1,217 matches
-
porcul Ion,/ scurm și eu în blidul comun,/ în caldele tărâțe/ măcinate sub astrul isteric,/ sub cocoașă istorică". Libellum poetic în contra lumii și vremurilor, a istoriei, a vieții și faunei diforme, colectiviste și abrutizate, Steaua lui Ion dă glas unei mâhniri fizice și metafizice. De invectivă și sarcasm pedepsitor au parte nu numai șefii mărunți veleitari agresivi găunoși și inapetenți la condiția poetei, ci și sexul dement "istoric,/ enorm, al istoriei cotidiene". Siderată, ca odinioară Niobe, de fundătură tragică a veacului
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor reflexe defensive, de prelungire agonică a vieții, peste peisagistica sadoveniană plutește o stăruitoare mâhnire ce impregnează cu melancolie discretă frumusețea locurilor, încifrând în termeni simbolici o dramă umană generală, care nu încetează a se consuma. Opera lui S. închină un panou și vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică prin partea din spate
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
narativă. Într-o istorie zbuciumată, plină de seisme, Hanu Ancuței devine un punct geografic privilegiat, un popas simbolic îngăduit scurtă vreme vieții reflexive, când aducerile aminte umplu sufletele cu o dulceață melancolică. Peste bucurii înfrigurate și pasagere cade adesea umbra mâhnirii și, după acțiuni viforoase, vin să se aștearnă lungi tăceri, pe care le rupe doar oftatul cimpoiului sau trosnetul vreascurilor. Câte o zicală ori câte o înțepătură pun o ramă paremiologică materiei epice. Cartea reușește să realizeze o sinteză între
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fiul lui Radu Leon, cu „mare veselie”, „multe ospeți”, „multe jocuri”, cu „pehlivani de cei ce joacă pă funii” „strâns-au toată boerimea țărăi, cu toată jupâneasele și au întins corturile în deal dăspre Mihai vodă...”; un proiect nereușit - „Numai mâhnire avea [Duca Vodă] pentru fie-sa Catrina, care fusase mai înainte logodită după Ștefan, feciorul Radului vodă Leon...” -, căci Vodă, viitorul socru, auzise că Ștefan „are proastă politie” - [Cronica Bălenilor]; amândoi cronicarii vorbeau despre acea tentativă a lui Șerban Cantacuzino
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici să bocească zgomotos și păstrează o ținută demnă și cumpătată. Când episcopul sau preotul se pregătește să citească evanghelia deasupra mortului care se află pe năsălie, femeile și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin excelență 123. Simbolistica 124 acestei culori, a lucrurilor „ascunse” (Ivan Evescev) definește răul, nenorocirea, moartea (sensurile funerare întovărășesc obiectele și ființele care au această culoare) ce anulează viața. Folcloriștii și etnologii spun că „culoarea neagră este a tristeții, a mâhnirii, a inimii rele. Negru e iadul înfricoșat al lumii ceilalte, negru e diavolul și negre-s toate duhurile rele. La casa omului se țin numai câinele, mâța și paserele negre, de care «Ducă-se pe pustiiț nu se poate apropia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rele. Negru e iadul înfricoșat al lumii ceilalte, negru e diavolul și negre-s toate duhurile rele. La casa omului se țin numai câinele, mâța și paserele negre, de care «Ducă-se pe pustiiț nu se poate apropia 125. „Tristețe”, „mâhnire”, „jale”, „inimă rea”, căci negrul „cerneala - cum zice cronicarul evocând straiele mâhnirii (culoare pasivă, dar funestă) este „culoarea doliului”, a doliului absolut 127 (semnificație psihologică și rezonanță afectivă: deces 129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
negre-s toate duhurile rele. La casa omului se țin numai câinele, mâța și paserele negre, de care «Ducă-se pe pustiiț nu se poate apropia 125. „Tristețe”, „mâhnire”, „jale”, „inimă rea”, căci negrul „cerneala - cum zice cronicarul evocând straiele mâhnirii (culoare pasivă, dar funestă) este „culoarea doliului”, a doliului absolut 127 (semnificație psihologică și rezonanță afectivă: deces 129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată - le proiecta pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnificații a lacrimilor vărsate de văduve căci acea conotație pozitivă, îngăduită de Vechiul Testament, piedică pusă în calea păcatelor (prin eliminarea lichidelor din trup) și indiciu al unei „fecundități” de sorginte divină. Lacrimi de apă și de sare, izvor al semnelor mâhnirii, punte aruncată spre un Dumnezeu care acceptă durerea ca formă a penitenței. Lacrimile le însoțeau pe văduve... Ce nu mai putea purta Ilinca Mavrocordat! Am arătat și mai sus că Radu Popescu, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu, nu putea scăpa prilejul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot pre jos mergând până supt deal, acolo deci așăzând-o într-o carâtă, rămâind Măriia sa împreună cu toată casa Măriei sale și toate rudele la amară întristăciune și mâhnire, Măriia sa s-au întorsu la scaun, iar oasele s-au dus de s-au astrucat unde au lăsat cu sufletul dumisale, toți cu un glas rugând pre Dumnezeu ca să o odihnească în «corturile drepților, la vécinică împărăție aminț”. în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
amplificată, scriitorul introducând un material de viață mai bogat, dar fără a se pierde niciodată din vedere conflictul principal. S. s-a simțit atras și de mediul orășenesc, pe care a încercat să îl descrie în câteva nuvele (Un paravan, Mâhnirile lui Trică, Din valurile vieții, Prințesa, Un democrat). Vede orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte nefericite. Uneori reușește să se elibereze de această optică și atunci scrie o
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
ambele părți ale pântecelui ei se putea observa că se mișcă ceva În interior, ceea ce i-a făcut pe unii să creadă că femeia fusese pe cale să aducă pe lume gemeni, care trebuiau salvați. Au trimis după mine, dar, spre mâhnirea mea, fusesem anunțat prea târziu. Consemnez acest incident nefericit cu speranța că va servi drept exemplu celor care au de-a face cu substanțe spirtoase sau cu alte materii inflamabile, dar și pentru a-i avertiza totodată să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
n-aș fi reușit. În timpul operației pacientul meu a fost foarte tăcut- ceea ce Întrecu toate așteptările mele -, spunând doar: „Ya Allah! Ya Allah!” („O, Doamne! O, Doamne!”). Spre surprinderea tuturor celor de față, și nu În mai mică măsură spre mâhnirea mea, piatra - ce se dezvoltase chiar În țesuturile vezicii biliare - era de neclintit. Pot spune că până atunci nici nu mai văzusem, nici nu mai auzisem de un asemenea caz. Vă puteți imagina dificultatea cu care mă confruntam din moment ce, În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
luă asupra sa o mare sumă de bani de care a fost Însă jefuit, căci se afla În stare de ebrietate. Când am auzit aceasta- continuă femeia - am fost foarte Îndurerată și presupun că și copilul a fost afectat de mâhnirea mea. Chiar În ziua cu pricina am observat că, În ciuda tuturor eforturilor sale, nu a putut urina În mod normal, ci numai după ce s-a intervenit prin sugere. Timp de câteva luni de atunci s-a bucurat de o sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Schelete de cărbune în pomi. Adună dorurile, coase-le, / spânzură inima și dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
Petru Comarnescu - despre valoarea de recuperare istorică a dramei Vlaicu Vodă -, din textul omagial Prometeu înlănțuit de Barbu Brezianu, dar mai ales din evocarea Viața de durere și creație a lui Al. Davila de Arșavir Emin (Arșavir Acterian), răzbat atât mâhnirea și disperarea neascunsă a unui om bolnav irecuperabil, țintuit în cărucior, cât și a unei individualități creatoare ignorate de oficialități și de confrați. Sub genericul „De vorbă cu...”, concurat de „Ancheta pregătitorilor”, apar interviuri cu Eugen Goga, Lucian Grigorescu, Olga
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
lumina. Părinții inteligenți își stimulează copiii să-și învingă temerile și să aibă atitudini blânde Părinții inteligenți sunt semănători de idei și nu controlează viața copiilor lor. Ei seamănă și așteaptă ca semințele să germineze. Pe timpul așteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă semințele sunt bune, vor încolți cândva. Părinții buni oferă oportunități, părinții inteligenți nu renunță niciodată Nimeni nu-și ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinții erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învățați să spuneți "nu" fără teamă
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
Tonalitatea de cantilenă a versurilor libere, dar majoritatea rimate, conservă ecouri din Ion Vinea, Adrian Maniu, Camil Baltazar, Demostene Botez și mai ales din G. Bacovia („E pretutindeni un aer apăsător, ca de spital,/și pomii în despletiri își spun mâhniri știute./ Amintirea ta îmi închide drumul ca un mal,/ Și-mi simt gândurile în pietrișul umed căzute”). Modul personal, inconfundabil, se anunță prin ineditul asocierilor din unele construcții imagistice: „păsările ploii”, „vântul răscolește cerul ca pe-o carte deschisă”, „porumbeii
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
În rapoartele trimise revizorilor școlari În legătură cu acest subiect, subliniind implicarea și dăruirea fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
te mai pot duce! Ba să-ți muți gândul, tată. Așa ne-a fost învoiala. Oamenii îl sfătuiră pe bătrân să se ducă la judecată. Dar judecătorii nu avură ce-i face, dacă așa era învoiala. Bătrânul plecă plin de mâhnire, abia târându-și trupul. La marginea unui maidan, o mulține de copii se jucau de-a împărații. Ridică omul ochii către copilul ales împărat și care ședea pe un buștean mare. Dinaintea sa, doi vinovați legați cobză. Se apropie de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă sub arcuș, care, împreună cu stanțele singurului său volum de dinainte de 1945, vor intra într-o antologie de autor, Mâhniri lângă leagăn (1972). P. lăsase Editurii Dacia din Cluj-Napoca o carte de memorii și portrete din peisajul literar interbelic (Radu Stanca, Aurel Marin, Peter Neagoe, Emil Isac, Ion Agârbiceanu, Ion Chinezu ș.a.), însă volumul Scriitori la ora amintirii nu a
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
plină tinerețe, poetul e comparat aici cu miticul cântăreț Linos, ucis în zorii vieții, din invidie, de zeul Apollo. SCRIERI: Plecarea spre legendă, Mediaș, 1936; Literatura ardeleană de azi, Mediaș, 1939; Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian, Sibiu, 1942; Mâhniri lângă leagăn, îngr. și pref. V. Fanache, București, 1972. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Oameni: George Popa, „Ogorul școalei”, 1936, 1-2; Horia Stanca, „Plecarea spre legendă”, „Națiunea”, 1936, 270; N. Roșu, Doi poeți: Mircea Streinul și George Popa, CRE, 1936, 3158
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Opere, X, 121-125; Olimpiu Boitoș, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, LU, 1943, 6; Nicolae Albu, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, AA, 1944, 6; George Togan, Ne cheamă Ardealul, București, 1944, 113-116; Chinezu, Pagini, 281-282; Titu Popescu, „Mâhniri lângă leagăn”, T, 1972, 6; Aureliu Goci, „Mâhniri lângă leagăn”, RL, 1972, 40; Valentin Tașcu, „Mâhniri lângă leagăn”, F, 1972, 11; Manu, Reviste, 127, 159; Piru, Varia, II, 433-435; Fanache, Întâlniri, 161-167; Nae Antonescu, O revistă de prestigiu: „Lanuri”, T
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
și destinul său linosian”, LU, 1943, 6; Nicolae Albu, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, AA, 1944, 6; George Togan, Ne cheamă Ardealul, București, 1944, 113-116; Chinezu, Pagini, 281-282; Titu Popescu, „Mâhniri lângă leagăn”, T, 1972, 6; Aureliu Goci, „Mâhniri lângă leagăn”, RL, 1972, 40; Valentin Tașcu, „Mâhniri lângă leagăn”, F, 1972, 11; Manu, Reviste, 127, 159; Piru, Varia, II, 433-435; Fanache, Întâlniri, 161-167; Nae Antonescu, O revistă de prestigiu: „Lanuri”, T, 1978, 2; Titus Andronic, George Popa și memoriile
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Albu, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, AA, 1944, 6; George Togan, Ne cheamă Ardealul, București, 1944, 113-116; Chinezu, Pagini, 281-282; Titu Popescu, „Mâhniri lângă leagăn”, T, 1972, 6; Aureliu Goci, „Mâhniri lângă leagăn”, RL, 1972, 40; Valentin Tașcu, „Mâhniri lângă leagăn”, F, 1972, 11; Manu, Reviste, 127, 159; Piru, Varia, II, 433-435; Fanache, Întâlniri, 161-167; Nae Antonescu, O revistă de prestigiu: „Lanuri”, T, 1978, 2; Titus Andronic, George Popa și memoriile sale, T, 1978, 9; Titus Andronic, George Popa
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]