comparați rezultatele în cele două cazuri; c) apropiați tija
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pictură printr-un efect iluzionist, capabil să solicite și alte simțuri decât cel vizual (a putea simți, de pildă, umiditatea din aer și din rouă, blândețea soarelui, adierea vântului)”. Realismul pânzei La fuite en Égyptede Elsheimer atinge expresia maximă în luminozitatea înstelată a bolții cerești prin care se construiește pictural: „o privire topografică asupra cerului într-o noapte anume, o reprezentare a unor locuri reale și determinate în care recunoașterea suferinței celeste este făcută cu ochiul (uneori chiar cu telescopul) care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de credință, discursuri și moduri de analiză altfel distincte și neconectate. O încorporare paradoxalăbântuie comentariile picturale ale Luciei Corrain și Annei Beyaert. O vizibilitate a invizibiluluitraversează, într-un fel absent, textul interpretativ. O frecvență a unei anume vizibilități bântuie și luminozitatea înstelată a bolții cerești din La fuite en Égypte de Adam Elsheimer,și aplicarea, punerea în discuție și reconsiderarea aparatului conceptual al semioticii tensive din analiza interioarelor lui Matisse. Un spectru, o apariție inaparentă bântuie analiza picturii narative din Ateliers
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o absență. Ce se poate face cu o prezență fantomatică? Răspunsurile nu pot fi decât prudente, deschise și provizorii. Comentariul Luciei Corrain recuperează, într-un fel particular,parte din teoriile greimasiene. Prin studiul repartizării virtuale a elementelor astronomice, prin analiza luminozității înstelate a bolții cerești și a felului în care sunt dispuse luna plină, Ursa Mare și Calea Lactee, în pictura lui Elsheimer înLa fuite en Égypte, este recuperată rigoarea de tip greimasian. Prin analiza viziunii panoramice, oferind imaginea unui cer pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o vizibilitate descrescândă, la felul în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului și cromaticului. Prin parcursul călătoriei care-și va găsi desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, este recuperat modelul modificării de stare, este recuperată expresia dinamicii formelor acțiunii la
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vizibile ale unui ansamblu care comunică, ansamblu constituit din toate persoanele prezente (unul privește visător pe fereastră, altcineva își aranjează părul, alții ascultă concentrați etc.), dar și din felul cum acestea sunt așezate, modul în care arată încăperea, gradul de luminozitate, sunetele de pe hol etc. b. Orice comunicare se desfășoară simultan în două planuri Comunicarea are loc pe două planuri, care pentru a fi eficientă, generatoare de încredere, trebuie să fie congruente: Conținut Relație Când relația este pozitivă, semnalele din planul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]