6,186 matches
-
din care ieșeau aburi, alte două oale mai mici, un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce mă drege după țuica babei Floarea! Mai apărură pe masă câteva castroane de lut, frumos smălțuite și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a descoperit o așezare Cucuteni A, cu ceramică corodată și cu locuințe parțial distruse de lucrările agricole (Cercetare V. Chirica și M. Tănăsache, 1983, p.341). Pe Dealul Viișoara, spre Vânători, s-au descoperit fragmente ceramice și o greutate de lut ars, eneolitică și fusaiole bitoncronice, toate aflate în colecția învățătorului I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfințită în anul 1937. Magazinul mixt și restaurantul sunt așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu i se va face molifta (îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Viața, chiar și aceea a statuilor, ține, în tot, de ea. Urcarea, orgolioasă rupere din pămînt, repetînd, pe cont propriu, un gest originar, n-are nici ușurătatea aerului, nici izbucnirea focului. Poate doar slăbiciunea, încercînd să treacă peste fire, a lutului amestecat cu apă.
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
împace cu fostul soț, Silviu Prigoana, cu care are doi copii. Mihai i-a scris o poezie pe care a publicat-o pe contul de Facebook. “N-am fost o fantezie,n-am fost un anotimp/ N-am fost doar lut/ N-am fost un chip/ Un vis nepetrecut/ N-am fost un nume și atât/ N-am fost o mască/ În culori nătângi/ Și n-am fost lacrimi/ Ce-au vrut să le plângi/ Și n-am fost buze amăgind
Adriana Bahmuțeanu, muză pentru fostul iubit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72211_a_73536]
-
ritualizată, cu decupaj precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din chirpici ( lucrare care a figurat pe afișul expoziției itinerate din 2003, de la Mogoșoaia spre Italia, în 2004-5, și Franța, în 2006), Nicodim decupează cordiform placa de lut amestecat cu paie în talisman-carte, dedicată lui Cioran. Artistul a modelat aceleași inimi pe conuri suple, în chip de herme, în impresionanta expoziție de la Muzeul Național de Artă al României, din 1987. Dar, în preajma corpului uman, Nicodim are o sensibilitate
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
cu pofta obiectului din primele avangarde. Christul răstignit, închipuit dintr-un plug montat vertical și articulat cu alte unelte agricole vechi, este o bună cheie de citire a artei fragmentului combinatoriu la Nicodim. Seria Caloienilor, prezentați în racla lor de lut, în anul 2000, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, sunt coconi înfășați în coji de ouă încondeiate de Paște. Adam și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Vianu Mureșan poate excela. Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc. se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale gata constituite, ceramica, porțelanul, mediile electronice, în special foto și video
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
publice, folosește camera foto și video, adaptează cele mai vechi și banale materiale și tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele, romantismul se naște din coloratura afectivă a obiectelor, iar țipătul expresionist poate fi perceput, aproape la fiecare pas, solidar deopotrivă cu forma și cu tonul cromatic. Dar dincolo de
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
la mare pre mediul ambiant, cum semnalasem i ? volumele precedente, are o marcat?pasiune horticol?i a decoraiilor interioare. Noteaz? la un moment dat: Vreau "s?mi realizez visele de a avea paradise de flori". ? Șerbia, caut?vase vechi de lut pe care le colecioneaz?pentru gr?inile ei din ar? E mereu interesat?de antichit?i i obiecte de podoab? pistoale vechi, montate ? argint, pumnale, cing?ori de argint, cum poart?femeile muntenegrene. Dragostea de frumos o ?deamn?s?i
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
este consecința unei biruitoare logici romanești. În "mania" lui Stadnicki, ca și în "noviciatul" său își au izvorul o dinamizare și o colorare a epicului: ele îl pun pe Vania Răutu în împrejurări ce aduc o nouă, temporară victorie a "lutului" - episodul Aculina), ele dau, totodată, o ușoară tentă umoristică epicului, aparent diminuînd tensiunea, reliefînd însă mai pregnant anormalul, absurdul comportamentului urmat de autorități.
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
o sferă oarecum apropiată: acela de public-țintă. E drept că n-o face nici ostentativ, nici mercantil, nici meschin, așa încât cititorii primelor două volume (de poezie) semnate de Perța să fie cumva contrariați. Prin urmare, după Zorovavel și Santinela de lut, care proiectau mai degrabă un autor de factură neoexpresionistă, anchilozat în misteriile tulburi ale genealogiei maramureșene, strecurându-se printre creaturi de atlas zoologic de uz individual, proaspătul op numit Întâmplări la marginea lumii orbitează indecis în jurul genului fantasy. Îi reușește
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
să sublimeze atît articulațiile sintactice cît și pe cele formale. în sfîrșit, simfonia Triade riscă o neverosimilă, pînă nu demult, asociere a muzicii cu sculptura. Sursa extramuzicală se întemeiază aici din cîteva "monade", "oglinzi" și, cu deosebire "triade" plămădire în lut, lemn, bronz ori piatră de Peter Jecza. De ce mai ales "triade"? Desigur, pentru că întreaga lucrare are drept armătură ideea de trison. O curgere irepresibilă de acorduri majore, minore, mărite și micșorate în varii stări și poziții, descriind trasee oblice, directe
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
„Cine a hoinărit în toamnele de aur prin podgoriile Cetățuii și Șorogarilor, va mai hoinări...” Când Dumnezeu a creat meleagurile Iașului se pare că a fost în cea mai inspirată clipă, fiindcă după ce, cu mâna-i divină a modelat lutul dând forme nebănuite reliefului, a aruncat peste el, cu dărnicie, toate frumusețile. Luând apoi pulbere de aur a ̀împrăștiat-o cu mâna larg deschisă ̀în cele patru zări. De atunci Iașul are ceva în plus, ceva mai nu știu cum
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
privire de ansamblu asupra societății europene, în perioada expansiunii turcești, începând cu jumătatea secolului al XIV-lea. Nu m-am referit la toți conducătorii Imperiului Otoman, ci la câțiva mai reprezentativi, care au influențat destinul acestui „uriaș cu picioarele de lut”, cum l-au caracterizat mai mulți istorici și oameni istorici ai timpului, pe acest colos stat expansionist.
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
tipuri, dar și materiale arheologice: ceramică fină, semifină, uzuală, unelte din piatră și din os- ciocane, topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
gropi au fost găsite și cereale carbonizate. Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost descoperite astfel de cuptoare la Gornea( în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
neterminat. La Gornea; un împungător de fier cu mânerul de os, ace de dimensiuni diferite, lame de cuțite folosite pentru curățarea pieilor. Alte ocupații: - olăritul( dovedit de abundența ceramicii locale executată cu mâna sau roata); - torsul și Țesutul( fusaiole de lut, piatră sau ceramică);comerțul( cel mai important partener era Imperiul Bizantin- comerț cu cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]